Page 31 - Albina_1962_08

^ ^ ^ R .P .R D M 1N E ^ t i f e b 4 ta # i0 n 4Z & Z

ziarului american „New ţional de economie agrară ce a avut loc cultural-artistice. Spectacolul de gală al
York Herald Tribune", Co- în Mexic. delegaţei romîne — unde băieţii şi fe­
blenz, nota după ce ne-a In capitala Japoniei —- Tokio — s-a tele au prezentat minunatele noastre
vizitat : „concepţia tradiţio- jucat piesa lui I. L. Caragiale „O scri­ cîntece, dansuri şi costume romîneşti,
._ n^ă" despre Romînia că ar soare pierdută". Spectatorii au rîs şi au s-a desfăşurat în aplauzele furtunoase
start balcanic, neefi­ rămas pe gînduri. Se dovedea că ro- ale asistenţei, fiind unanim apreciat ca
cient, va trebui să fie re­ mînul Caragiale1 scrisese piesa de parcă unul din cele mai reuşite spectacole de
vizuită ca urm are a pro­ ar fi cunoscut stările de lucruri din la marea întîlnire a tinereţii la care au
gresului vertiginos pe care Japonia.... participat delegaţi din 137 de ţări.
comuniştii l-au imprimat In sala „Dupont Theatre" din W ashin­ Realizările obţinute de poporul nostru
aici*. Lordul Boyd Orr. gton, capitala Statelor Unite, au rulat pe drumul desăvîrşirii construcţiei
scria şi el, nu de mult, în- filmele rom îneşti „Darclee" şi „7 arte". socialismului, ca expresie a bucuriei
tr-o revistă engleză : „Noi Publicul i-a aplaudat îndelung pe inter­ oamenilor de a trăi liber, determină
credem că poporul romîn preţii şi realizatorii romîni care se aflau creşterea prestigiului internaţional al
este fericit şi entuziasmat în sală, după cum au scris apoi ziarele R. P. Romîne. Poziţia constructivă a
de noul regim stabili^ de americane „romînii au actori şi regizori ţării noastre în domeniul relaţiilor inter­
revoluţie”. cu care se pot mîndri"... naţionale, contribuţia pe care şi-o aduce
Practit, se poate spune la rezolvarea problemelor internaţiona­
că nu există vizitatori de Expoziţia de pictură a Ligiei Macovei le litigioase pe calea tratativelor ca
peste hotare care să nu-şi deschisă la Roma — Italia, ca şi alte expresie a politicii de coexistenţă
exprime admiraţia faţă de asem enea expoziţii ale pictorilor romîni paşnică a statului nostru se bucură de
realizările noastre chiar — deschise peste hotare — s-a bucurat o largă apreciere. Aportul ţării noastre
dacă vederile lor politice şi ea de o caldă şi elogioasă apreciere. la desfăşurarea lucrărilor Organizaţiei
nu coincid cu cele ale po­ După ce a ascultat concertele Filar­ Naţiunilor Unite a făcut ca, în acest an,
porului nostru. Caracteris­ monicii din Bucureşti care a
tica comentariilor presei făcut un turneu în Grecia,
occidentale, chiar a acelor cronicarul ziarului „Elefthe-
ziare cere nu manifestă ria" din Atena a scris : „Ro­
vreo simpatie pentru so­ mînia ne-a trimis un stră­
S tudenţi ai Facultăţii de tehnologia şi chimizarea cialism, a fost recunoaşte­ lucit ambasador al ei : or­
rea netă a succeselor obţi­ chestra de stat „George E-
petrolului în practică la Rafinăria Teleajen.
nute şi încercarea de a ex­ nescu" din Bucureşti. Ţara
plica propriilor cititori cum care dispune de o astfel de
au fost posibile aceste succese. Zia­ orchestră ocupă pe merit
unul din primele locuri în
Prestigiul m ereu crescînd rul elveţian „Neue Zuricher Zeitung", ierarhia ţărilor culturale şi
de pildă, amintea Că „in Romînia, parti­ înaintate muzical".
al R. P. Romîne Cînd la Viena — capitala
dul a avut grijă ca crearea bazei m ate­
Austriei — a avut loc nu
p e a re n a intern aţion ală riale prin înzestrarea cu tractoare, ma­ de mult premiera piesei ro­
şini şi ingrăşăminte artificiale să ţină mîneşti „Oameni cai’# tac"
pas cu colectivizarea". . de Al. Voitin, cunoscutul
După ce a vizitat în cursul acestei In acelaşi timp revista londoneză cotidian „Kurier" şi-a inti­
primăveri tara noastră, profesorul Scott „Petroleum" sublinia : „Romînia a fost tulat cronica la spectacol :
Nearing, sociolog şi economist din Sta­ în mod tradiţional grînarul Europei „Aplauze binem eritate". In
acelaşi timp, ziarul „Volks.
tele Unite ale Americii, a declarat prin­ centrale. Deşi are resurse considerabile stimme" scria : „Această
tre altele : „M-a im presionat deosebit piesă nu ne captează nu­
de ţiţei şi alte minerale, industrializarea
faptul că economia Romîniei a ajuns în nu a fost niciodată considerată ca o mai printr-o tem atică actua­
lă, ea ne face să cunoaştem
1962 la un punct unde a încetat să pri­ chestiune serioasă pînă la cel de al şi o lucrare teatrală puter­
mească împrumuturi de capital din străi­ doilea război mondial. De atunci s-au nică"
nătate. Aceasta înseamnă nu numai că făcut paşi rapizi în crearea nucleului Fiind în Italia şi obţinind
există un echilibru planificat în econo­ unei industrii care va fi bazată în mare acolo un strălucit succes,
mia romînească, dar înseamnă totodată parte pe materii prime naturale disponi­ cîntăreţul Nicolae Herlea, a
că această economie a ajuns la un punct bile, şi în general, pe ţiţei şi gaze natu­ răspuns întrebărilor unor Vizitatori la Expoziţia cărţii rom îneşti deschisă nu
cînd poate acorda ajutoare unor econo­ rale. Este de aşteptat ca în 1965 indica­ ziarişti care s-au interesat -'o rrrtilt la Londra.
mii străine'. torul balanţei să treacă de la agricultură de succesele artei şi culturii
Profesorul american a vorbit în mare la industrie şi ca Romînia, cu o populaţie în ţara noastră Nicolae Herlea a ară­ kom uud sa tie aleasă ca membru ne­
perm anent al Consiliului de Securitate,
tat pe drept cuvînt, că aceste suc­
mică, de 18 milioane locui­ cese se datoresc înainte de toate con- iar reprezentanţii noştri au fost aleşi în
tori, să devină una din ţă­ iiţiilor minunate create de orînduirea repetate rînduri în forurile de conducere
rile cu un înalt nivel de ale diferitelor sesiuni, comitete şi comi­
industrializare din Europa". socialistă pentru ridicarea nivelului sii internaţionale. Poziţia R. P. Romîne
A spectele sociale ale vie­ cultural al maselor, pentru dezvoltarea în Comitetul celor 18 state pentru de­
ţii din ţara noastră inte­ şi perfecţionarea talentelor care ţîşnesc zarmare, care-şi desfăşoară lucrările la
resează în cea mai largă din popor. . Geneva, este urm ărită cu interes, iar
măsură pe vizitatorii din Nenumărate exemple pot confirma propunerile făcute de delegaţia noastră
Occident. Diferenţierea pe în acest comitet au fost salutate cu
care o fac aceştia între aceasta. Cînd a putut ţara noastră adu­ satisfacţie de opinia publică mondială.
cele constatate în ţara na într-un timp atît de scurt atîtea ...Imaginea prestigiului crescînd al
noastră şi traiul oamenilor diplome şi medalii la diferite competiţii ţării noastre în lume este un motiv de
muncii din ţările capitalis­ bucurie pentru fiecare cetăţean al
te evocă tocmai realiză­ şi întreceri cultural-artistice ca acum ? patriei noastre socialiste
rile socialismului. Pierre Dacă luăm de pildă, numai Festivalul
Mistouflet, ajutor de primar Mondial al Tineretului şi Studenţilor de K. I1 U L E S C U
al oraşului Ppitiers, a de­ la Helsinki. Aici tineri1 artişti au cîşli- Ş*
clarat : „Am putut constata Z. F L O R E A
că datorită ritmului impe­ gat de Î6 ori locul întîi la concursurile
tuos de dezvoltare a Romî­
niei aţi reuşit intr-un timp
foarte scurt că eliminaţi
concepţiile şi răm ăşiţele
trecutului. La noi, în Fran­
ţa —. care este o ţară cu
o tradiţie veche — dezvol­
tarea economiei naţionale şi
a instituţiilor noastre so­
ciale progresează intr-un
ritm mai lent". Fizicianul
finlandez P. V. Ruohonen,
redactor ştiinţific al radio­
difuziunii finlandeze spu­
nea : „Impresia de bună­
stare, de mulţumire, am a­
vut-o pretutindeni, la Bucu­
reşti, Ploieşti, Braşov, Sina­
ia, pe litoral şi oriunde am
în pavilionul de produse alimentare romîneşti din fost. Oamenii sint veseli,
cadrul Tîrgului de toamnă din Leipzig plini de vioiciune, femeile
se îmbracă cu gust".
despre ajutorul acordat de către Romînia
Indiei. Dar cîţi indieni n-ar putea vorbi A rta şi literatu ra rom inâ
In amănunţime despre acest ajutor, des­
pre obiectivele industriale pe care sint elogios apreciote
Romînia le-a construit şi le construie­
şte în ţara lor. Cînd la începutul aces­ Nicicind, participarea ţării noastre la
tui an a intrat în funcţiune m area rafină­ diferite reuniuni, întîlniri, congrese in­
rie de la Gauhati, proiectată şi construită ternaţionale din cele mai diferite n-a
de către specialişti Fomîni, primul mini­ fost mai puternică şi mai calificată decît
stru al Indiei, Nehru, a ţinut să fie de acum. Nicicind, arta şi literatura romînă
faţă şi să declare : „Inaugurarea acestei n-au fost mai răspindite şi mai apre­
rafinării deschide un capitol nou în ciate peste hotare. M atematicienii ro-
istoria Indiei, în istoria industriei mîni au ţinut conferinţe de specialitate
noastre". la Londra. Lingviştii de la Bucureşti au
A lte declaraţii : fost ascultaţi cu interes de colegi de-ai
Tara noastră întreţine schimburi co­ lor din Strasbourg. Economiştii romîni U zinele de tractoare din Braşov. După orele de m uncă m uncitorii se îndreaptă
merciale cu 80 de ţări. Corespondentul au luat cuvîntul la Congresul Interna­ spre casele lor.