Page 7 - Albina_1962_08

Lucrurile Comitetului

celor 18 state pentru dezarmare

Voinţa nestrăm utată a popoarelor de a asi­ guitoare din S.U.A. unde a fost înregistrată,
gura pacea prin înfăptuirea dezarmării gene­ de pildă, cu precizie, o explozie nucleară
rale şi totale şi-a găsit întruchiparea, în ul­ efectuată de Franţa la 1 mai a.c. în Sahara,
tim a vreme, în lucrările mai m ultor confe­ deşi această explozie a avut loc la nu mai
rinţe internaţionale şi în special în dezbate­ puţin de 8.000 km. depărtare de S.U.A. To­
rile Congresului mondial pentru dezarmare tuşi, Pentagonul (Ministerul de Război al
generală şi pace de la Moscova şi în lucră­ S.U.A.) a ascuns acest lucru în faţa opiniei
rile Comitetului celor 18 state pentru dezar­ publice mondiale şi nu l-a recunoscut decît
mare care au reînceput la 16 iulie la Geneva. în ultim a vreme. Ce a determ inat pe condu­ Ţărani francezi dem onstrînd îm potriva politicii agrare nerea­
Şi de data aceasta, reprezentanţii Uniunii cătorii Pentagonului să facă acest lucru, nu-i liste a guvernului.
Sovietice şi ai celorlalte ţări socialiste au greu de înţeles. Ei au adoptat această stra­
revenit la Geneva, după o întrerupere de o tagem ă pentru a crea o bază de susţinere
lună de zile, hotărîţi să contribuie la înche­ a pretenţiilor americane de instituire a con­
Ji
ierea cît mai grabnică a unui acord cu pri­ trolului internaţional cu inspecţie la faţa lo­ I rci sferturi din ţăranii
vire Ia dezarmarea generală şi totală. Uniu­ cului, care, dacă ar fi acceptat, ar însemna
nea Sovietică a făcut paşi însemnaţi în în- legiferarea spionajului şi ar permite Statelor
tîm pinarea poziţiei S.U.A. şi a celorlalte pu­ Unite şi partenerilor lor să facă spionaj pe kraţilieni nu au pămint
teri occidentale, introducînd în proiectul so­ teritoriul Uniunii Sovietice. Statele Unite
vietic de tratat o serie de completări şi preci­ nu numai că resping ideea controlului cu
zări care ţin seama de punctul de vedere al mijloace naţionale, dar se pronunţă în ace­ Brazilia — sau, cum este în tr-u n butoi cu apă. A rgatu­
puterilor occidentale. Aşa, de pildă, guvernul laşi tim p şi îm potriva încetării experienţelor num ită oficial, Estados Unidos lui i se dădea doar o dată pe
sovietic s-a declarat, printre altele, de acord nucleare. do B rasil (Statele U nite ale zi o bucată de pîine uscată.
cu propunerea Statelor Unite privind proce- In faţa acestei situaţii, Uniunea Sovietică Braziliei) este cel m ai m are Setea trebuia să şi-o potolea­
s-a văzut nevoită să reia şi ea experienţele stat din A m erica de Sud, a- scă cu apa în care stătea şi pe
cu cele mai noi tipuri de arme nucleare, lu­ vînd o suprafaţă de 8.511.189 care el însuşi era nevoit s-o
cru ce a fost anunţat în recenta declaraţie km.p. şi o populaţie de 70 m i­ m urdărească. D upă trei zile,
a guvernului sovietic făcută în acest sens. lioane de locuitori. sleit de puteri, el a căzut în
H otărîrea guvernului sovietic de a relua P otrivit aprecierii economiş­ genunchi şi s-a înecat.
experienţele atomice este în interesul cauzei tilor păm întul Braziliei ar pu­ Un alt treilea latifundiar a
păcii. Cercurile cele mai largi ale opiniei tea hrăni o populaţie de 800 in v en tat urm ătoarea pedeapsă
pentru un ţăran care a rupt
publice mondiale apreciază justeţea poziţiei m ilioane de oameni, d ar el
Uniunii Sovietice. Dat fiindcă S.U.A. au nu oferă decît un trai m izer un fir de trestie de zahăr din
început primele experienţa cu arm a nu­ celor 70 m ilioane de locuitori lanul lui : a ordonat ca ţă ra ­
nul să fie tăiat de viu în ou-
ai acestei ţări, în care
acti­
cleară şi au efectuat m ult mai multe expe­ căţi cu o secure iar apoi bu­
rienţe (S.U.A. — 242, U.R.S.S. numai 105 vează peste 400 de com pa­
experienţe nucleare — N.R.) atunci Uniunii nii nord-am ericane. G rupurile căţile să fie aruncate cîinilor.
P en tru ca celorlalţi ţăran i să
Sovietice îi aparţine dreptul de a term ina M organ, Rockefeller şi Du- le treacă pofta să mai rupă
ultim a aceste experienţe. pont deţin cele m ai im portante
poziţii în economie. N um ai trestia de zahăr de pe moşie
In ciuda încercărilor puterilor occidentale M organ controlează 64 m ari (ţăranii obişnuiesc să sugă su­
de a tergiversa discutarea problemelor de întreprinderi. Regiuni în­ cul dulce din lujerul de trestie
fond legate de înfăptuirea dezarmării gene­ tregi ale ţării, unde păm întul d e zahăr pentru a-şi potoli
rale şi totale, Comitetul celor 18 state a tre­ a fost secătuit ca urm are a foam ea — N. R.), ei au fost
cut la dezbaterea acestor probleme şi a în­ unei exploatări neraţionale, obligaţi să privească cum con­
sărcinat pe cei doi copreşedinţi (reprezen­ au devenit zone ale foam etei fratele lor a fost devorat de
tanţii U.R.S.S. şi S.U.A.) să coordoneze textul şi m izeriei. A proape trei sfer­ cîini.
articolului introductiv ce stabileşte sarcinile tu ri din m uncitorii agricoii şi Toate acestea — scrie revis­
primei etape a dezarmării şi care a fost dis­ ţăran i nu au de loc păm înt sau ta „D er Stern" — s-au petre­
cutat în ultimele şedinţe plenare ale comi­
au a tît de puţin îneît niciodată cut in zilele noastre. Pot fi
tetului. Acesta este desigur un pas înainte nu pot m înca pe săturate, în d ate sute de asem enea exem ­
pe drumul încheierii acordului cu privire la tim p ce un pum n de m ari Iar ple. Inventatorii prim elor două
A spect din tim pul unei dem onstraţii pentru dezarm area generală şi totală. tifundiari posedă suprafeţe pedepse — cu m uşuroiul de
furnici şi cu butoiul de apă —
m ai m ari decît teritoriile Ita ­
dezarm are şi pace care a avut loc recent la Popoarele lumii apreciază eforturile con­ liei, O landei, Belgiei şi D ane­ sînt deputaţi ai parlam entului
Londra. structive ale Uniunii Sovietice şl celorlalte m arcei luate îm preună. provincial. Al treilea este pro­
ţări socialiste pentru rezolvarea problemei
dura reducerii arm am entelor clasice şi cu a ­ Iată, potrivit relatărilo r re ­ prietarul unei m ari plantaţii
doptarea unor propuneri ale S.U.A. în do­ dezarmării generale şi totale şi pentru înce­ vistei vest-germ ane „Der de trestie de zahăr".
meniul micşorării primejdiei izbucnirii unui tarea experienţelor nucleare. Ele condamnă S tern" cum se com portă m arii Poporul brazilian nu mai
nou război. Noile propuneri sovietice sînt în acelaşi tim p poziţia obstrucţionistă a Sta­ latifundiari cu ţăran ii : poate îndura o asem enea sta­
de natură să asigure mersul rapid înainte al telor Unite ale Americii şi a partenerilor lor. „Un m are latifundiar din re de lucruri. însuşi preşedin­
lucrărilor Comitetului celor 18 state pentru Popoarele cer ca dezarm area generală şi to­ nord-estul B raziliei — scrie tele ţării, Joao G oulart, a sus­
dezarmare. revista — a fost înştiinţat că ţin u t necesitatea unor adinei
Cu ee s-au reîntors la Geneva delegaţia tală, de înfăptuirea căreia depinde în eea unul din ţăran ii de pe moşia reform e, p rin tre care şi re­
S.U.A. şi delegaţiile celorlalte ţări occiden­ mai mare m ăsură consolidarea şi menţinerea sa ar fi fu ra t un anim al. La­ form a agrară. Dar m onopolu­
tale ? Aşa cum arată faptele, ele au reve­ păcii în lume, precum şi încetarea experien­ tifund iarul a ordonat ca ţă­ rile im perialiste şi burghezia
nit numai cu vechea lor „schiţă a prevede­ ţelor nucleare să devină cît mai grabnic o ranul să fie dezbrăcat, uns cu com pradoră se opun din răs­
rilor de bază ale tratatului” absolut neschim­ m iere, legat şi aruncat pe un puteri. Ei însă nu vor putea
bată. Dezbaterile de pînă acum arată că de­ realitate, astfel ca omenirea să fie eliberată m uşuroi de furnici. stăvili, voinţa poporului brazi­
legaţii puterilor occidentale sînt puşi pe a pentru totdeauna de coşmarul războiului. Un a lt latifun diar şi-a pe­ lian de a-şi clădi o viaţă
cere cît mai m ult şi ţ da elt mai puţin. depsit argatul dînd ordin să prosperă.
Reacţia lor la noile propuneri sovietice este S. LAZĂR fie scufundat, pînă la gură, N. PLOPEANU
dintre eele mai stranii. Astfel, delegaţiile
oceidentale se arată nem ulţumite chiar şi de
faptul că Uniunea Sovietică a venit in întîm -
pinarea propriilor lor propuneri.
Paralel cu discutarea problemei dezarm ă­ Cînd ţăranii barează drumurile Franţei
rii, la Geneva se poartă discuţii şi în legă­
tură cu încetarea experienţelor cu arm a nu­
cleară. Şi în această problemă Uniunea So­ Micul orăşel San Po! de au fost zile şi săptăm îni m uri. P ăm înturile lor au trata tu lu i de la Roma (lo­
vietică s-a declarat dispusă să ducă tratati­ Leon, din departam entul întregi b arate cu tractoare fost acaparate de m arii cul unde s-a încheiat a­
vele pînă Ia capăt. U.R.S.S. consideră că pro­ Finistâre, a cunoscut recent şi alte utilaje agricole Şi m oşieri S-a ajuns astfel la cordul Pieţei comune), lu­
punerile făcute de ţările neutre — membre o m are agitaţie. N iciodată aceasta nu în tr-u n oraş situaţia că 96.000 de m ari mea ţărănească a n u trit
ale Comitetului celor 18 state pentru dezar­ locuitorii acestui mic tîrg m ic sau mai m are. ci în 19 exploatări . agricole, dispu- m ari iluzii. Din păcate, tra ­
m are — pot constitui o bază bună de discu­ de provincie nu au m ai departam ente ale Franţei. nînd fiecare de peste 50 tatu l a cuprins mai m ulte
ţii pentru a se ajunge la încheierea unui văzut o asem enea dem on­ R egim ente întregi de poli­ de hectare, cultivă o supra­ form ule frum oase decît
acord care. să pună capăt o dată pentru tot­ straţie ca cea pe care au ţişti au încercat să îm prăş­ faţă de aproape două ori realităţi concrete".
deauna experienţelor nucleare. organizat-o ţăran ii din re­ tie asem enea m anifestaţii, m al m are decît aceea care A ctuala situaţie a m ajo­
giune. Coloana înainta tă­ d ar ele s-au lovit de îm ­ revine unui num ăr de un rităţii ţăran ilo r francezi se
Şe ştie că una din piedicile serioase în ca­ cută, b ărbaţi cu feţele as­
lea înfăptuirii unui acord cu privire fa în­ p rite de vînt m ergeau cot potrivirea dîrză a ţăranilor milion o sută de mii de caracterizează prin m izerie
care an de an cunosc greu­
cetarea experienţelor nucleare se datoreşte la cot cu copiii şi cu soţiile tăţi m ereu mai m ari. gospodării mici, care cul­ şi ruină. N eputînd suporta
tivă fiecare m ai puţin
de
asem enea viaţă m ulţi
o
faptului că S.U.A. continuă să se menţină lor. Nici un om nu m ai „T ractoarele pe care le ve­ 10 hectare. Acest proces
pe vechile lor poziţii nerealiste în problema răm ăsese în satele din îm ­ deţi nu sînt o bogăţie — de concentrare agrară cu­ ţăran i îşi pun capăt zilelor.
controlului. Uniunea Sovietică este dispusă prejurim i. Pe fiecare stradă scriau ţăranii în m anifeste­ noaşte o necontenită inten­ D octorul francez Lam arche,
să accepte orice formă de control propusă de pe care treceau, ţăranilor arăta că, în 1955 din 100 de
puterile occidentale dacă acestea acceptă m ă­ Ii se alăturau num eroşi le răspîndite. — T ractoare­ sificare. In urm ătorii patru decese ale m uncitorilor a­
le sînt un mijloc de ex­
ani urm ează să fie lichidate
surile de dezarmare generală şi totală pro­ locuitori ai oraşului. Cauza ploatare a m uncii noastre în F ranţa peste 300.000 de gricoli în vîrstă de 25—54
puse de U.R.S.S. Guvernul sovietic consideră lor era comună. Ţ ăranii se care s-a transform at în­ gospodării ţărăneşti, iar în de ani, 10,4 la sută se pro­
însă că pînă la încheierea unui acord de de­ ridicau îm potriva jafului duceau ca urm are a sinuci­
zarm are generală şi totală, mijloacele tehnice interm ediarilor care îi tr-un jug peste puterile urm ătorii 10 ani — 800.000 derilor. In spitalele din
noastre*. Şi chiar în mo­
de gospodării
naţionale de detectare a exploziilor nucleare obligă să-şi vîndă produse­ ţară. comunica cu tristeţe
de care dispun puterile atomice şi alte state, m entul cînd scriem aceste Acesta este num ai unul acelaşi medic, un sfert din
le la preţuri cu peste 50 la. rînd uri, telegram ele m ari­
sînt suficiente pentru asigurarea unui control sută m ai mici decît costul lor agenţii de presă ves­ din aspectele încercărilor locuri sînt ocupate de
riguros. Statele Unite nu vor însă să accepte de producţie, iar orăşenii tesc noi acţiuni de protest, de creare a unor m ari ţăran i care suferă de boli
controlul cu mijloace naţionale, ci stăruie în m onopoluri agricole care nervoase.
continuare asupra creării aşa-zisuiui sistem îm potriva speculei acelo­ de data aceasta ale viti­ să cuprindă în cadrul aşa- Asemenea cifre ne rea­
raşi m ijlocitori care revînd
internaţional de control eu inspecţie la (aţa produsele agricole. cultorilor, oam eni care prin num itei „Pieţe comune" (la
locului. In sprijinul „tezei” lor despre acest m unca lor, din generaţie în care participă Franţa. G er­ m intesc tim purile cînd doc­
fel de control, guvernanţii de la Washington A utorităţile nu au luat generaţie, au făcut faim a m ania occidentală. Italia. torul U lieru îşi făcea în­
invocă motivul că actualele mijloace tehnice nici o m ăsură, şi atunci ţă ­ vinurilor Franţei. Belgia, O landa şi Luxem ­ sem nările sale. reflectare a
naţionale n-ar fi, chipurile, suficiente pentru ranii au înţeles că singura Cei m ai m ulţi dintre cei burg) agricultura celor şa­ m izeriei şi a înapoierii sa­
a detecta orice fel de explozie nucleară şi că ieşire din această situaţie care m anifestează sînt mici se ţări enum erate. C hiar şi
un control cu mijloace naţionale n-ar fi poate fi obţinută prin agricultori, striviţi de m a­ fostul prim -m inistru al tului rom înesc de dinainte
destul de eficient. Faptele dovedesc însă şu­ luptă. Ţ ăranii revoltaţi au rea proprietate agricolă şi Franţei, Michel Debră. re ­ de 23 A ugust 1944. Ceea ce
brezenia „argumentului" invocat de S.U-A. răspînd it pe străzile m icu­ de politica antiţărănească cunoaşte urm ătoarele în- înseam nă pentru noi un
Astfel, numeroşi oameni de ştiinţă din Occi­ lui oraş, în pieţe, peste 300 a autorităţilor franceze. în tr-o declaraţie făcută pe trecut odios, pentru to t­
dent şi din alte părţi ale lumii sînt de acord de tone de gulii. M ulte ore decurs de jum ătate de vrem ea cînd m ai conducea deauna îngropat, este astăzi
că astăzi există astfel de mijloace tehnice autorităţile s-au căznit să veac, un m ilion cinci sute guvernul francez r „Piaţa
naţionale cu ajutorul cărora se pot detecta cureţe străzile devenite in- de m ii de gospodării ţă ră ­ prezent pentru ţărănim ea
orice fel de explozii nucleare, indiferent unde practicabile pentru circula­ neşti deţinătaare a 1—10 com ună a d at naştere la franceză.
şi eu ce intensitate s-ar produce. Acest lucru ţie. hectare au dispărut. Ţ ăra­ m ari speranţe. Intr-adevăr,
este cunoscut, desigur, şi de cercurile diri­ A lte dru m u ri ale F ranţei nii au fost lăsaţi pe d ru­ în m om entul sem nării J. MANEA