Page 36 - Albina_1962_08

■re»
AVeşleruI gospodăriei
Cînd zorile se-nalţă peste sat, Şi de pe-acum începi a i
Prind s& clipească boabele de rouă In vistieria noastră mili-
In peisajul cîmpului bogat Comori pe care noi le voi
Îm prospătat de-o răsuflare nouă. Adăpostite-n grajduri şi
A dăltuit un meşter priceput Clădind în luminoase di;
Deschizi în casa anilor f
Pe pînzele albastre şi tihnite (#, să cuprinzi cu ochii 1
Imagini vii, ce nu le-am cunoscut Meşter iubit din colectiv:
'Alt’dată pe ogoare peticite.
I n g o sp o d ă riile co lec tive de p e litoral, se p te m b rie , iar ţă ra n u l p ierd ea cu căra­ Pe coperiş de trainice z
tu l şi s c u tu r a tu l sn o p ilo r ca m o tre im e
p ro d u c ţiile p la n ific a te la h ecta r a u fo s t Cu gîndul călător pe-nti
d in sărăcăcioasa lu i recoltă. M ortarului dînd formă şi alint
d epăşite cu su te de kilo g ra m e. C o lectiviştii Mai m indră ne-mplineşti gospodăria, Mai zăboveşti o clipă şi
a u liv ra t sta tu lu i m u lte to n e de grîu în Din plinul azi, spre mîine chibzuind Că n-ai ştiut cît de frumi
p lu s, iar ta ziu a -m u n că s-au p u tu t re­ Soiuri Cînd mînuieşti canciogul şi mistria. CRIŞAN CONSTAN
de mare productivitate
p a rtiza c a n tită ţi m a i m a ri d e c ît cele
p revă zu te. L a îm p ă rţire a a va n su rilo r de
40 la su tă , sacii au fo s t m a i grei şi oa­ P a rtid u l a p u s în fa ţa o a m en ilo r m u n ­
m e n ii au d is c u ta t g o sp o d ă reşte d esp re cii d in a g ricu ltu ră sarcina ca în trea g a
to a te a ceste lucru ri. Ca fa c to r h o tă rîto r, su p ra fa ţă c u ltiv a tă cu grîu în to a m n a
lu i 1962 să fie în s ă m în ţa tă cu se m in ţe
ei p u n la tem elia su ccesu lu i o b ţin u t
selecţio n a te d in so iu rile cu p ro d u c tiv i­
a g ro teh n ica în a in ta tă . P re tu tin d e n i se
ta te ridicată.
tra g în v ă ţă m in te , m a n ife s tîn d u -se o
L a G.A.C. „ V asilescu V a sia “ d in c o m u ­
g rijă d eo seb ită p e n tru asigurarea recol­ na 23 A ug u st, ca n tita te a necesa ră de
te i viitoare. P înă la eliberarea te re n u ri­ să m în lă a fo s t a sig u ra tă în în tre g im e
d in p ro d u cţia proprie.
lor c u ltiv a te cu pră şito a re g riu l ră m în e
„ S în te m în al patru lea an, sp u n ea p re­
su b ie c tu l nr. 1. P oate că n icio d a tă n -a u
şe d in te le Ş te fa n T ruşcă, de c în d o b ţin e m
■ fo s t co le c tiv iştii a tît de fa m ilia riza ţi cu I
la so iu l S a n P asiore p este 4 to n e la
agro teh n ica su p erio a ră a g riului. In ju ­ hectar. Ca şi B ezo sta ia şi T riu m p h , S a n i $3
ru l selecto a relo r, au loc a d evă ra te d ez­ P a sto re m erg e la n o i de m in u n e. In
b a teri pe a cea stă tem ă . S e cu n o sc to t 1959, a m în s ă m în ţa t cu a cest soi n u m a i
fe lu l de a m ă n u n te : cît a d a t cu ta re solă. 1.000 de m e tri pătra ţi. In 1960, l-a m ex­
care este so iu l cel m a i tim p u r iu , c u m tin s pe 4 hectare, în 1961 pe 10 h ectare,
p o t fi sfă rîm a ţi b o lo va n ii pe tim p sece­ iar a cu m a m a ju n s la 80 hectare. E ste li
tos. Ş i co n clu zia este aceeaşi p este t o t : d re p t că a m fă c u t şi cîte zece lu cră ri m e­
p u te m fa ce m a i m u lt, v o m avea reco lte ca n iza te ca să a sig u ră m c o n d iţii b u n e P a z n i c u l d e zi
şi m a i bune. p e n tr u sem ă n a t. G riul de so i cere şi lu ­
Nici vorbă că toată lume
cru to t de soi. E fo rtu rile ne-au fo s t ră s­ Cînd Feder Niclos s-a întors din război, cu primirea lui Niclos în
Carnetul preşedintelui p lă tite. P lanul l-am d ep ă şit cu 521 kg. de vestea s-a răspîndit în tot Becicherecul Mic. Niclos a fost numit, chiar d
grîu la hectar. A m p u tu t livra sta tu lu i 31 — S-a-ntors Niclos. Ciung s-a întors...
Pe Niclos, bărbat în floarea vîrstei, îl slu­ nic de zi la sediul gospod
de to n e în plus, iar la ziu a -m u n că a m
ţise războiul... luat însă o sarcină: acee
C o m u n istu l M a m u la ş M u cenic, p re­ re p a rtiza t 0,800 kg. de grîu m a i m u lt d e­ grădinei de flori.
Vara, Niclos rămînea acasă să aibă grija
şed in tele G.A.C. „ P artizanul R o şu " d in c ît fu se se sta b ilit iniţial". orătăniilor. O ajuta, cît îl ţineau puterile, pe Veţi spune poate că asta
T echirg h io l, are u n ca rn et ce cu p rin d e A m a fla t de la b ib lio teca ra G eorgeta
nevastă-sa, Katalina, Aducea apă cu o sin­ Dar dacă mergeţi la Beci<
în a m ă n u n ţim e to a te d a tele cu p rivire V lă d o iu că un a d in tre b ro şu rile cele m a i gură mînă şi ocolea drumul obişnuit către unde-i sediul, căutaţi strad
la d esfă şu ra rea m u n c ilo r în g ospodărie. le c tu ra te în a cest an, la to a te cele o p t fîntînâ, ca să nu se întîlneascâ cu oamenii. tuar înfloresc, din primăA
N im ic n u lip seşte d in a cest ca rn et pe cercu ri de c itit d in sa tu l de cen tru , a fo s t Veneau copiii să-l iscodească: dă bruma, flori de toat
care l-a p rim it în dar la C o n sfă tu irea pe cea in titu la tă „ S ă m în ţa să n ă to a să şi de — Niclos, unde ţi-e mîna ? unde este un gărduţ verd
ţa ră a fr u n ta şilo r a g ricu ltu rii n o a stre so ­ so i dă reco lte m ari". C o lectiviştii care au Şi Feder Niclos glumea, zicea că i-a tras om cu un singur braţ, und
cialiste. U na d in tre ru b rici e d estin a tă p o rn it în 1959 de la 1.000 de m e tr i p ă tra ţi una peste bot unui fascist care, de ciudă, i-a caţe, unde înfloresc micşu
ev id e n ţe i lu cră rilo r de fe rtiliza re a so lu ­ cu S a n P astore, ş i care astă zi, c u m sp u n ea jnîncat-o. Copiii rîdeau, dar Feder Niclos se lucrează Feder Niclos. Mi<
lui. S în t n o ta te aici p rem erg ă to a rele şi p reşed in tele lor, p o t livra să m în ţă de so i apuca apoi să le istorisească întîmplări de tecuţia-i îngustă, dar e cur
îngră şă m irtţele a d m in istra te . S u p e rfo sfa - şi a lto r u n ită ţi, în v a ţă m a i d ep a rte cu pe front, care-i făceau s-asculte cu bărbiile Dacâ-i ceri o floare lui
;• tu l ş i g u n o iu l de g ra jd s-au d a t în m a ri to a tă serio zita tea . L a fe l sta u lu cru rile şi sprijinite în pumni, tăcuţi, de parcă n-ar fi ştiu de s-o îndura să-ţi of(
fost ei cei care chicoteau cît îi ziulica.
[ c a n tită ţi acolo u n d e griul era de u n în sa tele a p a rţin ă to a re M o şn en i şi D ul- Feder Niclos a rămas ciungul satului, omul că a simţit el cum vin ui
verd e pa l şi părea m a i slab. O b serva ţiile ceşti, u n d e g riu l a d a t 2.525 kg la h ecta r toarea, colectiviştii din Bi
fără un braţ, bărbatul care i-a încredinţat ne­ aşa ore întregi să se odih
is u p ra p rem erg ă to a relo r sîn t d in tre cele şi, resp ectiv, 2.341 kg. D e ce ? F iin d că a­ vestei, coasa.
m a i in teresa n te. D e pildă, pe aceeaşi solă ceste g o sp o d ă rii co lec tive au în fa ţă e x e m ­ Au trecut anii. S-a înfiinţat şi în Beciche­ din faţa grădiniţei lui.
— în s ă m în ţa tă în acelaşi tim p , griul d in p lu l g o sp o d ă riei de sta t M o şn en i unde, recul Mic gospodărie colectivă. Katalina s-a Şi atunci, Feder Niclos
' so iu l B-301 a d a t d u p ă b o sta n ă 3.405 kg. p rin aplicarea d esă vîrşită a c o m p le x u lu i înscris cu draga inimă. bărbatul fără un braţ, şi-a
la h ectar, iar d u p ă p o ru m b -b o a b e n u m a i de m ă su ri a g rotehnice, s-a o b ţin u t o pro­ — De l-aţi primi şi pe Nicloş, aş lucra eu oameni.
2.650 kg. d u c ţie m ed ie la h ecta r de 3.488 kg. d e şi pentru el, numai vă rog să fie cu noi.
In tr e a ră tu rile a d in ei şi în să m în ţă ri. grîu !
te ren u l a fo s t d isc u it ş i tă vă lu g it în re­ O a m en ii au a ju n s să cu n o a scă bin e p re­
p e ta te rîn d u ri. S eceta n-a p u tu t îm pie- fe r in ţe le şi slă b iciu n ile step ei. A u tra s în ­ O fată subţirică cu ochi negri de
j dica p reg ă tirea u n u i b u n p a t g erm in a tiv v ă ţă m in te an de an, cu cartea şi ca rn e tu l tăciune, măsoară pămîntul. Toată ziua
p e n tr u se m in ţe . S -a o b ţin u t în fe lu l a­ în m înă. N u m a i s în t ţă ra n ii care în tîr- a prăşit la porumbul „5.000“ iar
cesta o p ro d u c ţie m e d ie de grîu la h ecta r ziau cu a rm a n u l p în ă d u p ă 15 se p tem b rie. acum m înuieşte compasul mare de
de 2.408 kg, fa ţă de 1.800 kg. cît era T rudei, p ra cticilo r în v e c h ite şi resem n ă rii lemn. M ăsoară cu grijă fiecare par­
celă, iar rezultatul e trecut într-un
p la n ifica t. G ospodăria a livra t sta tu lu i, in fa ţa sărăciei, le-au lu a t locu l m eca n i­ carnet pe care-1 poartă în buzuna­ intr-o gospodărie multimilionară, P
p e ste plan, 8,7 vagoane de grîu, p lu s alte zarea, a g ro teh n ica în a in ta tă , n ă zu in ţa co­ rul şorţului. asta o datorează muncii şi hărniciei Ii j
7 vagoane p e n tr u fo n d u l de bază. le c tiv iştilo r de a p ro d u ce c ît m a i m u lt, de Văzînd-o lucrînd alături de atîţi ei, conştiinciozităţii şi dragostei faţă cîm
I n ca rn etu l p re şe d in te lu i m a i este tre­ a-şi fă u ri o via ţă m ereu m a i îm b elşu g a tă oameni în vîrstă, ai crede că-i o de gospodărie. „Elena noastră e har- gea
c u tă o d a tă e d ific a to a r e : reco lta tu l şi şi fericită . Pe a cest fu n d a l al m u n c ii u n i­ şcolăriţă venită să-şi ajute părinţii nică şi conştiincioasă, şi-i tare în- de
în zilele de vîrf ale muncii la cîmp.
cu
dră.jită de oameni" — spune despre
treiera tu l s-au în ch eia t la 22 iulie, d u p ă te, p rin d e c o n tu r u ri sig u re recolta şi m a i A şa ai crede, dacă n-ai vedea-o cu ea Ion Corbaciu, preşedintele gos- tru
care a în c e p u t p la ta a vansurilor. S ă ne bog a tă a a n u lu i ce vine. cită pricepere face totul şi cît de podăriei, un om cunoscut prin exi- oar
. g în d im că în D obrogea de od in io a ră atentă este şi la munca celorlalţi genţa sa faţă de oameni şi faţă de înd
:treiera tu l la a rm a n ţin ea p înă pe la 15 N. CULCEA colectivişti. muncă. ex;
La amiază, înainte de a se aşeza Era încă copilă Elena, cînd venea con
la masă, făcu întîi un raid pe cîmp. să ajute tatălui ei la îngrijirea va- ei
M ergea cu paşi sprinteni şi uşori cilor. Umbla prin grajd atentă la alt<
ca o căprioară, privind cu o inten­ tot ce făceau mulgătorii şi nimic P
sitate ciudată rîndurile de porumb. nu-i scăpa. O vedeai stînd ba lingă din
Ochii ei adinei luceau parcă mai unul, ba lingă altul dintre îngriji- sec
tare şi un zîmbet sfios îi lumina tori, şi cît era ziua de mare nu con- se
faţa. tenea cu întrebările. De ce unul per
Intr-un loc s-a oprit mai îndelung mulge aşa, iar altul altfel ? De ce zi
şi faţa ei deveni deodată gravă. Stă­ se dă la unele din vaci m încare cu
tea acolo ca pierdută parcă, gata mai multă ca la altele ? Şi atîtea neg
să plîngă. Apoi se întoarse brusc alte întrebări la care trebuia să i se albi
spre oamenii care se odihneau. răspundă. In serile de iarnă oamenii cari
o vedeau intrînd aproape pe neob- intr
— Cum îi, Rîndunico ? — o în­
trebă Teodor Ghervase, un colecti­ servate la cursurile zootehnice cu mei
vist trecut de 60 de ani, uitîndu-se caietul în buzunarul şorţului. Stătea atu
la ea cu multă dragoste. atentă în bancă, sorbind fiecare mo;
cuvînt al lectorului, însemnind to- san
— E bine, răspunse ea zîmbind si­ tul, întrebînd pe alţii ce nu înţele- arc
lit, apoi schimbă de-o dată tonul şi gea. pă.
se adresă pe scurt unei fete : — Lu­ într-o zi, fără să stea pe gînduri, aşa
cia, eu diseară nu te pontez, dacă
nu cureţi porumbul de buruieni aşa opri cîţiva mulgători. „Hai să ne 1
întrecem " — a spus ea lui Ion Un-
cum trebuie. Nu te supăra, dar eu gureanu, Petru Matei şi lui Nicolae nii
în
nu te pontez. Lucia roşi şi se ridică Pop. „Hai să ne întrecem cine ob- ră
de pe lo«. îşi luă sapa şi se îndrep­
tă spre o parcelă fără să spună un ţine mai mult lapte de la vacile pe cu
cuvînt. ■ care le îngrijeşte" — spunea ea în- riei
grijitorilor care aveau , cel puţin de .
Elena Şuşorcă e cea mai tînără două ori numărul anilor pe care îi C
dintre cei 22 şefi de echipă pe care avea ea. Oamenii zîmbeau, glumeau cy
îi are gospodăria colectivă din Şi- cu Elena, dar după un timp obser- tăc
m and şi e cea mai tînără dintre cei vînd creşterea producţiei de lapte la sce
33 de colectivişti pe care îi are în
echipă. Dacă Elena Şuşorcă sau vacile date .în seama ei, au trebuit alt<
„
nă
-
. ,
Noua casă a colectivistului E m il Lăjea de la G.A.C. „Vasile Roaită“ com una Poiana Mare, „Rîndunica" cum îi zic colectiviştii sa recunoască faţa de toata lumea cur
reg iu n ea Oltenia, . mai în vîrstă, e azi şefă de echipă că au pierdut întiecerea. v ei