Page 13 - Albina_1962_09
P. 13
C iocul maşinii leapădă in ca arată ea şi pe Crişuri şi-n cîmpia
mioane, gata mărunţit, nutre
Clujului
şi între dealurile laşului.
ţul care va fi presat în gro Niciodată însă mai harnică decît în eresc şi-au ridicat
pile săpate pentru siloz ori în tur acest an, cînd se încheie primul colectiviştii ma
nuri special construite. Insilozările bilanţ în satele noastre complet co gazii noi, grajduri şi pătu,'e.
sînt pe terminate. Pe cîmp au rămas lectivizate. Toamna trecută n-a în Intr-o casă, am aflat-o pe gospo
culturile care şi ele au început să semnat bilanţuri ale muncii socia dină . frămîntînd pîine. Plănuia să-şi
iie strînse şi nu vor mai aştepta liste, pe ogoare, în toate satele. Le ridice un cuptor de cărămidă, po
mult pînă vor ii înmagazinate. Căci consemnează acum şi nu sînt rare trivit — zicea ea — cu trebuinţele
a sosit toamna şi foile porumbului acele sate unde acest bilanţ poar de acum ale casei. Iar în casă, două
foşnesc uscate, iar bobul s-a în- tă numărul 1. rînduri de mobilă şi aragaz. Căci
târit ca sticla. In camioane sau în Poiana Mare se pregăteşte şi ea toamna se fac. şi planurile de cum
care, ştiule{ii vor fi aduşi de pe de bilanţ. Miile de familii din co părături. Oamenii rostesc simplu
cîmp şi puşi în pătule. mună sînt unite în trei mari gospo — ca şi cum n-ar fi nimic deosebit
Livezile sînt pline de culegători. dării colective. Peste 10.000 hectare în dorinţa puştimii de a goni pe bi
Viile aşteaptă să fie uşurate de po de pămînt arabil, întins ca palma, ciclete — că o să-i cumpere şi
vara verii darnice în lumină şi se prezintă azi în haina tarlalelor ăluia mic una, iar fetei, desigur, o
soare. Şi, o dată cu toate acestea, imense de pe care s-a strîns şi se maşină de cusut şi o carte de gos
zecile de cai putere concentraţi în strînge recolta. Trec remorci trase podărie, căci — tot ei zic — ne-anf
cilindrii tractoarelor vor trage de rutiere, trec care înalte, se culeg mai subţiat gusturile şi ne-am în
grape şi semănători, legînd anul strugurii, a început şi culesul po văţat să trăim altfel.
acestei recolte de recolta anului rumbului, se calculează şi se deş Imaginea deplină a toamnei să
care vine. E timpul ca bobul de grîu teaptă gînduri şi amintiri, împletite surprinde însă acolo, în gospodăriile
să se culce sub brazdă... cu îndrăzneţe planuri de viitor. . colective, între grămezile de bucate,
Toamna e un anotimp febril, fe Doi sau trei moşieri stăpîneau între remorci şi cîntare, în obrajii
meia voinică, rumenă, cum a fost odinioară peste 10.000 de hectare. înfierbîntaţi, şiroind de sudoare.
ea închipuită de tradiţie. O femeie Cîteva mii de familii de ţărani să Multă sudoare a stropit în trecut
harnică, atentă, plină de grijă, pre raci alcătuiau la Poiana Mare bi pămîntul la Poiana Mare, sudoare
văzătoare. E un bilanţ şi un început, lanţuri mizere, năzuind an de an ce ustura, secătuind tinereţe, pu
puntea ce leagă belşugul din acest spre un trai mai bun. Aci, aproape tere, visuri şi vieţi. Priviţi însă obtct'
an cu al celui care urmează. de Dunăre, unde pămîntul e har jii înfierbîntaţi şi ochii celor cârd
Aşa mi-a apărut toamna în dru nic, toamna moşierului asprea su se apleacă spre cîntar sau notează
murile pe care le-am bătut prin Olj fletele necăjite şi încrîncena ura. Şi totaluri în josul coloanelor de cifre;
tenia, deunăzi. Şi aşa trebuie că ca să nu rămînă urma apuselor Cu gînd bun şi veselie se umple
curtea largă. Tot acest porumb, de
culoarea aurului, este al lor, au par
te fiecare după merite şi pricepere
din darul toamnei roditoare. Nu-i
aşteaptă copii flămînzi, cu burţi
umflate de zamă lungă, case insa
lubre şi spectrul iernilor cumplite Hai la joc
de altădată. O casă se ridică acum
cel mult într-o lună, două, şi-n toam
na asta sînt multe pe terminate. Co
Ca-n ritmul vechel elegii lectiviştii din Poiana Mare discută Frunzuliţă poamă coarnă,
Ctntatâ de un bard amar. despre irigarea a 6.000 de hectare, toarnă, mîndruliţo, toarnă,
Iar cade bruma peste vii clnte cetera de zor
Şi rindunele pleacă iar. de pe care, a scoate un vagon de că-i culesul viilor.
Dar amintirea, ca un fum, boabe la hectar, în orice condiţii ai Să se-ncingă horă mare
A timpului înnegurat - fi, e mai mult decît sigur. Se discută că azi viaţa-i ca o floare.
Apune pe vecii acum despre soiul de grîu ales pentru se
Cind toamna se arată-n sat. mănat şi despre mia de hectare de
Căci glasuri se aud zglobii. nisipuri cuminţite cu vie şi plantaţii Hai la horă, te îndeamnă
De rindunici — cu cărţi şi flori, să cinstim mănoasa toamnă,
Şl cu cravate purpurii, de salcîmi. satul colectivizat
Merglnd la şcoală de cu zori. Soarele acesta blînd, auriu, de
şi al muncii rod bogat.
Şi-n pilc, de pretutindeni, vin toamnă, umple de culori şi lumină
Copiii satului cuminţi întregul peisaj. Stîlpi cu pere de lumină
Ducînd pe-obrajii lor de crin Toamna este aşa cum au visat-o, ca-ntr-o salbă se îmbină
Ai bucuriei maci, fierbinţi. şi în fiecare casă
îmbelşugată, răsplătind munca unui
Şl parc-ar şti, copiii mei. an întreg. pîine albă stă pe masă.
Cum merg ţinindu-se de mini,
Câ-s Încă de pe-acuma ei E cea dintîi toamnă, după cea
Pe-un fără seamăn vis, stâpîni. dintîi primăvară socialistă, a între Toarnă, mîndro, să ne-ajungă
Din vise, faptă va rodi gii ţărănimi colectivizate şi, prin că e vin de viaţă lungă
Căci visele se împlinesc urmare, ea deschide neasemuite şi să se încingă, roată,
Sub semnul stelei rubinii perspective toamnelor care vot hora păcii-n lumea toată.
Sub steagul celor ce muncesc 1
urma.
VICTOR TULBURE ŞTEFAN LUCA LAZĂR CĂLIMAN
E o noapte cu lună. Lună
plină, poetică, surîzătoare în
unduitul molcom al valurilor
m ici care parcă m îngîie oglin
da de cleştar a canalului St.
Gheorghe. E linişte. Doar fin i
tul greierilor de pe maluri lu
necă pe întinsul apei pe care
'din cînd în cînd se aude un
clipocit surd, înăbuşit. E m o
mentul în care năvodul e co
borî t încet în adine. Se scurg
cîteva clipe, apoi mişcarea, ce
pare abia schiţată, a băbăicilor,
îndreaptă uşor cele două lotci
către mal, A ici lucrul devine
mai înfrigurat, mai rapid. Se
trage odgonul, cele două ex
tremităţi ale năvodului, la care
lucrează, împătţilă în două, e-
chipa de pescari, se apropie
din ce în ce mai mult.
In sfîrşit, năvodul încărcat
de peşte e scos afară şi deşer
tat. După cîteva minute lotcile
f i ® ; pornesc din nou pe apă. nu-ţi vine să te înduri să pleci
Nimeni nu vorbeşte. Orice „9 M ai' din raionul Giurgiu îl zile-muncă, cantitatea de 4.000
zgomot sperie peştele. Pe de de lingă apă atunci cînd cade are cu întreprinderea de stal kg. peşte.
peşte mult.
,
altă parte fiecare îşi cunoaşte f.C.R.A. De rezultatele muncii lor
atribijjiile lui. Orele se scurg. La mal, magazinerul Marin Numai în luna august gospo prim ii care se bucură sînt ei,
Lotca-magazie se umple înce Abraşev are mult de lucru la dăria a realizat un venit de pescarii. Şl dacă astăzi în
cîntar. După ce le cîntăreşte,
u tul cu încetul. La suprafaţă tre aşează în ordine coşurile pline peste 90.000 lei din valorifica fruntea întrebării celor patru
saltă în sclipiri argintii peştii rea peştelui prins de către bri echipe se află echipa a doua,
ochi cu plătică,( şalău, săbioa-
prinşi în ultimă „toană". gada sa de pescari. condusă de Anghel Roşu, mîine
tă, somotei, ştiiică, oblete.
Se apropie zorile• Planul 'de Pescuind numai în această cine ştie care echipă va fi în
pescuit a fost depăşit de două In zori coşurile iau drumul lună 19.000 kg. de peşte, gos frunte.
ori. gospodăriei colective. Aici, o podăria şi-a îndeplinit şi depă Cert este însă un lucru : din
parte din peşte este distribuit
— M ai dăm o dată? — în pe loc la colectivişti pentru şit cantitatea de peşte planifi această întrecere cîşligul va ii
treabă bine dispus Anghel zile-muncă, iar altă parte cată pentru întregul ăn de pes de partea colectivei şi al co
Roşu, şeful echipei — poate a- ia drumul oraşului, în con cuit. Demn de subliniat este şi lectiviştilor.
tinpern 300- noaptea asta.
formitate. -ou.eomractul pe care faptul că în avansul primit, co
Propunerea e primită. Parcă gospodăria agricolă colectivă lectiviştilor li s-a distribuit, la MARIUS POPESCU
