Page 14 - Albina_1962_09
P. 14
ţjfcxo»
w g U X S & S Z S J i
In strînsă colaborare
cu căminul cultura.
}n zilele de 7 şi 8 septembrie a avut loc la zootehnic şi legumicol
Consiliul naţional al iemeilor o şedinţă de in bine dezvoltate. De ase
struire cu responsabilele comisiilor de probleme menea, delegaţii de co
cultural-educative de la regiuni. Rapoartele pre lectiviste din raionul Vi
zentate şi discuţiile participantelor au scos în dele au vizitat gospodă
evidenţă succesele muncii culturale dusă in ria ria agricolă colectivă
dul iemeilor, in special al celor din gospodăriile Ceacu-Călăraşi, iar cele
agricole colective. Redacţia noastră a rugat cu din raioanele Titu şi Ro
acest prilej pe tovarăşa Maria Preda, vicepreşe şiori, gospodăria agri
dintă a comitetului regional al iemeilor din re colă colectivă Grindu-
giunea Bucureşti, să Împărtăşească cititoarelor'din Urziceni. Se cade să a-
experienţa proprie mintim aici faptul că
gospodăria agricolă co
Munca ponuca şi cul- tive din regiunea Bucu lectivă Grindu a crescut
tural-educativă dusă in reşti şi ce foloase au în acest an 94.000 de
rindul femeilor din re adus ele colectiviştilor?"; păsări, adică 2.000 cape
giunea noastră este o- „Ce producţii se vor ob te la suta de hectare.
biectivul principal al co ţine în acest an în După vizitele făcute,
mitetului regional şi al G.A.C. la principalele participantele au poves
comitetelor raionale ale culturi ?"; „Dar în secto
, femeilor. Ea se duce la rul zootehnic ?" După tit celorlalte colectiviste
ce au văzut şi învăţat
sate în colaborare cu că cum se vede ele sînt la gospodăria agricolă
minele culturale şi îm strîns legate de preocu colectivă gazdă. In mod
bracă numeroase forme. pările colectiviştilor. Au
Activitatea cultural-e- răspuns 2.000 de colecti deosebit discuţiile au
ducativă pe care o des viste. Cele din Leliliu, fost purtate pe probleme
făşurăm tinde spre for Urziceni, Slobozia au dat privind dezvoltarea sec
marea la colectiviste a cele mai bune răspun torului zootehnic. Multe
din vizite au fost orga
unei conştiinţe noi, a suri. Participarea la con
noii atitudini faţă de curs comportă după cum nizate la gospodăriile
muncă. Faptul acesta s-a se ştie conspectarea bro colective care în 1961
soldat cu creşterea par şurilor indicate; con au crescut un număr
mare de' păsări. Ga prim
ticipării femeilor la mun fruntarea acestora cu rezultat în acest an, ma
că şi viaţa obştească, cu propria lor experienţă de joritatea' gospodăriilor
ridicarea calificării lor muncă, perfecţionarea
' în diferitele sectoare1 în concurentului în ultimă colective şi-au construit
care lucrează. , instanţă. incubatoare la care lu Utemista Marinela Salahoru din brigada legumicolă g.a.c. din comuna
A intrat în obişnuinţa . Una din formele cele crează^ aproape 800 fe- , Gh. Doja, regiunea Bucureşti, depăşeşte cu regularitate norma de lucru.
comitetelor femeilor din mai răspîndite ale acti mei. Pîna în prezent, din :
5.500.000 capete
păŞări •'
satele regiunii, organi vităţii culturale la sate planificate, s-au realUa' '
zarea şezătorilor la că şi care şi-a dovedit pe 4.570.000
minele culturale. La a- deplin eficienţa, o con
ceste şezători se dezbat stituie cercurile de citit. In regiunea noastre,
de obicei problemele La 10.000 de cercuri de din cele 691 gospodării 'ţ(32& t fîe c
care le interesează mai citit cîte activează în agricole colective circa
care 208 multimilionare. 'pasiunii
mult pe femei. La şeză regiune, participă circa 400 sînt milionare, din
toarea organizată în co 160.000 femei. Ele au
muna Sudiţi au partici funcţionat prin grija co Există posibilităţi ca ast
pat 400 femei. După o mitetelor comunale ale fel de vizite să se orga
i informare politică, co- femeilor şi a căminelor nizeze nu numai între In ritm de metronom în. hala mare a sională, îi era mai greu. li lipsea expe
ţ lectivista fruntaşă Elena culturale, fără întreru raioane ci şi în cuprin secţiei de pieptănat bumbacul se strîn- rienţa. Atunci au cam avut de furcă cu
i Panglică a expus meto- pere tot timpul anului, sul aceluiaşi raion. ge in mosoare uriaşe: Din cînd în cînd ea si Victoria Negoi si Nicolae Radu.
! dic felul cum a muncit lămurind prin lecturi din Activitatea cultural-e- prin văzduh pluteşte cîte un funigel. care era maistru. Astăzi însă, Ana Nea
in sectorul avicol. Pînă ziare, broşuri, cărţi, pro ducativă dusă cu perse Grijulii ca nu cumva funigeii să le - gu este una din fruntaşele recunoscute
atunci colectivistele din bleme importante ale verenţă în rindul femei- ’ ale secţiei de pieptănat de la Filatura.
1 Şudiţi ştiau prea puţine construcţiei noastre so lor de către comitetele încărunţească artificial înainte de vre
me, fetele poartă fiecare părul strîns Romînească de Bumbac. De mai mulţi
' despre munca îngrijitoa cialiste. Considerăm ca comunale ale femeilor şi în baticuri albastre, asortate cu hala ani nu există lună în care ea să nu de
relor de păsări şi de ase o iniţiativă bună aceea comisiile femeilor din
menea despre cea a de a invita în cadrul G.A.C., împreună cu că tele. Dar tot atît de grijulii sînt fetele păşească nu numai planul de producţie,
dar şi propriile-i angajamente.
fruntaşei Elena Panglică. cercurilor de citit, cadre minele culturalei îşi a- de la „pieptănat" şi cu curăţenia la lo
cul de muncă. Este în asta poate si
Nu numai aceste fapte i-au conferit
Şezătoarea a avut un de specialişti ; medici, rată tot mai mult roa un pic de pedanterie — doar fiecare Anei pe grafice ca si în inimile oame
vădit efect educativ şi ingineri, agronomi, ju dele. Ele sînt prezente
mobilizator totodată. In rişti, profesori care dau azi în toate sectoarele din ele e şi gospodină — dar e şi un nilor calitatea de fruntaşă. Fără să
întreg raionul Feteşti, cu competentă explicaţii de muncă ale gospodă imperativ în munca lor. Numai aşa uite felul tovărăşesc în care a fost aju
săptămînal participă la suplimentare. riilor colective. In re maşinile vor funcţiona ireproşabil, iar tată cînd întîmpina greutăţi în muncă,
aceste şezători fi 000 de Iniţiativa s-a extins în giunea noastră, şase fe calitatea produselor nu va avea de astăzi ea este un prieten, un sfătuitor
feme; raioanele Feteşti, Slobo mei sînt preşedinte de suferit. pentru Maria Pirtea. Maria Bragatu,
De inuii succes sc zia, Alexandria. gospodării colective, 750 Pentru Victoria Negoi. controloare de Elena Ctana şi celelalte fete din preaj
bucură în regiune con Pentru generalizarea sînt în consiliile de con calitate, drumul pe la maşina Anei ma ei. Si nu numai pentru cei de la
cursurile „Cine ştie, răs experienţei înaintate a ducere, 58 sînt brigadie Neagu a devenit mai mult o obişnuinţă „pieptănat". Pe linie de organizaţie,
punde". Ele sînt atrăgă gospodăriilor colective re, 194 contabile, 1.589 decît o necesitate. Controloarea. care e candidata de partid Ana Neagu s-a o-
toare şi instructive. De fruntaşe, corniţele femei şefe de echipe. şi secretara organizaţiei de bază, mai cupat îndelung în orele libere de Anica
la începutul anului au lor au organizat împre Acestea nu sînt nişte schimbă cîteva vorbe cu Ana. îi moi Lupu st de Gh. Dobre de la „prepara-
fost organizate în întrea ună cu căminele cultu simple cifre. E o reali aminteşte de vreo sarcină ce o au ti ţie". A început prin a-i cunoaşte mai
ga regiune 90 de astfel rale vizitarea acestora tate îmbucurătoare, în nerii de îndeplinit (Ana Neagu e se
de concursuri. In raionul de colectiviste din gos fiecare zi în necontenită bine căutînd să se împrietenească cu
Titu s-au difuzat în con podăriile mai tinere. Co schimbare şi ascensi cretara organizaţiei U.T.M. pe secţie), ei. Au mers împreună la cinematograf,
curs 7.000 buletine cu lectiviste din raionul une. sau pur şi simplu îi zîmbeşte priete a căutat să le transmită una din pasi
tematica concursului. Ia Giurgiu au vizitat gos neşte. Cit despre rebuturi, e mult de unile ei — cititul — recomandîndu-le
tă titlul cîtorva dintre podăria agricolă colecti M A R I A P R E D A cînd Ana Neagu nu a mai avut aşa
ele : „La cit se ridică vă Valea Roşie din ra vicepreşedinţi sau împrumutîndu-le cîte o carte din
creditele acordate de ionul Olteniţa, gospodă a comitetului regional ceva. E adevărat, la început, acum vreo biblioteca ei personală. Primele rezul
stat gospodăriilor colec rie milionară cu sectoarele al femeilor, Bucureşti şase ani, deşi venise de la şcoala profe tate: Aurica Lupu din codaşă a ajuns
o muncitoare de nădejde, iar Gheorghe
Dobre a rupt-o cu indisciplina.
...mulgătoarea Ioana Mita ...comitetul de femei al Despre harnica cititoare Ana Neagu
Recomandări de broşuri Ş de ia gospodăria colectivă din satului Turda raionul Tulcea Si despre biblioteca Ci personală. îţi
a mobilizat peste 70 de fe
regiunea
Traianu.
comuna
poate vorbi cu competenţă responsabila
pentru cercurile de citit Dobrogea, a obţinut pină in mei pentru a eurăţi de mără standului de cărţi din ■■ întreprindere, li
prezent, de la lotul ei de cini, prin muncă patriotică, plac foarte mult romanele pe teme con
H. IONESCU : Cadrele agricole la sate. vad, o producţie medie de o suprafaţă de 20 hectare ? temporane. Autoarea preferată : Vexa
(Editura Politică). i 1.700 litri lapte pe cap de vacă Terenul este destinat păşuna-
furajată ?
* * * Cum am obţinut 4.290 litri lapte tulul taurinelor gospodăriei Panova. In biblioteca sg se găsesc şi
colective.
multe volume apărute în. colecţia „Pa
pe cap de vacă furajată (Editura Agro ...colectivistele din comuna
silvică). Grajdibod, raionul Corabia, au ...femeile din 11 gospodării tria noastră". Doar Ana Neagu e pro
reuşit, în acest an, ca din colective din v raionul Tg. pagandistă la cursul „Să ’ne cunoaştem
* * * Cum putem obţine pui îngrăşaţi la cantitatea de 1300 kg. sămîn- Ocna au efectuat 47.000 ore
65—70 de zile. (Editura Agro-silvică). ţă să obţină o producţie de muncă patriotică ? Prin acea patria socialistă" şi n-ar vrea să rămînă
* * * Cum am obţinut venituri mari din 1.700 kg. gogoşi de mătase de sta ele au realizat economii în urmă. O a treia pasiunţ^după muncă
cultura legumelor. (Editura Agro-sil- calitatea intîia ? De pe urma st cîtit este dansul. Ana e nelipsită de
vică). în valoare de 92.000 Iei. la repetiţiile echipei’ de ‘dansuri In
acesteia, gospodăria colectivă
...în acest an comisia de iureşul învirtitelor, ale sîtbelor sau ale
G. S. PROZOROV : Capriciile copiilor. a realizat Însemnate venituri. femei de la gospodăria colec
(Editura Didactică şi Pedagogică). horelor, ea se descurcă' tot aşa de bine
...lucrătoarele de la staţia tivă „Drumul Păcii" din co că şi in faţa maşinii sale (Un hala sec
P. IACOBSON : Educaţia estetică a co de incubaţie a gospodăriei muna Padina, regiunea Plo
pilului în familie. (Editura Didactică* c ţiei de pieptănat.
şi Pedagoqică). colective din Nistoreşti se nu ieşti, a amenajat şi întreţinut Trei pasiuni ale unei muncitoare
mără printre fruntaşele ra rondourile cu flori din faţa fruntaşe, candidata de partid Ana
D. SALADE: Ce va deveni copilul meu.
ionului Hîrşova ? La 10.000 de gospodăriei, din centrul comu Neagu.
(Editura Didactică şi Pedagogică).
MV . V ) ’ i , ouă ele realizează un proţfnt nei, şi că a sprijinit acţiunea
1.-;. ;1 ,, de eclppiunţ de 90-95 la sţţti,ri fio, curăţire a şcolii ? .. V. P.
