Page 11 - Albina_1962_09

*
, ' , / . * - v" ' <V <
GIIIIIIUI DE TIIIIMMI

Rezultatele obţinute anul acesta de către unităţile
socialiste fruntaşe au demonstrat că acolo unde s-au
" aplicat măsurile agrotehnice In complex şi diferen-
ţiat, s-au dobindit producţii mari de grîu la hectar
P pe suprafeţe Întinse. De pildă, numeroase gospodă-
rii agricole colective din regiunile Dobrogea, Bucu­
E
reşti, Banat, Iaşi, au realizat producţii medii de peste
2.000 şi 2.500 kg. la hectar. Un număr de 73 gospo­
dării colective din regiunea Dobrogea au obţinut
T peste 2.000 kg. la hectar pe o suprafaţă de 47.500
hectare.
E A u fost Insă şi multe cazuri cînd, tn cadrul ace­
leiaşi gospodării colective s-au Înregistrat diferenţe
mari de producţii de la o tarla la alta. Astfel, de pe
IW m unele parcele s-au recoltat cu 200, 300, 500 şi chiar
E l.000 kg. grtu mai mult la hectar declt de pe alte
parcele cu acelaşi fel de sol. Fără Îndoială că In
acest caz, diferenţele de producţie nu pot fi puse pe
------ seama condiţiilor naturale diferite. Cauza trebuie
căutată in modul de executare a lucrărilor, in ne-
aplicarea la timp, în complex şi diferenţiat a măsurilor agro­
tehnice.
Ţinind seama de Învăţămintele recoltei abia treierate, nu­
meroase gospodării agricole colective au Început din vreme
pregătirile pentru recolta anului viitor. Astfel, ele au făcut
arături adinei imediat după recoltarea mazării, borceagulul,
orzului şi griului şi au Incorporat in sol, o dată cu executarea
acestei lucrări, cantităţi însemnate de Îngrăşăminte.
Producţii mari de griu se pot obţine numai prin aplicarea
In mod diferenţiat şi în complex a măsurilor agrotehnice' Echipa condusă de Tudor Brîfizoi de la G.A.C, „9 Mai" din comuna Sprînoenata, raionul Dră-
dintre care amintim : amplasarea culturii griului după cele găneşti-Olt, regiunea Argeş, lucrînd la însilozarea porumbului furajer.
mai bune premergătoare; pregătirea solului la un nivel agro­
tehnic superior, crearea unui pat germinativ corespunzător
prin lucrările de întreţinere a arăturilor adinei, efectuate la
timp; aplicarea raţională a îngrăşămintelor organice şi chi­ P r o b l e m a f u r a j e l o r
mice, ţinind seama de cerinţele solului cultivat şi starea de
fertilitate a solului; asigurarea unei densităţi optime de plante
pe metru pătrat; executarea însămînţărilor în termen scurt î n d i s c u f i a c o l e c t i v i ş t i l o r
In cadrul perioadei optime de semănat şi conţrolul calităţii
acestei lucrări.
In vederea aplicării acestor măsuri agrotehnice. Consiliul
utile cu privire la cultura griului de toamnă. Iată clteva din G ospodăria colectivă din rului de furaje, comuniştii au Prin aceasta se va acoperi ne­
Pentru completarea necesa­
Superior al Agriculturii a făcut o serie de recomandări foarte
comuna Văleni, raionul
cesarul şi se va asigura şi un
Roman, a luat fiinţă în
aceste recomandări. urmă. cu trei ani. In acest timp propus să se însilozeze şi alte excedent de furaje
furaje. Astfel, au hotărît ca în
O grijă deosebită trebuie să acorde gospodăriile agricole colectiviştii au dobindit reali­ amestec cu porumb să însilo­ Măsurile luate în adunarea
colective Întreţinerii arăturilor făcute mai din timp. Pentru zeze întreaga cantitate de co- generală sînt traduse acum în
aceasta este necesar ca pe toate tipurile de sol, arăturile efec­ zări însemnate, situînd gospo­ lete de sfeclă de zahăr de pe fapt. In prezent în gospodăria
tuate după plantele care părăsesc terenul devreme, să se lu­ dăria lor printre unităţile agri­ cele 120 de hectare, precum colectivă se lucrează in două
creze ori de ctte ori este nevoie plnă la semănat, cu grapa cole fruntaşe pe raion. Succese schimburi la însilozare. Peste
cu discuri, grapa cu colţi reglabili sau cultivatorul pentru şi frunzele de varză, pleava 2.000 de tone au si fost însi-
distrugerea buruienilor şi menţinerea terenului afinat la su­ importante au obţinut în spe­ rezultată de la treierul griu­ ‘ lozatd.
prafaţă. Pe arăturile bolovănoase se vor folosi tăvălugi netezi cial în dezvoltarea sectorului lui, vreji de dqvleci şi diferite
şi inelari grei şi grapa cu discuri de mai multe ori, astfel ca zootehnic. Gospodăria colecti­ leguminoase. Grija consiliului de condu­
plnă la semănat să se asigure un pat germinativ corespunză­ vă are astăzi 500 taurine, 800 Folosind aceste resurse, can­ cere al gospodăriei colective
tor unei Insămînţări bune — condiţie esenţială pentru obţi­ oi şi peste 300 porci. şi a tuturor colectiviştilor pen­
nerea unor recolte bogate. titatea de furaje se va mări
Se ştie că griul de toamnă se seamănă şi după plante care Paralel cu preocuparea pen­ cu încă 800 tone. De asemenea, tru asigurarea unor furaje
părăsesc terenul mal tîrziu: porumb pentru siloz, floarea-soa- tru sporirea numerică a ani­ de pe suprafaţa de 50 de hec­ bune şi în cantitate îndestulă­
relui, porumb boabe şi altele. Pentru efectuarea la timp şi malelor, colectiviştii de aici toare va fi exprimată în iarnă
de bună calitate a lucrărilor de pregătire a acestor terenuri tare cu porumb furajer în cul­
tn vederea semănatului, gospodăriile colective trebuie să se s-au preocupat şi de sporirea tură dublă se vor însiloza încă prin sporirea producţiei de
Îngrijească de organizarea judicioasă a recoltării culturilor productivităţii lor, de buna 400 tone. In total, prin folosi­ carne, de lapte şi unt. Cu alte
existente pe aceste suprafeţe. lor creştere şi hrănire. In a- rea tuturor resurselor de fu­ cuvinte, prin venituri tot mai
Alegerea momentului optim de semănat la griul de toamnă
prezintă o mare importanţă pentru obţinerea unor producţii cest scop ei au acordat o raje, existente în comună, se mari.
mari. Semănat In epoca optimă, griul răsare uniform şi intră mare atenţie asigurării unei vor însiloza peste 3.500 tone. M. CHIRCULESCU
bine Înfrăţit în iarnă; cu suficiente substanţe nutritive acu­ baze furajere corespunzătoare.
mulate. Pe baza rezultatelor şi experienţelor făcute, Consiliul De curînd, într-o adunare
Superior al Agriculturii recomandă ca în zona de stepă şi
silvo-stepă' semănatul griului să înceapă in prima decadă a generală, consiliul de condu­ din cartea „Sfa­
lunii octombrie şi să se termine cel mai tirziu la 25 octom­ cere ăl gospodăriei a pus din turi pentru preve­
brie. In zonele mai nordice, răcoroase, semănatul trebuie să nou în discuţie problema bazei ţ i • ' nirea şi combate­
Înceapă în a treia decadă a lunii septembrie şl să se termine furajere. Experienţa acestui an
plnă cel mai tirziu la 15 octombrie. rea bolilor la ani­
Căminelor culturale le revin sarcini deosebit de le-a arătat că este absolut ne­ X h :2 6 4 maie“ am invăfat
importante în sprijinirea şi mobilizarea colectivişti­ cesar să se creeze o rezervă (U t că mai greu este
tire a solului, pentru desfăşurarea la un nivel agro­ A de furaje, ce se poate folosi în de vindecat un a-
lor pentru efectuarea la timp a lucrărilor de pregă­
tehnic superior a Însămînţărilor de toamnă. In c caz de prelungire a duratei In vara anului na Jucu, raionul nimal decit de pre­
această perioadă se pot organiza, la cămine şi col­ furajării la grajd. 1960, colectiviştii Gherla, fişa 264 venit orice boală.
ţuri roşii, întllniri cu colectiviştii fruntaşi şi ingi­ Gheorghe Asandei, preşedin­ din Jucu l-au tri­ Teodor Bob este
nerii agronomi care să aibă drept scop populariza- T mis pe tinărul Teo­ este a tovarăşului
rea şi generalizarea experienţei înaintate. Organiza­ tele gospodăriei, le-a făcut co­ dor Bob Ia şcoala Bob şi pe ea sînt un entuziast acti­
rea unor seri de întrebări şi discuţii, popularizarea lectiviştilor un scurt şi con­ înregislrăte nu­ vist cultural. Astă
broşurilor care tratează despre tnsămînţările de vingător calcul, arătindu-le că de brigadieri zoo­ mai în acest an iarnă el mobiliza
toamnă etc. stnt de asemenea manifestări care pot pentru hrănirea numărului de tehnici. La termi­ un număr de 30 oamenii la cercu­
contribui la cunoaşterea şi ' mai temeinică a măsu­ A animale e necesară cantitatea narea şcolii el s-a cărfl citite, printre rile agrozootehni­
rilor agrotehnice ce trebuie aplicate la semănatul L de 3.100 tone de siloz. întors in mijlocul care: „ S f a t u r i ce, vorbindu-le cu
griului de toamnă, la asigurarea unei producţii mai Insilozînd numai porumbul colectiviştilor a- pentru prevenirea însufleţire despre
alari la hectar pentru anul agricol 1962—1963. E de pe cele 76 de hectare, se ducînd şi o „Di­ bolilor Ia anima­ foloasele pe care
r u w e y * pot asigura doar 2.280 tone. plomă". le", „Sfaturi pen­ Ie aduce şliinfe.
Dornic ca bri­ Spectatorii vin CU
gada condusă de tru creşterea ani­ plăcere la căminul
el să obţină cele matelor", „Spori­ c u l t u r a l atunci
rea producţiei de
mai bune rezulta­ cînd ştiu d* vm
Colectiviştii din te, face cunoscut lapte a vacilor",
Cosleşti, raionul din timp colecti­ „Cum se pol ob­ cînta şi solistul
Buzău, sînt pe ter­ ţine 3.900 litri Teodor Bob.
minale cu selecta­ viştilor planul de lapte pe cap de „Brigadier frun­
rea celor 280 tone producţie, îi Înva­ taş, agitator des­
grîu pentru insă- ţă metode avan­ v a c ă furajată", toinic, cititor ac­
minţările de toam­ sate de îngrijire şi „Hrănirea viţeilor"
nă. In prim plan, etc. tiv, artist amator
preşedintele gos­ furajare raţională îndrăgit de tofi" —
podăriei, Crăciun a animalelor. — Citind cartea aşa l-au caracteri­
Petcu Gheorghe şi Dar pentru cu­ „Creşterea tinere­ zat comuniştii pe
vicepreşedintele. noaşterea acestor tului bovin“ —
Nicoiae lamandei, spui» tovarăşul Teodor Bob in şe­
controllnd calita­ metode, tinărul dinţa in ' care «
tea boabelor se­ brigadier nu se Bob — am aliat că fost primit în tîn-
lectate. mulfumeşte doar alăptarea artifi­ duriie candidaţilor
cu cele învăţate cială «V vifeilor de partid.
în şcoală, ci stu­ este mai rentabilă
diază numeroase declt cea natura­ I R IM IE
cărţi cu caracter lă, deoarece viţe­
zootehnic şi zoo- lul se injarcă mal FRATEAIMU
velerinar. uşor şi producţia directorul
La bilioteca co­ de lapte nu sca­ căminului
munală din comu- de. De asemenea. cultura)