Page 6 - Albina_1962_08

Din experienţa de toate zilele ştim constatat că totdeauna cînd ap ar dife­
un obiect sc ă p a t din m ină trebuie renţe între poziţiile calculate şi cele Ascultind zgomotul cu care
n e ap ărat să c a d ă in jos şi nu în sus, observate, diferenţele sînt datorate nu puternicele motoare, sorbind la­
că este m ai greu s ă tuci un d eal decît im perfecţiei legii atracţiei universale, com benzină de cea mai bună
să-l cobori şi că a p a rîirrilor curge tot­ ci prezenţei unor corpuri cosm ice de calitate, dau elicopterului posi­
d eau n a de la m unte spre şes şi nu in­ ca te nu s-a ţinut seam a în calcule. bilitatea să se menţină imobil
vers ; de asem enea, observaţii astro­ Astfel leg ea atracţiei universale a per­ în aer, gîndul mi-a zburat spre
nom ice îndelungate au dovedit că Luna mis prezicerea existenţei unor planete imensitatea forţei pentru a cărei
se învîrteşte în jurul Păm întului şi Pă- necunoscute care apoi au şi fost d es­ momentană echilibrare este nece­
mîntul se roteşte îm preună cu celelalte coperite, a explicat perfect ap ariţia şi sar acest uriaş consum de ener­
p lanete în iu rut d ispariţia com e­ gie. în lupta dusă cu ajutorul a­
Soarelui. Cel c a ­ telor (aşa-num i- viaţiei împotriva forţei de atracţie
re a înţeles pri­ tele stele cu co a­ a Pămîntului, preţiosul „aur ne­
mii! că toate a ­ dă), in sfîrşit, a fă ­ gru" este consumat continuu, în
ceste ienom ene cut posibilă pre­ cantităţi din ce în ce mai mari.
au o cauză uni­ e m iv iT H i i i i vederea exactă Fără să vrei te întrebi dacă a­
că este Isac New­ a eclipselor. Pe ceastă uriaşă risipă de bunuri
ton. In le^ ea b aza ei au fost m ateriale nu ar putea fi evitată,
atracţiei universale, descoperită de calculate m om entul şi fazele eclipsei dacă prin cunoaşterea exactă a
el, se a ra tă că între corpuri' e totale de Soare de anul trecut şi to a­ naturii forţelor gravitaţionale
din Univers, indiierent d a c ă aceste tă lum ea ştie cît de precis a fost acest lupta nu ar putea deveni mai
corpuri sînt stele, planete sa u sim ple calcul. economică. Fără să vrei începi să
lire de nisip acţionează o forţă de Bine, aţi p utea obiecta dv., dar d a c ă visezi la economiile pe care le-ar
a'racţie, num ită şi torţă gravitaţională. atracţia dintre corpuri este reciprocă, realiza omenirea dacă ar deveni ISAC NEWTON
Newton a a ră ta t c ă între do uă corpuri de ce totdeauna num ai m ărul cade realitate ecranul pentru gravita­
forţa de atracţie — grav itaţia — este spre Păm înt şi nu cad e şi Păm întul spre ţie (material prin care forţele de Fiind întrebat cum a descoperit legea u-
cu atît mai m are cu cît m asole corpu­ m ăr ? La a c e a stă întrebare explicaţia atracţie nu pot trece), „inventat" trac(iei universale, Isac N ew ton a răspuns t
rilor respective sînt m ai m ari şi cu cît este sim plă : teoretic, atunci cînd vîn- de unul dintre eroii romanelor „gîndindu-mă totdeauna la ea".
d otanţa dintre ele este m ai m ică. Deşi tul rupe codiţa m ărului, îi dă astfel po­ de aventuri ştiinţifico-fantastice... Isac N ewton lucra 18 ore pe zi în mod
extrem de sim plă ca formă, a c e a stă sibilitate forţei de atracţie dintre cor­ regulat.
lege s-a dovedit a fi foarte g en erală puri să acţioneze nestînjenită : atît m ă­
(de a c e e a s-a şi numit „legea atracţiei rul începe s ă c a d ă spre Pămînt, cît şi
universale"). Ea perm ite să se calculeze Păm întul începe să c a d ă spre măr. Noi
cu precizie extraordinară drum ul pe observăm num ai c ăd e rea m ărului, d e­
care îl urm ează corpurile cereşti — o arece diferenţa dintre m ărim ea celor
planete, stele, rachete cosm ice O am e­ dou ă corpuri fiind extraordinar de
nii de ştiinţă au căp ă tat m are încre­ m are, d e p la sa re a Păm întului spre m ăr
dere în ea din momentul în care au este extrem de mi.-ă. Cu excepţia aşa-ziselor substanţe sînt doar forţele datorate Soarelui şi
transparente (aerul, sticla, anum ite Lunei.
cristale, diferite lichide printre care Dacă în m om entul eclipsei, gravito-
şi apa etc), substanţe prin care raza nii veniţi de la Soare şi obligaţi să
de lum ină străbate înainte de a fi com­ treacă prin întreg globul lunar au fost
plet absorbită de distanţe apreciabile, parţial absorbiţi, pentru observatorii de
G&m/ITUTI OMULE se ştie că în general fracţiuni de m i­ pe Păm înt, forţa de atracţie a Soare­
lui trebuia să scadă. Deci, fiin d mai
lim etru dintr-o substanţă sînt suficien­
te pentru a absorbi com plet fotonii. puţin trase în sus, greutatea lucrurilor
Ştiind aceasta s-a pus întrebarea dacă de pe Păm înt trebuia să crească.
Ştiinţa m odernă a putem mişca din loc fie ţiu cu viteza lum inii, a­ fenom enul de absorbţie nu are loc şi Pentru a pune în evidenţă acest efect
stabilit că forţele din lovind-o cu o piatră, fie ceşti fotoni transportă la la trecerea gravitonilor prin substanţă. au fost făcute cercetări cu ajutorul gra-
natu ră acţionează tot­ ţintin d-o cu un glonţ de distanţă energia radia­ A nul trecut. în tim pul eclipsei tota­ vim etrelor, aparate cu care pot fi m ă­
deauna din „aproape în puşcă. De astă d ată for­ ţiilor. le de Soare, natura a oferit cercetăto­ surate m odificări ale forţelor gravita­
aproape", că ele nu pot ţa noastră m uşchiulară, O am enii de ştiinţă rilor un prilej foarte potrivit pentru a ţionale de o sută de m ilioane de ori m ai
fi niciodată transm ise la respectiv forţa prafului cred că şi energia gra­ răspunde la această întrebare. In tim ­ m ici decît forţa de atracţie a P ăm întu­
distantă fără ajutorul de puşcă, este transpor­ vitaţională se concen­ pul eclipsei, între Soare şi observatorii lui. S-a dem onstrat cu această ocazie că
unui suport m aterial. Ca ta tă pînă la cărăm idă trează tot în nişte p ar­ de pe P ăm înt s-a interpus Luna. Cum dacă există. în orice caz absorbţia gra­
su înţelegem m ai bine de piatră sau glonţ. ticule elem entare. Bo­ razele de lum ină (fotonii) sînt absor­ vitonilor este extraordinar de mică.
acest adevăr, să presu­ Este adevărat însă, că tezate „gravitoni" încă bite cu uşu rinţă de către substanţă, Valoarea exactă a acestei absorbţii va
punem că vrem să miş­ în natu ră transportul înainte de a fi fost des­ este uşor de înţeles de ce în acel m o­ fi determ inată probabil cu ajutorul sa­
căm din loc o cărăm idă forţelor este realizat nu coperite experim ental, m ent discul solar s-a întunecat com ­ teliţilor artificiali, care în tim pul fiecă­
aşezată în m ijlocul d ru ­ num ai cu ajuto rul unor se presupune că aceste plet. Ce s-a întîm plat însă cu gravi- rei rotaţii în jurul P ăm întului primesc
mului. ..cărăuşi" cum sînt cei particule se deplasează tonii ? flu xu l de gravitoni trim is de Soare o
Cel m ai sim plu este din exem plul precedent. în spaţiu cu o viteză e­ In fiecare punct de pe suprafaţa Pă­ dată direct şi altă dată după ce a stre-
să m ergem să o ridicăm gală cu viteza lum inii, m întului peste forţa de atracţie pro­ bătut întreg globul păm întesc. ,
Se ştie sigur că en er­
cu m îna. In acest caz gia radiaţiilor electro­ fiind singuri cărăuşi ai prie se suprapun forţele de atracţie Savanţii au înţeles astfel că ecranul
forţa care a acţionat a m agnetice este concen­ forţelor gravitaţionale. datorate tuturor celorlalte corpuri din pentru gravitaţie va răm îne pentru tot­
fost tran sp o rtată de noi tra tă în nişte particule Teoretic, proprietăţile U nivers. S-a determ inat exact. prin deauna num ai în filele rom anelor de li­
înşine. extrem de mici. num ite lor sînt studiate în spe­ calcul, ctt de m are este fiecare dintre teratură ştiinţifico-fantastică. Nu el va
Să presupunem că aceste forţe şi s-a văzut că suficient fi cel care va sili uriaşele forţe gravita­
vrem să acţionăm de la cuante de energie sau fo­ cial de savantul sovie­ de puternice pentru a putea fi m ăsu­ ţionale să slujească din ce în ce mai
distanţă. In acest caz o toni. M işcîndu-se în spa­ tic D. D. Ivanenco. rate cu ajutorul aparatelor m oderne m ult progresului.

A bsorbţia extrao rd in ar de m ică a interacţionează gravitonii cu m a­ buie să se fi acum ulat în cantităţi
gravitonilor ae către substanţă face teria. uriaşe în spaţiul cosmic, form înd
ca ei să fie instrum ente ideale atît A bsorbţia extrao rd in ar de mică a una dintre cele m ai im portante re­
pentru un anum it tip de prospec­ gravitonilor de către substanţă face zerve de energie ale U niversului.
ţiuni geofizice, cît şi pentru tran s­ din ei instrum ente ideale pentru Se ştie că în anum ite condiţii p ar­
m iterea sem nalelor la distanţe fo ar­ realizarea unor com unicaţii stabile, ticulele elem entare se pot tran s­
te m ari. la distanţe foarte m ari. Com unica­ form a unele în altele. Aşa, de exem ­
Aşa de exem plu o ram ură a Geo­ ţiile prin relee gravitaţionale nu vor plu, este sigur că prin ciocnirea
fizică num ită gravim etrie se ocupă fi îm piedicate nici de prezenţa m un­ unui electron cu un pozitron iau
prin tre altele cu determ inarea dis­ ţilor şi nici de cu rb ura P ăm întului. naştere doi fotoni şi, reciproc, prin
tribuţiei geografice a forţelor g ra­ In plus, asupra acestor com unicaţii ciocnirea fotonilor cu nucleul atom ic
vitaţionale. în acest scop zeci de nu vor avea influenţă furtunile poate lua naştere perechea electron-
echipe colindă în fiecare an ţara, m agnetice, care fac adesea im posi­ pozitron. T eoretic s-a a ră ta t că
determ inînd cu precizie m odifică­ bilă legătura prin radio. In cazul transform ări analoage pot avea loc
rile pe care le suferă forţa de atrac­ realizării practice a gravireleelor şi pentru gravitoni. P rincipial există
ţie a P ăm întului de la un punct la vor fi com plet elim inate m ultiplele deci posibilitatea de a transform a
altul. Cu valorile astfel obţinute se dificultăţi care fac azi greoaie le­ direct energia gravitaţională în for­
întocm esc aşa-num itele „hărţi gravi­ gătura cu navele cosmice plecate m ele de energie de care ne folosim
m etrice", h ărţi care perm it gravim e- la distanţe m ari. Spre regretul în mod curent. P rin urm are, în că­
triştilo r să stabilească poziţia con­ cercetătorilor, posibilităţile tehnice lătoriile lor in terastrale nepoţii noş­
centraţiilor de m inerale utile şi une­ sîn t însă azi încă departe de a p er­ tri nu vor m ai fi nevoiţi să-şi în ­
ori chiar n atu ra lor. P en tru a înţe­ m ite construirea unor em iţătoare de carce rachetele f o tonice cu balastul
lege — „a interp reta" cum spun spe­ graviunde suficient de intense. Mai uriaş al rezervelor de energie. Dis­
c ia liş tii— o astfel de hartă, se por­ aproape de posibilităţi este realiza­ pozitive speciale îi vor aju ta să cu­
neşte totdeauna de la principiul că rea unor gravireceptoare. In pre­ leagă din energia gravitonilor în tîl-
prezenţa la suprafaţa Păm întului a zent savanţi din diferite ţări fac stu ­ niţi în cale, a tît cît le va fi necesar.
unor forţe gravitaţionale m ai slabe dii privind posibilitatea de a folosi Şi cine ştie, poate nepoatele nepoţi­
decît este norm al este rezultatul astfel de dispozitive în cercetările lor noştri vor încălzi cafeau cu
prezenţei în subsol a unor zăcăm in­ astronom ice. A lături de radioteles- lapte folosind tot energia gravitoni­
te de m inerale uşoare — gaze n atu ­ coape, instalaţii ex trao rd in ar de sen­ lor ipotetici de azi...
rale, petrol sau sare — iar prezenţa sibile, construite special pentru a N um eroşi oam eni de ştiinţă îşi
U nul din cele mai noi m odele de gravim etru. unor forţe gravitaţionale m ai p u ter­ recepţiona undele radiofonice emise unesc azi eforturile pentru a desci­
nice decît este norm al, este dim po­ de corpurile cereşti, gravitelescoa- fra necunoscutul ce înconjoară încă
triv ă rezultatul prezenţei în subsol pele ar putea aduce servicii de ne­ n atu ra forţei gravitaţionale. Cunos­
a unor zăcăm inte de m inerale grele, p reţuit în cercetarea acelor porţiuni cută m ai bine, forţa gravitaţională
cu conţinut m are de fier, de exem ­ ale U niversului, inaccesibile obser­ care a şi devenit un aju to r de n ă­
Pagină redactată de plu. B ineînţeles, calitatea in terpre­ vaţiilor optice din cauza norilor de dejde al om ului în prospectarea bo­
p raf cosmic.
tării gravim etriştilor va putea fi îm ­ găţiilor subsolului, va aduce servicii
ing. D. Z U G R Ă V ESC U b un ătăţită şi eficienţa economică a D upă părerea teoreticienilor, de­
oarece gravitonii sînt em işi în mod de nepreţuit astronom iei, telecom u­
prospecţiunilor sporită, atunci cînd continuu de m aterie şi sînt absorbiţi nicaţiilor terestre şi cosmice, ener­
se va cunoaşte exact m odul în care doar în foarte m ică m ăsură, ei tre ­ geticei.