Page 35 - Albina_1962_08

tre 5—8.000 kg. la hectar, iert Pentru calităţile a ră ta te , eîe
H.D.F.-15 la staţiunea experi­ au trecut în sistem ul de p ro ­
m entală Săiftica a d at 8.400 ducere şi înm ulţire a sem in­
kg. la hectar. ţelor, pentru a fi p u se la dis­
Ni se explică c ă aceşti doi poziţia gospodăriilor agricole
hibrizi se vor extinde în cul­ colective şi de stat.
tură încapi ud din anul viitor. A lături d e am etioratori, în
— Preocupări noi în acest v asta clădire a institutului,
dom eniu ? lu crează şi num eroşi alţi sp e­
— în prezent un accen t d e ­ cialişti <-are urm ăresc stabili­
osebit se pune p e problem a re a c©lor m ai bune m ăsuri a ­
creerii de hibrizi dubli pitici. grotehnice, ce trebuie ap lic a­
— Şi pe av antaje prezintă te fiecărei culturi.
aceştia faţă de hibrizii cei­ Asolcrcnente, îngrăşăm inte,
lalţi ? studiul ştiinţific a l lucrării p ă ­
— Sînt m ai rezistenţi la se ­ lmuitului, protecţia plantelor
cetă, consum ă m ai puţine îm potriva bolilor şi dăunăto­
substanţe nutritive din sol şi rilor, tot cee a ce intră în do­
GÎnt m ai uşor pretabili la m eniul culturii plantelor, con­
m ecanizare. stituie obiectul cercetării' oa­
m enilor de ştiinţă d e la Fun­
Secţia de am eliorare p o ate
fi p e drept cuvînt num ită, se c­ dulea.
ţia de creaţie. Aici, ca u r­ In orizontul de cercetare că
m are a muncii neobosite a omului de ştiinţă de la Fun­
„Piuă ia 1965 trebuie să CS- du lea coordonează activitatea m unca de eroare a hibriziloi d u le a e cuprins tot păm întul
juagem ca în condiţii clim a­ ştiinţifică din 14 staţiuni ex­ dubli din linii consangveniza- unui colectiv de cercetători ţării. A ceasta dato rită faptu­
tice norm ale sa producem a- perim entale, îm prăştiate pe te. H.D.F.-208, a fast introdus sub conducerea inginerului A. lui c ă nu num ai p e terenul
su a t 14— 16 m ilioane tone de întinsul ţării, fiecare îndru­ în cultură în sudul ţării, în Iazargi, s-au recrlizat noi linii institutului sa u p e cel al sta­
cereale, din care griu 5—5,4 mând la rîndu-le activitatea a Banat, în oîm pia Transilvaniei de grîu. Produotivitatea m are, ţiunilor experim entale, ci pre­
m ilioane tone, iar porum b num eroase puncte de sprijin. şi în sudul Moldovei. C ap aci­ precocitatea, rezistenţa la că­ tutindeni în gospodăriile Co­
b o a b e 8—9 m ilioane ton e.' La institutul d e la Fundulea tatea d e producţie a acestui dere, ia boli şi dăunători, sînt lective şi d e stat se fac sute
Cifrele acestea, atabrtrfe d e cercetătorii d esco p eră rezer­ hibrid este m are. A dat pro­ caracteristice noilor linii. de experienţe. Zilnic s e m ă­
partid ia cel de-cri treilea ve, intuiesc noi posibilităţi ducţii de peste 8.000 kg. b o a ­ — I.C.A.-457 B., I.C.A.-440 <3. so ară um iditatea; tem peratu­
C ongres ae traduc prin bel­ pentru rem edierea distrugeri­ be la hectar. De m are v alo a­ şiî.C.A.-495 C., sînt linii care ra scoarţei şi a aerului, p re ­
şug. Ele înseam nă m ai m ultă lor la care a fost supus so­ re productivă s-au dovedit au d epăşit cu 10—30 la sută siunea şi m işcarea curenţiiot
pline şi carne, m ai mudt lap­ lul. pentru abţinerea unor pro­ H.D.F.-5 care la gospo dăria producţia soiurilor vechi r«K atm osferici. In diferite regiuni
te şi unt. Dar pentru traduce­ duse sporite la hectar. de sta t U rieasca a d at 8.170 ionate — îmi explică ingine­ şi p e diverse 3oluri se expe­
rea tor in fapt e necesar ca O scurtă vizită prin secţiile kg. la hectar, iar la staţiunea rim entează diferite so iu ri
b ă tă lia s ă se desfăşo are a - institutului îţi form ează im a­ experim entală din M ărculeşti rul Iazargi. In cîm purile ex­ pentru a se v ed ea caxe co­
coto p e ogoare, pe fiecare ginea muncii pentru revodu- a d a t 10.480 kg. De asem enea, perim entale ele atu p rod u s respunde cel m ai bine condi­
hectar. ţionarea regnului vegetal. H.D.F.-14 a d at producţii în­ pîn â la 6.000 kg. la hectax. ţiilor pedoclim atice regiunii
în apro p iere d e Bucureşti. Ne-am oprit m ai iutii la sec­ respective. Experienţele a-
Ia Fundutea, există un insti­ ţia de am eliorare. De aici în­ ceetea s e ta c su b îndrum area
tut al cărui colectiv de cerce­ cepe b ătălia pentru crearea harnicului colectiv d e cerce­
tători lu crează cu m igală pen­ soiurilor d e grîu cu cap acita­ tători d e la institut. De aici în
tru a pune la dispoziţia omu­ te m are de producţie, pentru perm anenţă p le a c ă ingineri
lui m ijloace înaintate prin c rearea hibrizilor dubli de în diferite regiuni ede ţării,
o are păm ântul s ă devină m ai porum b autohtoni şi pentru pentru a d a îndrum ări teh­
fertil. Institutul a luat fiinţă c rearea de noi soiuri de Hoa- nice.
în emul 1957 din iniţiativa rea-soarelui, de sfeclă de za­
partidu lu i şi a avui ca sa r­ hăr şi altele. A proape zilnic pe a d re sa
cină să prom oveze cultura Prin specificul ei, m unca Institutului so sesc zeci de
porum bului dublu hibrid. As­ din cadru* secţiei de am elio­ scrisori din toate colţurile ţă­
tăzi, este u s institut complex. rare nu-şi a rată ro ad ele din rii, prin care colectiviştii a-
C ercetătorii d e aici se ocuipă prim ul an. Ea cere cercetăto­ duq la cunoştinţa oam enilor
cu cultura cerealelor, a plan ­ rilor ani de m unca îndelun­ d e ştiinţă rezultatele ap lică ­
telor tehnice, a plantelor de g ată. Ei trebuie să facă mii rii îndrum ărilor d ate d e cer­
nutreţ. Pe cele 6.000 hectare, de încrucişări între diferite cetători ca şi com portarea
aît se întinde institutul, ei d es­ soiuri şi din m ulţim ea rezul­ soiurilor experim entate şi
făşo ară o activitatea rodnică. tatelor pe care ie obţin aleg p u se în producţie.
In lab orato arele şi cîm purile pe cele m ai bune. An de an, A ceasta pentru, că între In­
experim entale se stabilesc asem enea lucruri se repetă, stitutul pentru cultura c e re a ­
c ă ile de evoluţie a plantelor, se com pară rezultatele, ur- lelor şi plantelor tehnice şi
salturile ia care pot fi supu­ m ăriudu-se producţiile şi ca­ unităţile agricole socialiste e­
se pentru a răsp lăti m unca litatea fiecăruia. xistă o strînşâ legătură., con­
omului. De fapt, aria de cer­ D espre succesele obţinute cretizată prin realizarea unor
cetare ştiinţifică a institutului in dom eniul porum bului, ne-a producţii m edii sporite an
e mult m ai m are. Ea cuprin­ vorbit inginerul O ctavian Cas- în laboratorul de biochimie al institutului, cu ajutorul apara­ de an.
de întreaga su prafaţă agrico­ min : tului ,Jioxletu, se determ ină grăsim ile din probele de po­
lă a ţării. Institutul de la Fun- — Din 1957 am început rum b dublu hibrid. M. CHIRCULESCU

Era în toamna anului trecut... Du­
ceva. Cum avea puţin timp liber îşi Echipa de construcţii toarele. Pînă să se dea a doua pră­
m itra Sterpu nu-şi mai afla locul.
şită erau arse opt cuptoare ca că­
Era mereu preocupat. îl frăiuînta
rămizi. In total vreo 460.000 de bu­
făcea de lucru pe la grajduri. Le căţi. La marginea satului se făcu­
Dumitru
fabrică.
se o adevărată
cerceta cu atenţie şi clătina nem ul­ E drept, că arderea cărămizilor nu buie lăsate, după ce se cunoaşte o Sterpu umbla ca sfîrleaza de ici
ţum it din cap. Avea şi de ce. G raj­ e o treabă aşa de uşoară. Dar cînd cărămidă bine arsă, nu s-a lăsat. Şi colo dînd îndrum ări. Cele patru ca­
durile ridicate pînă acum de gos­ îşi aduse aminte de grajduri şi de cînd a găsit de cuviinţă că le ştie mioane ale gospodăriei cărau necon­
podăria colectivă „7 Noiembrie" din „specialiştii", care lucrează la ele, îi pe toate, a pornit-o spni gospodărie. tenit balast din rîul Rimnic. Nu
comuna Gemenele costau scump şi spuse : In acest timp, la gospodăria „7 costa decît benzina. Ce s-au mai
pe deasupra trebuiau mereu repa­ — Ce mai una, alta. Eu zic să fa­ Noiembrie" se discuta tot mai aprins gîndit atunci colectiviştii ? Aveau o
rate. Au încercat colectiviştii, în cei cem. propunerea în adunarea gene­ despre formarea unei echipe de con­ perdea de vreo cîteva hectare cu
patru ani, mai multe soluţii. Mai în- rală. Să discute oamenii. Dar dum­ structori. Semnalul l-au dat comu­ salcîmi ce nu-şi justificau de Ioc pre­
tîi au cum părat cărămidă. Apoi au neavoastră o să mă sprijiniţi ? niştii care au analizat într-o şedin­ zenţa. Au difrişat-o iu grabă şi o
făcut-o in gospodărie, cu m aiştri an­ — Mai încape vorbă ? Dacă lucrul ţă de partid toate posibilităţile exis­ parte din m aterialul lemnos »-a pre­
gajaţi din afară. Treaba nu era de e bun şi bine gîndit, apoi fii fără tente pentru realizarea acestui vechi gătit la repezeală S-a adus apoi ci­
loc rentabilă. Specialiştilor le tre ­ nici o grijă ! deziderat. La gazeta de perete a a­ mentul. Şi iată că incă inainte de
buiau bani şi mîncare. Lemnele pen­ — Tovarăşe secretar, continuă el, părut un articol ce vorbea despre începerea secerişului, fundaţia pen­
tru ars se aduceau tocmai de la 40 înainte de şedinţă aiş vrea să vi­ avantajele folosirii resurselor loca­ tru grajduri de 100 capete era ter­
de kilometri. Şi pînă la urmă, cără­ zitez şi eu cîteva gospodării mai în­ le. Nici activiştii culturali n-au stat minată.
mida ieşea mai scumpă decît cea stărite, cu experienţă în construcţii cu mîinile în sin. La căminul cul­ După recoltare, lucrările au în­
cum părată. Atunci comuniştii au de grajduri. tural s-au ţinut două conferinţe pe ceput mai intens. Zidurile roşii u r­
propus formarea unei echipe de Citeiva zile după aceea, Dumitru această temă, s-a organizat o seară cau spre înălţimi. Radu Gogu, Vasi-
construcţii. Dumitru Sterpu li s-a Sterpu n-a mai fost văzut în colec­ de întrebări şi răspunsuri in care le Ghilic şi ceilalţi zidari îşi arătau
alăturat repede, susţinînd sus şi tivă. îşi purta paşii fie pe la gos­ colectiviştii au discutat plini de în­ măiestria în aşezarea cărămizilor.
tare că se poate aşa ceva. De lu­ podăria din lanca, fie pe la cea din sufleţire posibilităţile ce le au Ia Peretele se ridica drept ca lumina­
crul acesta nu erau însă convinşi Plopu. Tot ce era legat de construc­ îndemînă pentru a construi grajdul rea. După ce au term inat, locul le-a
toţi colectiviştii. Mai erau şi dintre ţii gospodăreşti îl interesa. întreba cit mai trainic şi cit mai ieftin po­ fost luat de dulgheri şi tim plari. Şi
acei care se arătau neîncrezători : ba ă ; una, ba de alta. Ce piatră au sibil. nn se poate spune că Milică Stan
„Nu fac maiştrii treabă bună, ziceau folosit la fundaţii, de unde au luat Nu mult după aceea, a luat fiinţă şi Tudore Rusea s-au lăsat mai pre­
ei — atunci cum o să reuşim noi”. lemnul pentru căpriori, cit de trai­ o echipă de constructori (zidari, dul­ jos. Nu peste mult timp acoperişul
Şi faptul acesta îl nemulţumea. nică e cărămida arsă. Ceea ce i se gheri, tîm plari etc.) condusă de co­ de ţiglă roşie va sclipi vioi în bă­
După ce s-a mai îndemnat vreo cî- părea mai aparte îşi nota intr-un munistul Dumitru Sterpu. taia soarelui.
tîv a zile s-a decis pînă la urm ă să carnet ce-1 purta cu grijă. Cel mai ★ Dar încă înainte de term inare, co­
ia o hotărî re. S-a dus la Iordaehe m ult l-a preocupat însă aşezarea că­ O dată cu venirea primăverii, lectiviştii au fost curioşi să ştie cam
Jalbă, secretarul organizaţiei de rămizilor in cuptor şi arderea lor. mulţi colectivişti au trecut Ia con­ la cit se va ridica construcţia. Cal­
bază din gospodărie. Piuă nu a aflat cum se stivuiesc, fecţionarea cărămizilor. Pe ogoare culul precis făcut de contabil a ară­
— Ce ar fi, tovarăşe secretar, ci te guri de foc şi de aerisire tre­ nu aveau treabă căci lucrau trac­ tat că valoarea grajdului'hu va de­
dacă am ridica noi grajd rile şi ce­ păşi 850 lei pe cap de animal. în a­
lelalte acareturi ? Nu mai avem ne­ inte un grajd din cărămidă cu fun­
voie de specialişti din altă parte. daţii de beton şi acoperiş cu ţig lă
O să le facem noi mal bine ca eL costa pînă la 1.200 lei pe cap de a­
nimal.
Am şi vorbit cu oamenii. Tot in acest an, colectiviştii şi-au
— Să nu crezi că nu ne am gîn- propus să mai ridice încă un grajd.
dît la asta, Dumitre. Doar avem zi­ Pe zi ce trece, colectiviştii privesc
dari şi dulgheri care se pricep. O să cu tot mai mare drag echipa lui
facem şi cărămidă. Dar cum o ar­ Dumitru Sterpu. Pentru realizările
lor, conducerea gospodăriei s-a gin-
dem, cine ştie s-o aşi^ze în cuptor ? dit s-o transform e în brigadă. Acum,
Lucrul acesta trebuie făcut cu cap, oamenii au căpătat experienţă, iar
căci altfel se duce toată munca de obiective sînt tot mai m ulte de ri­
rîpă. dicat. Şi fără doar şi poate, colec­
tiviştii vor primi cu bucurie propu­
Omul rămase un pic descumpănit. nerea.
Uite, tocmai la asta nu se gîndise. Căm inul cultural din Lipăneşti, regiunea Ploieşti I. MIHIŢ