Page 38 - Albina_1962_08

în regiunea m un ­
ţilor Pam ir s-au Vitaminele
descoperit urm ele
unor uriaşe labe
cu ghiare, ale u ­
nor cozi acoperite Vitaminele na sînt prin natura lor buiesc adm inistrate insă numai după
cu ghim pi şi urm e substanţe hrănitoare, dar sînt necesare indicaţia medicului.
de cute ale pielii organismului pentru a-i asigura dez­ La femeile însărcinate şi la cele care
«nor anim ale gi­ voltarea, întreţinerea şi funcţiile. Se alăptează, cerinţa de vitamine creşte
gantice. Acestea cunosc m ulte vitamine, dintre care vom aproxim ativ de două ori. Acestora li se
sînt urm ele unor am inti aci vitaminele A, B, C şi D. recomandă să ia potivitamine în tablete
dinosauri, reptile Vitamina A e num ită şi vitam ina şi untură de peşte bogată iu vitamina
care au trăit acum creşterii, cunoscută ca protectoare a A, atît de necesară dezvoltaşi fitului.
200 m ilioane de mucoaselor ; vitamina B echilibrează Datorită lipsei vitaminelor M i grupa
ani. Aceste desco­ sistemul nervos ; B2, B3, B4, B5 şi B6 B (Bl, B2, B3, Bl, B5, B6) suferă sis­
periri unice sînt au o acţiune antipelagroasă şi antiane- temul nervos, eopiii slăbesc, pierd pof­
expuse la M uzeul m ie ă; vitam ina C este antiscorbutică, ta de mîncare, pielea devine uscată, iar
Geologic al R.S.S. autiheiuoragică; vitam ina D este an- rezistenţa faţă de infecţii se micşorea­
Uzbece. tirahitică şi favorizează dezvoltarea ză. In aeeste «aznri, se recomandă să
sistemului osos. se amestece în hrana copilului drojdie
Către sfirşitul iernii şi prim ăvara de berc uscată, care satisface organis­
cînd de pe masa noastră dispar tot mai mul cu o cantitate suficientă de vitam i­
m o s m n z M w s a â : m ult legumele şi fructele proaspete, or­ cantitate im portantă de vitam ina B.
na B. Pîinea integrală conţine şi ea U
ganismul începe să resim tă lipsa vita­
minelor. Această lipsă dă naştere unor Măceşul păstrează nn timp mai înde­
stări de hipovitaminoză sau avitam i­ lungat vitam ina C. Aşadar, în lipaa
L um inată de razele soarelui, planta cu „aparatul foliar" cel m ai avantajos noză. Ele pot. apare fie din cauza unui acestei vitamine din organism, se reco­
verde sintetizează din gazul carbonic s-a reuşit dirijarea experim entală a regim alim entar insuficient, fie din mandă ceaini de măceş pregătit
pe care-1 absoarbe din aer şi apă, şi fotosintezei, m ărindu-se productivitatea cauza unei alim entaţii iraţionale. De proaspăt.
din sărurile m inerale pe care le ab­ m edie de 3—4 ori. asemenea, existenţa unor colite sau O mare im portanţă pentru dezvolta­
soarbe din sol, substanţe organice ca en teri te împiedică resorbţia vitaminelor, rea sistemului osos al copilului o are
zaharuri, album inoide etc. şi eliberează Tom ate şi lâmîi ciud ate iar in cursul bolilor infecţioase, în vitam ina D. Ea apare ia organism la
oxigen. Acesta este procesul cunoscut tim pul sarcinii, alăptării, eforturilor fi­ nivelai pielei, sub influenta razelor so­
sub num ele de fotosinteză, baza dez­ Fotosinteză poate fi d irijată şi pen­ zice, organismul consumă din rezervele lare (ultraviolete). De aceea, să folosim
voltării vieţii pe păm înt. tru a determ ina plantele să „fabrice" sale diferite vitamine, care dacă nu sînt zilele însorite piimbinda-i cit n r ' mutt
D ar energia solară şi resursele im en­ anum ite substanţe, folosind unul sau îm prospătate înlesnesc avitaminozele. pe copii sau ducându-i la plajă, t \ gem
se ale gazului carbonic nu sînt u tili­ m ai m ulte procese care se produc în Lipsa vitaminelor din organism dău­ atenţia că vitaminele nu pot fi folosite
zate decît in mică m ăsură de plante plante. nează mai ales creşterii şi dezvoltării decît la indicaţia medicului, cu excep­
pentru a „fabrica" substanţele lor pre­ S avanţii A. Niciporovici şi A. K ursa­ copilului, care devine molatic, oboseşte ţia vitaminei C, care poate fi adminis­
ţioase. A tm osfera globului nostru con­ nov au studiat în acest scop influenţa repede, îşi pierde pofta de mîncare, de­ trată zilnic, în cantităţi fireşte neexă-
ţine în perm anenţă aproxim ativ 2.200 radiaţiilor cu diverse lungim i de undă vine rahitic, mai puţin rezistent faţă de gerate.
m iliarde tone de gaz carbonic. Din a­ asupra plantelor. Razele roşii de pildă infecţii şi răceli. Nu numai copiii, dar
ceastă cantitate, vegetalele nu asim ilea­ acţionează m ai ales asupra producerii şi oamenii m aturi snferă din cauza avi­ Dr. B. GRIGORE
ză anual decit cel m ult a p atra parte. zaharurilor, în tim p ce lum ina albas­ taminozelor. Astfel, lipsa vitaminei A
în ce priveşte radiaţia solară, calcu­ tră „com andă" fabricarea substanţelor produce tulburări de vedere. Mucoasele
lele au arătat că Păm întul p ri­ album inoide. Desigur, această selecţie se inflameasă favorixînd apariţia con­
m eşte o cantitate enorm ă de ener­ nu este strictă, în lum ina roşie plantele junctivitelor, bronşitelor, bronhopneu-
gie. Ea se exprim ă în cifre astronm ice : elaborînd şi proteine, d ar într-o canti­ moniilor, apei se mai observă şi uscă­
500.000.000.000.000.000 000 calorii, ceea tate m ult m ai mică. A plicarea în sere ciunea părului.
ce înseam nă „pe scurt" : 5x10** calorii. a acestor „sectoare" ale spectrului so­ Lipsa vitaminei B l provoacă dureri
D in păcate însă. plantele nu consum ă lar cu ajutorul ilum inării artificiale, a de cap, pofta de mîncare scade, apar
într-im an decît 0,5 pină la 1 la sută dus in tr-ad e v ăr la rezultate surprinză­ transpiraţii, amorţeli şi senzaţii de în­
d in 'acest Ocean de energie. Iată de ce, toare : tom atele au devenit aproape la ţepături, furnicături in degete, uneori
în ultim a vrem e, savanţii sovietici cau­ fel de bogate în proteine ca şi... peşte­ chiar procese inflamatorii ale nervilor
tă m etodele practice pentru a „forţa" le, iar lăm îile au căpătat dulceaţa por­ (nevrite şi polinevrite).
plantele să utilizeze mai din plin ..ma­ tocalelor Lipsa vitaminei B2 poate provoca
teriile prim e" şi energia care le stă ia O altă cale pentru dirijarea fotosin­ apariţia pelagrei, boală ce se caracteri­
dispoziţie. tezei o constituie ad’aptarea plantelor zează prin ivirea unor pete pe partea
In mod special, lucrările academ icia­ Ia un consum m ai m are de bioxid de pielei expusă la soare, dureri ca în ar­
nului A. K ursanov şi ale profesorului Carbon. Acad. A. K ursanov a dem ons­ suri, tulburări intestinale sub formă de
'A. Niciporovici sînt edificatoare în a­ tra t că bioxidul de carbon este absor­ scaune diareice, în urm a cărora bolna­
cest sens b it nu num ai de frunze, ci şi de răd ă­ vii slăhese, şi tulburări nervoase, ajun-
cinile plantelor. M ărind deci cantitatea gîndu-se uneori la halucinaţii şi delir.
„Ecranul v erd e" de bioxid de carbon din sol, se poate Lipsa vitaminei C favorizează aste­
m ări intensitatea fotosintezei şi obţine nia, hemoragiile nazale şi ale pielei.
Profesorul A. Niciporovici de la Ins­ recolte sporite. Bolnavii se anemiază şi se -debilitează,
titu tu l de fiziologia plantelor al A ca­ C ercetătorul rom în Vlad Sotiriu a fn sfîi'şit, lipsa vitam inei D explică a­
dem iei de Ştiinţe a U.R.S.S, a a ră tat preconizat îm bogăţirea cu gaz carbonic pariţia rahitismului, o tulburare în
că, teoretic, pentru actualele soiuri de a aerului din sere. E xperienţele au a­ dezvoltarea sistemului osos în primii
plante de cultură, este posibilă m ărirea ră ta t că în acest fel tom atele s-au copt patru ani ai copilăriei.
coeficientului de utilizare a energiei m ai repede cu 2-3 săptăm îni, fiind tot­ Cum se poate preveni avitaminoza ?
solare pînă la 20—30 la sută. Dacă odată m ai nutritive şi m ai bogate în Cu ce putem compensa legumele şi
atingerea unei asem enea’ cifre este incă vitam ina C. fructele proaspete, bogate în vitamine,
o problem ă a unui viitor relativ înde­ S avanţii se apropie astfel cu paşi atît de necesare organismului ?
p ărtat, există preraize pentru a putea m ari de universul tainic al plantelor, Azi, aceasta nu mai constituie o pro­
socoti coeficientul de 8— 10 la sută ca reuşind să facă prim a „haltă" pe calea blema, deoarece industria noastră far­
perfect realizabil în anii urm ători. d irijării fotosintezei. maceutică ne pune la dispoziţie toate
S uprafaţa ocupată de o. sem ănătură vitaminele sub formă sintetică : table­
poate fi considerată ca un „ecran" ver­ Dr. EM. ROMAN te, drajeuri, siropuri, injecţii, eare tre-
de complex care utilizează o parte din
lum ina pe care o absoarbe la sinteza
Substanţelor organice. îm bunătăţind
pro p rietăţile optice ale acestor „ecrane"
n a tu ra le , acad. A. K ursanov a dem ons­ Ş T I A Ţ I C Ă . . .
tr a t experim ental că plantele pot utili­
za pentru fotosinteză 5—8 la sută şi P entru secreţia unui litru de lapte C uvîntul toxic derivă de la gre­
chiar mai m ult din radiaţiile solare. este nevoie ca prin ugerul vacii să cescul toxicon - otravă, care la rin.
Perfecţionarea proprietăţilor optice treacă 400 litri de sînge ? Deci prin dul lui derivă de la toxon ■*= arc şi
ale „ecranului" form at de plante s-a ugerul unei vaci care dă 20 de litri se referă ia săgeţile otrăvite de săl­
realizat printr-o mai bună aşezare a de lapte pe zi, trec în 24 de ore 8 batici şi aruncate cu ajuto ru l a r­ M otor cu reacţie cu com bustibil lichid
frunzelor în sem ănături sau prin cul­ tone de sîn g e ! cului ? Pe cît se pare, cuvintele realizat de studenţii Institu tu lu i de
tivarea unor soiuri de plante la care ★
frunzele sînt aşezate în unghiuri m ari Prim ăvara, cînd se dezvoltă m u ­ toxicon şi toxon au la origină cu- aviaţie din Moscova. Cu ajutorul lui au
în rap o rt cu planul orizontal. gurii, un hectar de pădure absoarbe vîntul egiptean Ţako, care înseam ­ fost efectuate lucrări ştiinţifice
P rin selecţionarea soiurilor de plante 30.000 litri de apă pe zi? nă distrugere, prăpăd, m oarte. valoroase

Altă experienţă a fost făcută cu o raţă. Celor
asemenea, urechea noastră nu mal înregistrează
Din lumea 7 ouă ale ei pe care le clocea, le-au fost adăugate ultrasunetele cu peste 20.000 de vibraţii pe secun­
dă, in timp ce cîinii, pisicile, şobolanii şi alte ani­
alte 8 ouă din cuibul unei alte raţe. Pentru ochiul
omului aeeste ouă erau atît de identice, incit a male sînt capabile să le înregistreze foarte distinct
necuniniat oarelor fost necesar să fie însemnate cu creionul pentru chiar la peste 35.000 şi uneori 40.000 de vibraţii.
a putea fi deosebite. Totuşi, a doua zi s-a obser­
Dintre toate animalele insă, se ştie eă recordul este
vat că raţa şi-a scos cele 7 ouă ale ei ea să le deţinut de liliac care se orientează în plin întune­
elecească aparte. ric datorită ecoului propriului său strigăt pe eare
T oată lum ea ştie că există anim ale cu anum ite La linele păsări, simţul văzului este extraordinar omul nu-1 poate percepe, devreme ce acest strigăt
sim ţuri m ult m ai dezvoltate ca ale omului. Dese­ de dezvoltat. Experienţe deosebit de interesante atinge pînă 1» 50.000 de vibraţii pe secundă. Inte­
ori. aceste anim ale ne uim esc prin acţiuni pe care s-au făcut cu bufniţele, care văd foarte bine nu resant este că urechea liliacului mai este încă sen­
oam enii a r fi incapabili să Ie realizeze dacă n -ar numai intr-o obscuritate care nouă ni se pare to­ sibilă la 100.000 de vibraţii, fapt eare-i permite să
avea la îedem înă instrum ente foarte complicate tală, ei chiar şi în plină zi. Se ştie că bnfniţa se audă insectele ce devin astfet prada lui sigură.
şi subtile. Experienţele efectuate în acest sens ne aşează în poziţie de atac (pe spate şi cu ghiarcle Nn mai puţin ca sim ţurile despre eare am vorbit
oferă num eroase exem ple cît se poate de sem nifi­ în sus) imediat ce zăreşte vulturul. Cercetătorii mai sus, simţul orientării Ia animale a constituit,
cative. dintre care alegem doar cîteva.
au observat că bufniţa ia această poziţie incă din de asemenea, obiectul a numeroase experienţe. Aşa.
Iată. de pil-dă. cazul obişnuit al cîinelui, despre momentul în care vulturul este departe de a fi de pildă, sînt cazurile binecunoscute ale pă-ăriîor
care ştim cu toţii că are un sim ţ al m irosului ce vizibil pentru ochiul omului. migratoare, care străbat distanţe colosale şi nu se
depăşeşte cu m ult pe cel al om ului. IJna dintre Şi în ceea ce priveşte auzul animalelor, nenu­ rătăcese niciodată S-a constatat că o pasăre năs­
experienţele efectuate este u rm ă to a re a : dintr-o m ărate experienţe au dem onstrat cît de mult de­ cută, de pildă, într-o pădure din Europa în luna
grăm adă m are de cartofi s-a ales m tul singur pe păşeşte el auzul oamenilor. De exemplu, zgomotul aprilie, părăseşte această pădure in septembrie,
care un om l-a ţinut cîteva secunde în palm ă, după unui anum it şoc metalic pe cace omul cu auzul chiar inaintea părinţilor şi ajunge in Africa tropi­
cală, exact acolo de unde pleoaseră în ■ prim ăvară
care l-a pus iar în grăm adă. Cîinele a m irosit cel mai fin nu-1 mai poate auzi începînd de la o părinţii.
m ina omului, apoi călăuzit de m irosul lui ascuţit, distanţă de 6 metri, este Încă perceptibil de către
a ales din grăm adă exact cartoful cu pricina. cîini la o distanţă în medie de peste 23 metri. De Dr. M. G.