Page 10 - Albina_1962_09
P. 10
i
este
Anul treciţjt, în comuna Cazasu, raionul Bră-
| ila, a fost inaugurată noua clădire a cămiiţjalui
cultural. Spaţioasă şi bine amenajată, ea 'răs
punde cerinţelor sătenilor. Existenţa noului lo
cal a impulsionat şi activitatea culturală din
cpmună. Cu mai multă tragere de inimă repe
tă membrii brigăzii artistice de agitaţie, ai
formaţiilor de teatru sau de dansuri ; cu mai
mult drag umplu sătenii noua sală de spec-
; tacole.
: \ , ral-educative de masă este favorizată şi de fap
Desfăşurarea unei susţinute activităţi cultu-
tul că în comună există mai mult de zece ca-
I dre didactice precum şi alţi intelectuali. Dacă
- <3%
<>„., • I îl întrebi pe tovarăşul Lazăr Milrofan ce pă-
t *
I rere ars despre activitatea căminului cultural,
al cărui .director este din acest an, el iţi răs
punde cu sinceritate : ,,Eu sînt mulţumit". Are
motive suficiente tovarăşul director pentru
X ; bura, prin numai cîteva exemple, mulţumirea
asta ? Fie-ne îngăduită încercarea de a-i tul
i & W S ' . - - sau mai bine zis automulţumirea.
■ fii artistică de agitaţie, teatru, dansuri, cor) pe
Cele patru formaţii ale căminului (brigada
care tovarăşul director fă enumera cu repezi
ciune, sînt de fapt... trei, fiindcă cea de cor a
Florea Moiaiu, directorul căminului cultural din Dăbuleni, regiunea Oltenia, se documentează la locul de muncă existat, intr-adevăr, o dată, dar pe urmă s-a
pentru întocmirea unui nou program al brigăzii artistice de agitafie. trecut la reorganizarea ei şi deocamdată, figu
rează doar in... plan.
Aliniate la dreapta se au fost sursă de inspiraţie
Brigada artistică de agitaţie este dintre for
diului, grajdurile gospodă pentru textul de brigadă. maţiile cu cea mai susţinută activitate, efec-
riei agricole colective Construcţiile şi proble tuînd şi trei deplasări cu programul : „Spre
„Viaţă Nouă“ strălucesc în mele multiple pe care a- mai mult şi spre mai bine". Numai că un ace
soare. Cărarea pe care am cestea le ridică, i-au fră- laşi program neschimbat cu lunile, la o forma
apucat-o ca să scurtez mîntat deseori pe activiştii ţie care trebuie să fie în cea mai stringentă
drumul, descrie însă un culturali din Valea Cîne
arc de cerc care mă poar CU CONSTRUCTORII pei. Mărturie stau nu nu actualitate, e cam puţin. Şi cînd acest program
tă mai încolo, în spate, mai textele programelor de este de fapt un text difuzat de Casa raională
de cultură în care s-au adăugat cîteva nume de
unde un grup de oameni brigadă, ci şi multe alte
trebăluiesc dc zor. Sînt atît de scenă vorbind despre zece construc seri petrecute la cămin de localnici. fruntaşi, activitatea brigăzii artistice de agita
ţie devine formală. Ce altceva decît comodita
absorbiţi de lucrul lor, îneît nici tori din sală. Şi urmărind istoria Inginerii gospodăriei, Alexandru tea, lipsa de pasiune poate duce la o asemenea
nu observă că s-a apropiat cineva echipei de constructori şi a şiru Zamfîrescu zootehnician şi Ţinea situaţie, într-o comună unde există ca sursă
de Ci. Harnicii constructori din lui de clădiri ridicate de ei, urmă Gheorghiţă agronom, reputaţi con
echipa comunistului Vasile Novac ream, de fapt, istoria gospodăriei ferenţiari, au arătat cît s-ar econo de inspiraţie munca şi viaţa de zi cu zi a co
au deja experienţa multor acare din Valea Cînepei (Brăila), cum a misi făcînd cărămizile în gospodă lectiviştilor dintr-una din cele mai bune gos
turi ridicate împreună. Materiali devenit creşterea animalelor o o- rie. Lut aveau berechet. Oamenii podării din raion ? Unde sînt programele scurte,
operative care să oglindească cele mai impor
zarea acestei experienţe, a muncii cupaţie primordială pentru colec s-au calificat şi pe terenul dinspre tante probleme ce stau în faţa colectiviştilor :
lor inimoase, o constituie tocmai tivişti, cum a crescut avuţia colec Gropeni au crescut ca ciupercile
efectivul frumos aliniat al construc tivei şi bunăstarea oamenilor. cuptoarele specifice. asigurarea bazei furajere, construcţiile, dezvol
ţiilor de care am amintit. Şi în privinţa animalelor şi la în veşnica frămîntare de a nd tarea sectorului zootehnic etc. ? Cînd va fi
Totuşi, fiecare nouă fundaţie construcţii s-a pornit de la zero. risipi nechibzuit nici o fărîmă din gata noul text la care „se lucrează" de mai
începută este un moment solemn, Brigada artistică de agitaţie recon zestrea colectivei, s-a născut şi multe săptămîni ?
care^ precede altul poate şi mai stituie momentul terminării primu ideea folosirii materialului lemnos Dacă tovarăşul director e mulţumit, nu ace
sărbătoresc, cînd urcat pe cea mai lui grajd de vaci: 1952 — 80 de rezultat din defrişarea unor sfori laşi lucru se poate spune despre săteni, care
înaltă parte a proaspăt terminatei capete. Tot atunci s-a mai ridicat de plantaţii nefolositoare. Cui i-a deseori nu găsesc nici un program la cămin, în
construcţii, Dobre Drăghici, Ion un pătul pentru porumb. 1955 — venit primul ideea ? Vasile Novac timp ce dînsul pleacă grăbit ca să nu sca
Moroianu sau altul dintre ei îi îm încă un grajd, maternitate pentru susţine că lui Ştefan Tihan. Tihan pe maşina spre Brăila, al cărei pasager zilnic
podobeşte acoperişul cu un mă scroafe, saivan etc... Şi aşa mai de că lui Novac... este.
nunchi de crengi verzi, semn că parte pînă astăzi. Artiştii colecti Cum şi în alte domenii ale muncii culturale
Nici Lucica Sprinceană, bibliote
şi-au mai adăugat pe răboj o nouă vişti arată cu mîndrie: în bilanţul cara, nu s-a lăsat mai prejos. încă mai sînt destule de îndreptat la Cazasu (biblio
victorie. Din asemenea momente şi constructorilor sînt trecute pe lin teca are numai 218 cititori intr-o comună cu
din munca creatoare cuprinsă în gă 7 grajduri pentru vaci, 2 mater de la începutul anului cînd în pla
tre ele e scrisă istoria echipei lor. nităţi pentru scroafe, 4 pătule pen nul gospodăriei s-a trecut construi circa 2.000 de locuitorii activitatea cinemato
rea unei clădiri pentru îngrăşăto-
★ tru porumb şi un garaj (cuprin- grafului sătesc nu e întotdeauna la înălţime),
De fapt, pe aceşti oameni îi cu cînd 3 autocamioane), crama, lăp- ria de porci, a căutat şi a procu ar fi bine dacă comitetul executiv al sfatului
noscusem aseară la căminul cul tăria, silozuri, magazii... Brigada ar rat de la Brăila broşura despre un popular comunal ar analiza mai în profunzime
tural. Fusese o dublă cunoştinţă. tistică de agitaţie îşi încheie evo „Complex pentru creşterea şi în-
Pe cei care acum, la cîţiva paşi de carea cu faptul cel mai proaspăt grăşarea porcilor în flux continuu" munca culturală şi rezultatele ei. Deşi in şe
— aşa ca treaba să se facă „ştiin
mine lucrează cu încordare — trans- din viaţa comunei: la 23 August ţific" dinţa de la sfîrşitul lunii iunie s-au luat anu
miţîndu-şi diferitele comenzi prin s-a aprins şi la Valea Cînepei „lam mite hotărîri pentru mai buna desfăşurare a
vorbe şi gesturi scurte — îi văzu pa lui Ilici". ★ activităţii cultural-educative de masă, s-ar
sem aseară la cămin îmbrăcaţi în' La căderea Cortinei, Gheorglid încheiem rîridurile de faţă tot Od putea organiza în continuare schimburi de ex
straie de sărbătoare, aşezaţi în pri Nica, Floarea Perianu, Vasilica Nica Vasile Novac, vrednicul şef al echi
mele rînduri. şi ceilalţi actori primesc aplauze pei de constructori. A ţinut morţiş perienţă cu căminele culturale fruntaşe din
Dar adevărata cunoştinţă o făcu meritate. Şi venind la rampă, din- să ne mai dea cîteva amănunte. împrejurimi. Dacă pentru diferitele activităţi
sem urmărind programul brigăzii tr-un impuls unanim, întorc la — Acum turnăm fundaţia la în- (conferinţe, film, seri literare etc.) s-ar orga
artistice de agitaţie. Zece tineri pe rîndul lor, aplauzele către cei care grăşătorie, dar vom termina între
timp complexul avicol pentru 25.000 niza, după exemplul altor cămine, colective de
de păsări şi mai avem în lucru şi sprijin conduse de către un cadru didactic, a-
altele. ...Să ştiţi că dacă mai veniţi cestea ar avea numai de ciştigat. Cu fiecare
FL. ALBU: „Cîmpia soarelui" peste cîteva luni pe aici, veţi întîlni nouă manifestare organizată, activiştii cultu
şi alte lucruri noi despre care veţi
avea ce seri berechet! rali din Cazasu trebuie să militeze pentru un
La istoria echipei de constructori conţinut bogat, atrăgător din care sătenii să
ganului primăvara cînd din Valea Cînepei se adaugă me
se trezeşte pămîntul, în reu file noi. rămînă cu cît mai multe.
ii
toiul verii cînd soarele V. PANA î P. VLAD1MIR
îşi revarsă dogoarea asu
pra oamenilor şi holdelor
nesiîrşite, toamna cînd
colectiviştii strîng roadele
bogate ale hărniciei, iar
na în iureşul viscolelor
şi vînturilor, lîndra poetă
Florenţa A lbu a înregis
trat, în aceste reportaje,
noul care a pătruns în
viaţa şi în conştiinţa oa
menilor.
* Poposind prin sate, gospo
dării colective, S.M.T.-uri, la
jSÎMFi’ft SOMCUIl Vreun institut de cercetări, în
oraşele cîmpiei sau în casele
colectiviştilor, autoarea a cu
..Arh pornit' să sCriu 6 carte
noscut entuziasmul muncii şi
' : rd,espre Bărăganul sărbătorit de visurile oamenilor Bărăganului
jsoare si hăituit de vinturi.des- în procesul îm plinirii marilor
pre oamenii Iui care-şi cunosc prefaceri socialiste• In paginile
, acum .întîia oară puterea în
acestei -cărţi cititorii vor recu
lupta cu secetele, cu înţeleni- noaşte aspecte ale muncii lor
' srea, cu îndărătnicia naturii, cu de zi cu zi, chipurile unor ţă
.• m itul Monoton şi inert’ . După
0' rani colectivişti, tehnicieni şi
; 1 Cum spune însăşi autoarea la ingineri agronomi, activişti, oa
începutul cărţii, volumul este meni ai zilelor noastre care,
închinat oamenilor care au prin munca lor, contribuie la
muncit pentru ridicarea Bără înflorirea Bărăganului.
ganului spre fericire.
Cutreierînd drumurile Bără- G. MARIN
i . _ u > - i ■ 1 > , ■ . 1 i . ANTON LAZ AR Prezidiul (pictură in
