Page 15 - Albina_1962_09

<••• *

Nigerul, unul din‘ cele'mai mari fluvii din Africa populaţia locală — „robii negri". Încetul cu încetul
de vest, îşi poartă apele printre munţi şi peste s-a construit un întreg, sistem, de irigaţii.
savane, străbătînd în calea lui cinci ţări şi văr- Pe terenurile lui „Office du Niger" a început .să
sîndu-se far Oceanul Atlantic. se cultive bumbac pentru industria textilă a me­
Pe vremuri existau două Nigeruri : Nigerul supe­ tropolei şi orez pentru exportul în Franţa şi în po­
rior şi Nigerul .inferior. Nigerul superior, care îşi sesiunile ei. • r
are izvoarele din munţii Guineei unde cad ploi „Office du Niger" a devenit un fel de stat în stat,
abundente, se vărsa spre nord, risipindu-se în independent chiar şi faţă de administraţia colo­
pragul pustiului Saharei într-o mulţime de braţe şi nială franceză locală.
lacuri, care alcătuiau laolaltă o deltă interioară.
Această regiune, denumită mai tîrziu Delta cen­ N o ii stqpîni
trală a Nigerului, constituia în vremurile acelea
îndepărtate o uriaşă oază, careri atrăgea pe locui­
După ce Republica Mali şi-a cucerit indepen­
torii din împrejurimi şi care a servit ca loc de con­ denţa în mai 1961, „Office du Niger" a fost naţio­
centrare a unor întregi triburi şi de constituire a
primelor formaţiuni de stat din Africa de vest. Ni­ nalizat, devenind o întreprindere pusă în slujba
gerul inferior curgea ceva mai la sud, vărsîndu-se poporului din Mali şi ocupînd un loc important în Forma inferioară de cooperaţie din Republica
in Oceanul Atlantic. economia naţională a republicii. Mali este menită să sădească în rîndurile ţăranilor
Din cele 180.000 hectare cultivate cu orez în în­ simţul colectivismului în muncă, să le stimuleze
* U n stat în stai treaga ţară, care dau 190.000 tone de paddy (orez conştiinţa politică prin discutarea în cadrul adună­
nedecorticat), 35.000 hectare cu o producţie de rilor generale a problemelor legate de îmbunătă­
60.000 tone de paddy, revin lerenurilor irigate ale ţirea vieţii lor. Dar principala sarcină a cooperati­
Dar natura s-a arătat a fi rea cu oamenii care
lui „Office du Niger". Din cele 10.000 tone de bum­ velor o constituie activitatea economică. Prin mij­
şi-au fâctii sălaş aici. Nigerul inferior, care tot bac brut care se recoltează în Mali, 6.0Q0 tone locirea cooperativei sale, ţăranul din Mali îşi poate
înainta în timpul revărsărilor spre nord, s-a unit provin de pe terenurile lui „Office du Niger". realiza în condiţii foarte avantajoase producţia şi
într-o bună zi cu Nigerul superior, i-a înghiţit apele Suprafaţa totală a terenurilor lucrate de „Office poate cumpăra mărfurile de care are nevoie nu
du Niger" era la sfîrşitul anului 1961 de 52.000 de la prăvăliaş, ci de la cooperativă, care le achi­
şi le-a due în ocean. Oazele pline de verdeaţă din
hectare, din care 33.000 hectare erau date în aren­ ziţionează de la oraş, la preţuri cu ridicata.
Sahara, braţele şi lacurile din delta interioară a Planul cincinal de dezvoltare economică şi so­
dă la ţărani, far restul folosite de stat şi de sta­
Nigerului s-au veştejit şi au secat. Pe locurile aces- ţiunile experimentale, ca şi de unele companii par­ cială prevede ca pînă în anul 1965 să se organi­
ticulare franceze. zeze astfel de cooperative în toate satele ţării. Mai
In prezent „Office du Niger" efectuează impor­ tîrziu, urmează să se organizeze cooperative raio­
tante lucrări pentru valorificarea de noi terenuri şi nale şi regionale, precum şi o direcţie de stat pen­
pentru sporirea producţiei la hectar. tru problemele mişcării cooperatiste din întreaga
republică.
Mlâdiţele ţârii
„Office du Niger" nu reprezintă numai cîmpuri
de orez şi bumbac şi sisteme de irigaţie, ci şi o
^REPUBLICII /HAU organizaţie de prelucrare primară a produselor
agricole, o bază industrială a Republicii Mali.
Bumbacul recoltat de ţărani e transportat la fa­
brica de egrenat a* lui „Office du. Niger" din oraşul
Niono ; orezul şi arahidele — la fabricile din Segu
Valorificarea noilor terenuri în cadrul lui „Office şi Moldo. Cele patru fabrici de decorticat orez
du Niger", ca şi avantajele oferite de guvern colo- ale lui „Office du Niger" prelucrează anual peste
nilor, atrag în Delta centrală a Nigerului oameni 32.000 tone de paddy.
din toate colţurile ţării. In anul 1961 numărul co- Planul cincinal prevede valorificarea prin „Office
lonilor lui „Office du Niger" s-a ridicat la 45.000 du Niger" a unei suprafeţe de pămînt de 4.000
de oameni.
hectare pentru cultivarea trestiei de zahăr. In le­
Sub aspect administrativ, această populaţie e gătură cu aceasta se va construi o fabrică de
repartizată pe grupuri etnice în 110 sate. Mai multe zahăr, cu o producţie anuală de 20.000 tone. Pro­
sate (6— 10) alcătuiesc un sector, cu 1500—2500 ducţia acestei fabrici va acoperi în parte nece­
hectare de pămînt. sarul ţării şi va reduce importul de zahăr din străi­
Colonul şi familia lui capătă de la stat locuinţă nătate.
(o colibă de lut), inventarul necesar pentru lucrat
pâmîntul şi un lot de pămînt — un hectar pentru Prietenii din ţârile socialiste
orez şi 0,7 hectare de fiecare membru al familiei
pentru cultura bumbacului.
Tînăra Republică Mali, care nu are încă sufici­
Datoria colonilor faţă de stat se acoperă din enţi specialişti proprii, e ajutată în întreţinerea
plata arendei — 400 kg. paddy sau 250 kg. bum­
bac brut la hectar timp de 6 ani. Beatul recoltei le vastului sistem de irigaţii, în lupta împotava dău­
iămîne colonilor. nătorilor agricoli şi în efectuarea lucrărilor de
înaltă calificare, de numeroşi prieteni — ingineri şi
Cooperativele ţărăneşti tehnicieni din alte ţări : germani din R.D. Germană,
Modibo Keita, şeful statului şi preşedintele gu­ vietnamezi, chinezi... „Office du Niger" are specia­
vernului Republicii Mali, în vizită la o uzină de Majoritatea ţăranilor din Republica Mali sînt or­ lişti cu cele mar felurite profesii. Toţi aceştia, ple­
rulmenţi din Moscova ganizaţi într-un fel de cooperative de consum şi caţi de la casele lor, luptă cu abnegaţie, în con­
desfacere — „grupurile săteşti de producţie şi
tea s-a aşternut pustiul. Oamenii au plecat de-aici întrajutorare", cum li se spune aici. Prin interme­ diţii de climă grele, ajutînd noul stat independent
şi în locul lor au venit vieţuitoarele savanei : ele­ diul acestor cooperative, statul dirijează şi contro­ din Africa.
fanţi, lei, antilope, maimuţe. lează producţia agricolă şi consumul producţiei, „Office du Niger" are la dispoziţie cîteva avioane
Pe urmă a venit altă pacoste : colonialiştii fran­ atlt în întreaga ţară cit şi în cadrul lui „Office du sovietice cu echipajele respective, care luptă îm­
cezi au ocupat cea mai mare parte a Africii de Niger". potriva dăunătorilor şi efectuează transporturi de
vest, supunînd unei crunte exploatări resursele De obicei, aproape toţi locuitorii unui sat sînt
naturale şi umane de-aici. membri ai unei astfel de cooperative. Consiliul ales încărcături valoroase, oameni şi medicamente. '
După primul război mondial, avind mare nevoie de ei organizează munca în comun pe Ioturile ★ !
de bumbac. Franţa a început să caute posibilităţi obşteşti. Recolta de pe aceste loturi e dusă in Aşa renaşte Delta centrală a Nigeruhii. Acum
pentru cultivarea lui în Africa.' In acest scop s-g .hambarele cooperativei. Consiliul sătesc desface cîteva veacuri, in perioada de înflorire a mdrelui
arătat a fi bună valea Nigerului, fosta deltă a Ni­ produsele şi cumpără pentru toţi locuitorii satului stat african Mali, afluenţii şi braţele Nîgefiilui' fer­
gerului superior. In cel de-a( treilea deceniu al unelte agricole, seminţe, îngrăşăminte şi diverse
secolului nostru, francezii au elaborat un proiect produse alimentare. tilizau pâmîntul. Azi, urmaşii Marelui Mali dau din
general ds valorificare a Deltei centrale a Nige­ Mai multe „grupuri săteşti de producţie şi întra­ nou viaţă străvechii oaze. ’ x
rului şi au creat un serviciu special pentru exploa­ jutorare" alcătuiesc o „asociaţie agricolă", cu
tarea noilor teritorii — „Office du Niger“ (Adminis­ scopul de a efectua lucrările care depăşesc posi­ G. KADIMOV
traţia Văîî Nigerului). bilităţile unui singur sat (desţeleniri, construcţii de (Din revista „Asia şi Africa azi“
Pentru valorificarea pămîmtului a fost recrutată drumuri etc.). în romîneşte de I. BLOCK)