Page 16 - Albina_1962_09

Sună clopoţelul, sună
Răspindind prin al sau tril
Clar, ca visul de copil,
Tone-ntregi de voie bună!
Şcoala freamătă de viaţă».
După-aşa vacantă iar
A-nceput un an şcolar
(Parcă mai de dimineaţă!)

Vin copii bronzaţi de soacre.
Mai înalţi şi mai voinici
Arâtînd c-au lost (ia ghici?)
Intr-o tabără la mare.
Alţii cu un ciut pe irunte
(Tot Ia tel de rotofei!)
Dovedesc c-au fost şi ei
Intr-o tabără la munte.
Azi, pe bancă, fiecare
Va găsi, trimis in dar
De Partidul făurar.
Un pachet cu căr{i şcolare.

...Sună clopoţelul, sună
Răspindind prin al său tril
Clar, ca rîsul de copil.
Zvon frumos de viată bună!
STELIAN FILIP

G E M E N I I —1 Asta zio şi eu depăşire, tăticule. Să

termini intr-o singură vară o şcoală de
7 ani...
e cîteva zile Nicolae Catană, rămînă repetenţi cu 9 şi 10 în cata­ „Bravo Radule — i-a spus profe­
cel cu copiii gemeni, umblă tot log ? sorul. — Stai jos. Nota 10 /“ Eu, că­
necăjit. Şi are dreptate omul. — Uite bine. Ascultaţi numa’. trănit foc. Să-mi plesnească obrazul
Începe şcoala mîine-poimîine şi el Cînd îi căuta omul erau la joacă. de ruşine şi alta nu. Radu nu era
încă nu-i hotărît. Să-şi înscrie a- Măi femeie, am întrebat eu nevasta Radu, era Mihai toată ziua. Dau o
mîndoi băieţii în a V-a B., sau să-i de cîteva ori, cînd îşi fac dracii fugă în cealaltă clasă unde învăţa
înscrie separat ? Pe Radu în a V-a ăştia de copii lecţiile, că toată ziua-s Mihai. Acolo Radu făcea nişte exer­
A. şi pe Mihai in a V-a B. Şi tot pe-afară ? „Avem noi un pitic ne­ ciţii la tablă. Şi el tot aşa, ca pe
zbuciumul ăsta din cauza asemănă­ văzut care ne .face lecţiile şi care apă. Cred c-aţi priceput cum vine
rii copiilor. Poate că între două pi­ învaţă pentru noi“ mi-au răspuns chestia cu notele. Radu era tare la
cături de apă s-ar putea jlăsi o deo­ ştrengarii văzînd căt-i iau la rost. matematică şi gramatică, Mihai la
sebire, dar între băieţii lui Catană Lasă că-l dibuiesc eu pe piticul geografie şi istorie. Cînd avea Radu
imposibil. Aceeaşi înălţime, aceiaşi ăsta al vostru, le-am zis intrînd la. oră de geografie, intra Mihai şi cînd
ochi albaştri şi jucăuşi ca de veve­ bănuială. N-a trecut o săptămînă_ şi avea Mihai oră de matematică sau
riţă, domol la vorbă Radu, domol la aflu tot secretul notelor, l-am pîn- gramatică intra Radu. Nu vă mai
vorbă Mihai, fiecare cu cîte o alu­ dit, cum pîndeşte pisica şoarecele. spun ce ochi a făcut directorul şi
niţă în bărbie şi, colac peste pupăză, Ce credeţi că le-a trăznit prin profesorii cînd le-am spus. Dar să
stîngaci amîndoi. De multe ori nici cap ? vă fi adus cineva acolo cînd au fost
părinţii nu-it puteau distinge prea icat notele din carnet. daţi de gol. Ca în filmele alea de
bine unul, elălaU. Făcea unul o ijorbă. Notele erau comedie. Profesorii, fără să-i anunţe
poznă, păr ’ lî/Zurpteheau pe amîn- pe elevi, au inversat orele. Siguri de
doi, ca să ycă vinovatul şi{a~' :mva te-a ei, flăcăii mei au intrat la orele
primit rc ăla ? Păi care le conveneau. Cînd să iasă la,
— Şi ' f ă t îţi atîta, auri ne-ai lecţii, tămîie. Şi Radu la geografie
băieţilor
Culai ? Tt prietenii' şi Mihai la gramatică. Să te ţii
Catană văz% apărat. -*__Dă după aia învăţătură pe ei, că li se
pe amînp Lsi clas anulaseră toate notele. Pînă la urmă
se au reuşit ei să iasă la lumină, că
" *ut ăşâ \yAfo#sţ!u7tse sîht isteţi amîndoi, bată-i norocul, — Tu unde ai fost în tabără ? La vnsânte t
omul \u \ăăuf. — I i •prirmi ani ide şi-au învăţat de i-au trecut toate — Da, Dar tu ?
şcoală qgfaost n edes® irţiţf. Ei bi* ^ căldurile. De-aia nu ştiu ce să fac — Ce, nu se vede ? !
nu ewJfi m nu uinăjşertaţi întreiţi. acum. Să-i dau într-a V-a la un
Ba ca o‘ răspuns Radu bine la lec­ Culae, ştii ce ? Mergi frăţioare loc, să-i dau separat? Mi-e să nu-mi
ţie şi a primit notă mare Mihai, ba şi te bagă în pat. Odihneşte-te. In facă iar vreo trăznaie. Mai ştii / sprp şcoală
că Mihai a făcut o năzdrăvănie in ultima vreme ai muncit cam mult — Lasă tată că te scoatem noi
recreaţie şi a păţit-o Radu. ' la magazia gospodăriei, c-a trebuit din încurcătură — l-au asigurat
— Dă-i atunci separaţi, şi-ai ter­ să c întăreşti avansurile. Şi doar copiii, făcîndu-şi ştrengăreşte cu Trece strada un puştan
minat povestea — l-au povăţuit din ţi-a spus preşedintele să-ţi mai iei ochiul unul către celălalt, auzindu-şi cu ghiozdanul în spinare ;
nou oamenii. un ajutor. Hai, du-te şi fă nani. părintele discutînd la masă. Ne re­ a crescut ceva mai mare,
dar îl pierzi după ghiozdan.
— Hm / — făcu el ca unul care Văzîndu-i pe oameni gata să-l lase tragem de la şcoală.
ştie ce ştie. — Uşor de spus. Păi în singur, Catană începu să rîdă cu — Cuuum ?! Se îndreaptă către noua
poftă, făcîndu-le semn să mai ră­ şcoală din comuna lor ;
clasa a IV-a aşa au învăţat. Sepa­ mînă. — Da, ne retragem de la şcoala a trecut în clasa doua,
rat. Cu toate astea erau să rămînă — Intr-o zi — reluă el vorba, de peste drum, care şi-aş,a o să fie înaintea tuturor.
repetenţi. Să vedeţi cum. La un mo­ pentru a explica mai departe cum dărîmată şi ne înscrim la şcoala cea Cum îl văd, îi ies în cale
ment dat pe la mijlocul trimestru­ stau lucrurile — mă duc la şcoală. nouă. Acolo poţi să ne dai cum vrei. şase-şapte prichindei, '■
lui II îmi arunc ochii în carnetele Intru în clasa unde era Radu. Dau Din partea noastră nu vei mai avea să-l primească cu urale
(e doar primul dintre ei).
lor de note şi văd numai de-alde 9 buriă ziua, profesorul îmi răspunde necazuri. Ai cuvîntul nostru de pio­
şi mă roagă să aştept puţin. Cel ...Ştiu că dînsul s-a decis
şi 10. care spunea lecţiile la istorie era nieri. (de cum a păşit în clasă):
— Glumeşti Culae. Păi cum să ghiar băiatul meu. Ca pe apă le ştia. N. CREANGA din ,/jl doua" o să iasă
tot... întîiul (E precis!)
MIRCEA CODRESCU
e -4f^> •

— Cine ştie ce se mai face din petrol ?. — Ce a urmat după moartea lui Napo­ — Cîte zile lucrătoare are o săptămînă ?
— Maramă de relon... leon ? FIUL CODAŞULUI: — Cîteodată, nici
— Inmormintarea... una... Desene de T, PA LL
REDACŢIA j Bucureşti Plata „Setate»*, Tel. l7.Ş0.1d interior 1882. ABONAMENTE: 7,60 lei anual. Abonamentele se Jac la oticlfW
poştale, prin factorii poştali şl dlluzorii voluntari. TIPARUL! î Combinatul Poligrafic Casa Sein teii