Page 33 - Albina_1962_08

Miercuri

29 august 1962
8 pagini —
15 bani

C î n t a r e

■
p a t r i e i ■
■
Mi-i d ra g ă (ara — jerbe d e lumini.
C ovoare d e p ăd u ri cu-argint vrîstate ;
Cu stele, mii, aprinse p este sate.
Cu ilori de foc, buchete prin grădini.
Şi m inele adinei — căm ări ticsite.
P alate v aste strălucind de sori.
In care-aşteaptă veacuri de comori
Să le mîngîie mîini bătătorite.
Cu munţi pietroşi ţi verzi păduri d e brazi,
Frum oasă-i ţara — harnic stup de-albine
C resc visuri, gînduri lum inoase azi.
Şi-i tot m ai plină ziua care vine.
Mi-i d rag cuprinsul, fum egînd furnale.
Livezi de sonde, codri d e uzini.
Şi cum penele zvelte de fîntîni,
Şi portative lungi dinspre centrale.
Pe drum uri noi cu fii cutezători.
Ce tînără mi-i ţara-nfloritoare.
De cind partidul clasei m uncitoare
I-a pus ca nimb incandescenţii zori.

CONSTANTIN MUNTEANU

Se ridică un nou grajd la ferm a zootehnică a G.A.C.
„1 M ai“ din Otopeni, regiunea Bucureşti.

< jift ic l§ € /
Toam na, m ai m ult decît oricare eonduşi cu pricepere de şeful de
dintre anotim puri, pune in faţa oa­ ___ax2 c°DUEiCDafcyci£3 zzaacw a— echipă sau brigadă, capătă deprin­
m enilor m uncii din agricultură un ~ deri în m eseria de zidar sau lem ­
noian de problem e. Toam na se adună nar, fac propuneri preţioase, devin
de pe cîmp, se tran sportă şi se pune la ei inşişi buni m eseriaşi şi organi­
adăpost aurul ogoarelor, rodul m uncii unui an zat construcţii trainice şi la un preţ de cost oît zatori. A sem enea iniţiative, dacă sînt populari­
întreg şi tot in acest anotim p se aşează sub m ai scăzut. Acele gospodării colective a căror zate la tim p şi prin form e cît m ai variate şi
brazdă sem inţele de griu, orz şi seeară, pentru consilii de conducere au luat toate m ăsurile din atractive, pot contribui în foarte m are m ăsură
recolta anului care vine. A ceasta înseam nă exe­ vrem e şi-au term inat obiectivele prevăzute în la reducerea tim pului pentru executarea feluri­
cutarea unui uriaş volum de lucrări care au acest an sau sînt pe term inate, astfel incit ve­ telor lucrări, la realizarea de economii pentru
şi început şi care se vor desfăşura în cimp, in nirea tim pului ploios nu le m ai provoacă nici gospodăria colectivă.
vii şi livezi, în grădinile de legum e şi zarzavat, o grijă. La gospodăria colectivă din comuna Ţ inînd seam a de toate acestea şi de faptul
toate la un loc însum ind m ilioane de hectare. Costişa, regiunea Bacău, s-a term in at o m aga­ că urgentarea lucrărilor de construcţii este una
A notim pul care bate la uşă m ai pune in faţa zie cu o capacitate de 50 vagoane, o m aterni­ din cele m ai actuale problem e, şi m ăsurile cul-
colectiviştilor şi o serie de problem e de ordin tate de scroafe şi se lucrează intens la cele tural-artistice se im pun să fie cît m ai operative.
gospodăresc care cer a fi rezolvate în cea m ai două grajduri a cîte 100 capete anim ale fiecare. Un rol de seam ă în această privinţă îl pot şi
m are grabă. Este vorba de asigurarea necesa­ M erită, de asem enea, toată lauda pentru modul trebuie să-l aibă brigăzile artistice de agitaţie.
ru lu i de furaje şi adăposturi corespunzătoare cum s-au în g rijit de construcţii colectiviştii din Cu prestigiul de care se bucură, folosind cît
anim alelor proprietate obştească. comuna Buda, raionul A djud, care sînt pe te r­ m ai m ulte exemple, popularizînd hărnicia, spi­
Un mijloc însem nat de' asigurare a furajelor m inate cu toate cele p atru construcţii începute ritu l de iniţiativă, îndem înarea şi dragostea
in v ara aceasta, la realizarea cărora au folosit
bogate în unităţi nutritive il constituie însilo- o m are cantitate de m aterial din resurse locale. faţă de avutul obştesc, criticînd delăsarea,
zarea. Venind în sprijinul gospodăriilor colec­ proasta gospodărire, brigada poate im pulsiona
tive, Institutul C entral de cercetări agricole a Cu tot tim pul în ain tat încă se m ai găsesc ritm ul de m uncă. O contribuţie de seam ă în
dat publicităţii o serie de recom andări preţioase gospodării colective care au răm as m ult în urgentarea lucrărilor de construcţii o are agi­
urm ă cu realizarea construcţiilor prevăzute în
asupra necesităţii însilozării unor cantităţi cit taţia scrisă şi vorbită. A devenit o obişnuinţă
m ai m ari de furaje. U rm înd aceste recom an­ plan. Colectiviştii din com una Luizi-C ălugăra, ca oam enii întoreîndu-se de la m uncă, să treacă
raionul Bacău, spre exem plu, au de construit
dări, num eroase gospodării colective au luat pe la gazeta de perete, la panoul de onoare, să
toate m ăsurile pentru săparea gropilor, însilo- două grajduri pentru vite, o magazie de cereale, vadă ce m ai este nou în gospodărie. Deseori ei
zînd pînă la această dată însem nate cantităţi de pătule pentfu porum b şi altele. Deşi prevăzu- încing discuţii pe m arginea articolelor, bucu-
plante. Colectiviştii din com una M unteni, raio­ seră ca aceste construcţii să fie term inate în rîndu-se de succesele realizate, E lesne de înţe­
trim estrul al III-lea, pînă în prezent n-au izbu­
nul Tecuci, spre exem plu, pun în acest an la les cît de m are va fi stim ulentul, cînd con­
siloz 500 vagoane furaje, dintre care 350 vagoa­ tit să realizeze nici jum ătate din volum ul de structorii vor vedea cum se apreciază m unca
ne porum b, 50 vagoane capitole de floarea soa­ lucrări. celor harnici şi cum se com bate delăsarea sau
relui, 40 vagoane frunze şi colete de sfeclă, Tim pul prielnic pentru realizarea tuturor risipa. O altă form ă de activitate, deosebit de
la care se adaugă coceni de porum b tăiaţi în construcţiilor prevăzute pentru acest an este eficace şi operativă este folosirea staţiei de ra -
am estec cu borhot de sfeclă, m asă verde etc. destul de înaintat. C antităţi însem nate de pro­ dioficare. Aici se pot include zilnic aspecte ale
Colectiviştii din M unteni însilozează în acest an duse ce vor fi recoltate în această perioadă vor
de două ori m ai m ulte plante decît în anul tre ­ trebui puse în m agazii şi pătule, ia r anim alele m uncii constructorilor, arătîndu-se unde s-a lu ­
cut. Este un fapt sem nificativ care dovedeşte proprietate obştească au nevoie de adăposturi crat bine, cît s-a realizat peste zi, cine sînt
. convingerea în avantajele acestei m ăsuri şi spi- corespunzătoare pentru a putea da producţii fruntaşii zilei şi unde lucrările au răm as în
. rit gospodăresc. , - sporite de lapte şi carne. urm ă şi sînt necesare m ăsuri urgente.
In ultim ii ani gospodăriile colective au dobîn- Ca şi în alte sectoare de m uncă activitatea A cestea sînt doar cîteva form e de activitate
dit o preţioasă experienţă în privinţa construc­ ce se desfăşoară la realizarea ' construcţiilor cultural-artistică ce stau la îndem îna activişti­
ţiilor necesare pentru adăpostirea anim alelor, oferă activiştilor culturali, form aţiunilor artis­ lor pe frontul m uncii culturale. Folosite cu p ri­
furajelor şi produselor agricole. Ţinînd seam a tice un bogat şi deosebit de interesant m ate­ cepere şl pasiune, ele pot da un sprijin preţios,
de indicaţiile date îh această privinţă, m ulte rial faptic. Aici iau naştere o serie de iniţiative astfel îneît să nu existe gospodărie colectivă
gospodării colective folosind resursele locale şi valoroase atît în organizarea m uncii cit şi în care să răm în ă cu construcţiile neterm inate la
tim pul prielnic din tot tim pul anului au reali­ folosirea chibzuită a m aterialelor. Colectiviştii, tim p, sau cu furajele necom pletate.
'^ --'ra a â s fa