Page 5 - Albina_1962_08

Schiţă de ŞTEFAN NICOLICI
Era o zi de lucru ca toate celelalte, căp tu şeală, un înscris cam tot atît de
dar lui i se p ărea că e sărb ăto are, că vechi şi de care u itaseră cu desăvîrşire.
soarele lum inează m ai darnic ca în alte Era un „Act de vînzare-cum părare".
dăţi şi că uliţele satului, pînă şi o g rad a B ărbatul împlinit de astăzi, cel care
lui, arătau altfel. prim ise decoraţia şi cău ta acum un loc
Ajuns a c a să, se opri în mijlocul curţii, să anine brevetul, fusese odinioară arg at
cercetîndu-i în am ănunţim e toate unghe­ şi pălm aş. Cu preţul unor eforturi su p ra­
rele. G rădiniţa din faţa casei era curată. om eneşti, vînzînd şi brum a de zestre
Pusese flori pe lîngă gard şi făcuse pe care i-o ad u sese nevasta şi înstrăi-
chiar un rond îm preună cu nevastă-sa. nîndu-şi p erech ea de boi la tîrg, izbutise
P ăsările îşi vedeau liniştite de treab a să cum pere trei pogoane de păm înt iu
lor prin coteţe, d u p ă îm prejm uirea din buza unui deal. Mulţi ani, actul a cela de
p la să de sîrm ă. In grajd, v aca rum ega vînzare-cum părare i se p ăru se un fel de
tihnit, ap ărîn d u -se alene cu co ad a de com oară şi un tem ei al vieţii sale chi­
muşte. nuite. Pînă cînd, în timpul secetei ce’.ei
mari, trebuise să-şi vîndă ogorul pe trei
Omul m ai cercetă o d ată vo p seau a ăe saci de făină! 1-1 luase chiaburul. Actul,
pe gard, să v a d ă d acă s-a u scat d e -a răm as fără nici o valoare, îl rătăcise pe
binelea, şi mulţumit de toate, intră în undeva, nici el nu m ai ştia pe unde, de
casă. Scoase ceva din servietă, şi num ai vrem e ce acel petic de hîrtie nu avusese
atunci îl auzi n ev astă-sa care veni darul decît să-i răsco lească am intiri du­
într-un suflet de la bucătărie. Il privi reroase. U itase de el chiar şi după ce
întrebător.
puterea p opu lară făcuse dreptate şi îi
— Am adu s-o — îi spuse el sim plu şi d ăd u se înapoi păm intul luat cu jap ca
liniştit, ca şi cum nu ar fi vrut să i se de chiabur.
d eslu şească em oţia din glas. — Uite-o... Acum se scutură dintr-o d ată ca de un
Fem eia despături cu grijă şi sco ase la som n ce încerca să-l prindă. Potrivi
iv eală o cutiuţă m ică şi o filă aşternută brevetul în ram ă şi o anină la vedere,
cu un scris deosebit.
pe peretele din faţa ferestrei.
— Uite ! — spuse el din nou. — A şa 1 Ii stă bine. Ce zici, nevastă ?
Era brevetul prin care i se conferise — E bine 1
Ordinul Muncii clasa a IlI-a. In ultimii ani, In clipa aceea, băieţaşu l lor îşi vîrî
m ai prim iseră şi alţi mem bri ai gospo­ La rugăm intea revistei noastre, cîteva din persona- r
dăriei lor colective decoraţii şi m edalii. capul pe uşă. T atăl luă actul de vînzare- ţjităţile invitate la F estivalul de folclor al ţărilor b al­
El era al cincilea. cum părare şi i-1 întinse. canice şi din zona M ării A driatice, de către Com itetul
— S-o punem undeva la vedere — — Na hîrtia asta, să te joci cu ea. N aţional Romîn pentru C.I.M.P., ne-au rela tat din
im presiile lor. Le redăm în cele ce urm ează :
propuse fem eia. — Să-i căutăm un loc F ă-ţi o b a rcă sau un vaporaş. E bun
potrivit. N-ai v rea s-o aşezăm într-o pentru joacă, n-o s-o p ătru ndă a p a A. E. CHERBUL1EZ (E lveţia) p ro fe so r la U n iv er­
ram ă ? p re a repede.
sita te a din Z iirich, v ic e p re şe d in te al C .I.M .P. :
— Sigur că d a — încuviinţă omul, um - Copilul luă hîrtia, o privi curios şi în­
C unosc încă din 1959 B u cu reştiu l ca şi ţara d u m ­
flîndu-şi pieptul fără să -şi p o ată lua p ri­ treb ă : n ea vo a stră , frum oasă şi ospitalieră. A m c u n o scu t
virea de la snopul de raze din cutiuţă. — Ce scrie aici, tăticule ? m area bo g ă ţie şi forţa v ie a fo lclo ru lu i rom în, şi
încep u ră să caute un loc potrivit şi o — O să-ţi povestesc eu altă dată. Acum în p rim u l rîn d pe cel m u zica l pe care l-am cer­
Lia ram ă, ceva. G ăsiră în fundul şifonieru­ n -ai înţelege. ’ p opor d eo se b it de în ze stra t din p u n ct de v e d e re
ceta t m ai îndeap roa pe. Ţin să afirm că a v e ţi un
veche,
lui o fotografie
îngălbenită de
D upă un timp, ieşi în curte să v ad ă
vrem e, prinsă într-o ram ă frum oasă şi cum pluteşte b a rc a pe d ereau a din artistic. A m v iz ita t M u ze u l S a tu lu i şi m i-au p lă cu t
fină d a tă cu bronz. O sco aseră repede vale. B ăicuţa se clătina uşor în josul d eo p o trivă , stilu l caselor, fru m u se ţea cusă tu rilo r
din ţinte, d ar se opriră contrariaţi. Sub apei tulburi, care o ţinu o vrem e d e asu ­ şi ţesăturilor, co stu m ele, m o b ilele, tapiţeria. A m
ti rămîne, v izita t B u cu reştiu l şi am găsit m u lt b un g u st şi
fotografia ponosită, se afla în chip de pra, apoi o înghiţi încet, încet.
toare sim t artistic în co n stru cţia blocu rilo r noi. M -a răs-
mare . colii lirism u l d o in ei dv. A m acasă, în (ara m ea,
le pine. d iscu l cu „D oina" şi a scu ltîn d -o ea îm i a m in te şte
de fiecare dată de oa m enii m in u n a ţi care au ză ­
m islit-o . A m sim fit ritm u l a n tren a n t al dansului
sprinţare —» ro m în esc ca şi m e lo d iile b ogat o rn a m en ta te Şi
ne care, deşi im p ro viza ţii, au to tu şi o extra ord in ară
1 e, forţă ex p resivă . în toate c îte am a m in tit, am aflat
>are. r su fle tu l m are al p op o ru lu i d v. Iată de ce consider
că organizarea în R om înia a a cestu i fe stiv a l este
o id ee excelen tă .
>ape,
: ape,
e aşează —• . >( (jd
ît cu zorii,
ază G IO R G IO N A TA LETTI (Italia). P ro feso r la A ca­
î d em ia de M uzică S an ta C ecilia din R om a, m em bru
în co m itetu l de rad io al C.I.M .P. : S în t p en tru a
IN SCRIPCĂ ENE NICOLAE N untă ţărănească (pictură în ulei) doua oară oaspe al ţării dv. In cadrul m o n ta n in al
Sinaiei, în 1959, c în d am p a rticipa t la în tîln irea
in tern a ţio n a lă a fo lclo riştilo r organizată aici, ca şi
A leea cu hortensii 3 4 A leea cu hortensii în m a rele B ucu reşti, fru m u seţea m u zicii, d a nsu lui
şi co stu m elo r p op o ru lu i ro m în m i-au în c în la t ochii
ne facem priză. Intr-o alee subţirică, se aliniau două pria bunăstare şi pe cea a gospodăriei. Şi şi inim a. În tîln irea în cadrul a cestu i fe stiv a l cu
eva zile, rabate paralele, verzi, încrustate cu rozul rezultatele... Unele se vedeau, altele se a-
ocoleşte, delicat a două şiruri de hortensii. Aflată nunţau. dansul, m uzica şi co stu m ele celo rla lte popoare
el era la în camera contabilului, unde se angajase Plantările în terase a 500 de puieţi de b alca n ice şi din b a zin u l A d ria ticei, v a d e zvă lu i
ntau, pa­ o discuţie aprinsă despre posibilităţile lo- peri şi cireşi reuşiseră. Puieţii se prinseseră m u lte e le m e n te co m u n e în creaţia folclo rică a
i la graj- cale de creştere a valorii zilei-muncă, as- şi erau viguroşi. Porumbul era „fain", cum a cestor popoare, n e va în g ă d u i să n ă zu im spre
şi zarza- cultase cu emoţie frînturile de vorbă care ziceau oamenii, des, destul de înalt, bine un v iito r lu m in o s şi paşnic, de p rie ten ie şi în ţe ­
i, i se răzbăteau, prin geamul întredeschis, din înfrăţit cu fasolea şi dovlecii sem ănaţi în leg ere reciprocă.
ori la se- curte. cultură intercalată. Roşiile erau şi ele
ănită. Cu — Parc-aci le-ar fi locul de cînd lumea, mai frumoase ca anul trecut.
:re primii aşa bine şăd în curtea noastră — desluşi N.«u în peisajul gospodăriei era colţul
i să mun- vocea gravă a lui badea Petru, magazi- floricol. Un „colţ" de o jum ătate de hec-
renise în nerul. tar, cu petunii, pansele, garoafe, lalele, sal-
i trei ani Nici nu băgase de seamă că în cameră vii, hortensii.
muncise intrase preşedintele şi se apropiase de — Vom da la ziua-muncă şi-un spor in IA R O SLA V M ARKL (R. S. C eho slo vacă) de
Uci însă, geam. Cînd îl observă, suprinse pe faţa flori — glumise preşedintele cînd îmbrăţi-
Ite cunoş- lui un zîmbet. şase ideea lotului. la In stitu tu l de e tn o g ra fie al A cad em iei C eh o ­
;se proas- — Aţi avut un gînd bun, tovarăşe inginera Sosise acum şi şedinţa trim estrială de slo v ace de Ş tiin ţe : V ă d p en tru prim a oară R o­
utea oare — îi spusese. — Florile, frumosul trebuie analiză a muncii. După-prezentarea durii de m înia. E în cîn tă to a re. C unosc d eja d e stu l de m u lte
care via- să intre în case, în viaţa oamenilor. Şi seamă, la discuţii, a luat cuvîntul şi badea d esp re . creaţia folclorică din (ara dv. şi m ai ales
aceasta este o sarcină, să ne împodobim Petru, magazinerul. . d esp re m in u n a te le co nd iţii de în flo rire care au fost
iveşte cu viaţa cu flori. Demult, pe cînd eram co- — Tovarăşi — a spus el — mulţumită to- a sig ura te în anii reg im u lu i dem ocrat-popular. A c ­
ă stare de pil, huzurea prin locurile noastre un grof varăşei inginere, gospodăria noastră are tu a lul F estiva l de fo lclo r al ţărilor b alcanice Şi
redere în Banfy, îi zicea. Avea groful ăsta mii de anul acesta o recoltă nouă, recolta de flori. din zona M ării A d ria tic e m i se pare im p o rta n t prin
hectare şi un conac cu zeci de slugi. Lîngă Din această primă recoltă, noi îi oferim
u însă să conac avea o grădină mare cu flori. Sute tovarăşei cel dintîi buchet. — Şi-n aplauze- fa p tu l că re u n eşte re p re ze n ta n ta folclo ru lu i din
e şi-o fă- de straturi de flori, care de care mai fru- le sălii, badea Petru a scos de sub bancă, această p arte a E uropei în le sn in d o m ai tem ein ică
moaşe. Parfumul lor se simţea hăt departe. unde-1 pitise, un minunat buchet de flori, cu n o a ştere reciprocă. C o nsider im p orta n t acest
în care a Noi doar cu atîta rămîneam, cu mirosul învelit în hîrtie creponată, albă. — De la fe stiv a l şi p rin caracterul său tem atic. E un lucru
gospodă- lor. început, de cînd dînsa ne-o făcut aleea cu cu n o scu t că ţările din această zonă a E uropei au
ţa ei. Acea zi îi prilejuise inginerei revelaţia hortensii, am gîndit : tovărăşica- ingineră, trăsături fo lclo rice com une. F estiva lu l va în lesn i -
La sediul adevăratei structuri sufleteşti a preşedin- de-a noastră îi. Mai apoi, gîndul s-o ade-
iţa cu bri- telul. ' verit. tu turo r pa rticip a n ţilo r p o sib ilita tea de a m erg e la
î definiti- De atunci trecuseră aproape trei luni. Ea L-a privit pe bătrîn. Vorbise despre ea sursa fo lclo rului, d e a o cu n o a şte p e v iu , şi a ceasta .
i doua zi. muncise mult. Ziua în gospodărie, seara ca un adevărat părinte. Şi-a simţit inima în tr-u n a d in tre ţările cu cea m ai bogată tradiţie
ncetul. De acasă, recitind literatură de specialitate, bătînd să se spargă, de ce pare ? şi cînd în a cest do m en iu , care e ste R ep ub lica P opulară ■
;diu, paşii pregătindu-se pentru urm ătoarea zi de i-a venit rîndul, n-a reuşit decît să biiguie : R om înă.
Ii reţinea muncă întocmai ca o profesoară care a — Tovarăşi, eu aş vrea... eu vreau... eu
gospodă- doua zi are de predat lecţii. Cu oamenii vă mulţumesc, tovarăşi...
cărui pre- s-a înţeles. M unceau bine, conştienţi de
ăcută sur- faptul că în felul acesta îşi clădesc şi pro- MARIUS POPESCU