Page 19 - Albina_1962_09

Sfe$Ps»^i» <>>ss ' - 'SA. ' ^SN ' > * ild a f«tfli% e a a n im a k le î/ f

Astfel, cele 300 tau­
T oamna e o gospodină rine ale gospodă­
pretenţioasă, căreia nu-i
plac ammările. E de a- riei colective „Viaţa
juns să se încrunte a ploaie nouă“ din Romîneşti
o singură dată, ca să simţi au acum cele mai
cum te zoreşte. Problema a- bune condiţii de...
dăposturilor pentru animale şi cazare. In gropile de
a însilozărilor capătă acum o siloz şi-au luat locul
ascuţime deosebită. Cine a re­ 750 tone de porumb /M
zolvat cu bine această proble­ lapte-ceară în ames­
mă se va bucura în tihnă de tec cu foi de varză.
farmecul anotimpului cîntat După culesul porum­
cu precădere de poeţi. bului, se vor toca şi
Pentru adăpostirea vitelor însiloza toţi coce'nii
în grajduri corespunzătoare laolaltă cu 600 tone
după încheierea stabulaţiei li­ de tăiţei de sfeclă G
bere s-a muncit temeinic şi de zahăr.
în gospodăriile colective din O muncă entuzi­
raza oraşului Ploieşti. Consi­ astă pentru termi­
liul agricol orăşenesc a spri­ narea adăposturilor §
jinit aceste unităţi în tot se desfăşoară şi la
timpul anului, zi de zi. Procu­ g.a.c. Negoieşti, uni­
rarea materialelor de con­ tate cu o vechime de a
strucţii s-a făcut, în linii un an. Colectiviştii
mari, fără nici o întirziere. de aici au ţinut să
Gospodăriilor colective li s-a pună temelia unor o
repartizat, la un preţ scăzut,
Recoltatul strugurilor la g.a.s. Urzi ceni, secţia Mănăsia■ construcţii model. Ei g
cărămidă rezultată din de­ construiesc un grajd
molări. Cu chiverniseală a pe patru rînduri de
fost rezolvată şi problema vaci, cu o capacitatf
materialului de învelitoare. de 200 capete, cu
Avîndu-se în vedere amplasa­ bucătărie de fura­ 8
llttl loii" unii rea multor sectoare zootehni­ jare, cameră de ser­
urnit ce în apropierea marilor arte­ viciu şi staţie dc s
re de circulaţie se stabilise
iniţial, dintr-o cerinţă de or­ montă. La această
din estetic, ca materialul de mare construcţie se
Viticultura constituie una din bogăţiile pa­ lor. In cazul clnd aceasta nu este posibil, f
triei noastre. De aceea, Congresul al Ul-lea al strugurii vor fi trataţi cu o soluţie de bioxid învelitoare să fie ţigla. Or, respectă un proiect
amploarea pe care au luat-o
P.M.R. a trasat sarcini de răspundere în vede­ de sulf în concentraţie de 5 la sută. pretutindeni construcţiile face procurat de către co­
rea extinderii suprafeţelor cultivate cu vii, — Să se evite culesul strugurilor atunci cînd mitetul de partid şi
sporirii producţiei şi valorificării In cele mai căldura la amiază este mare. ca ţigla să fie uneori mai consiliul agricol oraş-
greu de procurat. Consiliul a-
bune condiţii a produselor viticole. — Strugurii să fie transportaţi întregi, ne- gricol oraş-Ploiesti a găsit o Ploieşti în urma unui schimb'
Pentru ca să avem struguri şi vin in canti­
tăţi mari şi de calitate superioară, trebuie să zdrobiţi pentru a evita deprecierile de aromă soluţie convenabilă : înlocui­ de experienţă cu raionul
rea ţiglei cu carton gudronat
Rîmnicu-Sărat. Aceluiaşi pro­
şi culoare, interzicîndu-se zdrobirea struguri­
luăm toate măsurile pentru valorificarea în­ sau cu lăturoaie de foioase. iect i se mai dă viaţă şi la
tregii recolte, fără pierderi şi să respectăm cu lor în vasele de transport. O atenţie deose­ Acest fel de învelitoare satis­ g.a.c. „30 Decembrie11 din Pău-
stricteţe regulile pentru o viniflcare raţională. bită trebuie acordată recoltării strugurilor cu
Prima şi cea mai importantă măsură este sta­ pieliţa colorată, destinaţi vinificării în alb, face atît cerinţele estetice, cît leşti.
bilirea datei culesului. (Pinot gris, Traminer). In cazul cînd condiţiile şi de trăinicie. In plus, costă Negoieştenii. care după un
mult mai puţin decît înveli-
Studiile executate la Institutul de Cercetări speciale, nu pot asigura transportul struguri­ an de muncă unită au deja
Hortl-Viticole au arătat că în timpul proce­ lor nezdrobiţi, se va proceda la sulfitarea stru­ toarea cu ţiglă. 219 taurine şi 450 ovine, îşi
sului de maturare greutatea strugurilor creşte gurilor în vie. Un calcul edificator ne-au mai construiesc, o maternitate
plnă la maximum, clnd se atinge cel mai mare — Este interzisă cu desăvîrşire recoltarea făcut colectiviştii din satul pentru 50 scroafe din rasa
Landrace.
.
conţinut absolut tn zaharuri — fază de matu­ strugurilor negri în amestec cu cei albi, pen­ Romîneşti, comuna Bărcă- Ca şi la g.a.c. Romîneşti, în-
rare deplină. De la această dată greutatea stru­ tru a se evita pătarea vinurilor cum şi recolta­ neşti, unde două grajduri de
gurilor descreşte şi o dată cu aceasta şi conţi­ rea strugurilor de hibrizi producători direcţi cîte 100 capete fiecare se a- silozarea porumbului s-a
terminat de
mult. Oamenii
nutul absolut în zaharuri, în timp ce conţi­ împreună cu cei nobili, pentru a nu se impu- flau in stadiul lucrărilor ul­ vor vedea pentru prima dată
nutul relativ creşte continuu — faza de supra- rifica vinurile nobile. time. Dar iată calculul cu pri­ în această iarnă cum le vor
maturare. —- Deburbarea mustului se va face cu bioxid cina : învelitoarea de ţiglă
Recoltarea strugurilor trebuie să se facă la de sulf în doze moderate, însă suficiente pen­ pentru un grajd de 100 ca­ prii bovinelor cele 600 tone
maturare deplină. Inttrzierea culesului ca şi tru înlăturarea florei spontane — 5—25 gr. Ia pete costă cel puţin 32.000 lei de porumb siloz. In gropi
prelungirea perioadei de recoltare duc la pier­ 100 litri must, după conţinutul in zahăr, starea şi rgzistă circa 10 ani (tre­ compartimentate se mai însi-
lozează „la celule”, eşalonat,
deri mari de producţii. Cercetările au demon­ de sănătate a strugurilor şi temperatura medie. buind să fie revizuită o dată
strat că inttrzierea recoltării strugurilor nu­ Doza de bioxid de suit apreciată ca necesară, la trei ani), pe cînd înveli- spre a se evita alterarea, 120
mai cu zece zile peste data maturităţii depline, va fi administrată fn porţiuni, treptat, pe mă­ toarea dintr-un strat de car­ tone de colete de sfeclă de za­
hăr.
duce la pierderi de 20 la sută, echivalînd sura umplerii vasului. Numărul porţiunilor nu ton gudronat şi un strat de Situaţia întocmită de con­
circa 2.000 kg la hectar, iar Inttrzierea cu va fi mai mic de patru. smoală cu nisip costă sub siliul agricol oraş-Ploieşti la
de zile duce la pierderi pînă la 39 la sută, 10.000 lei, are aceeaşi durabi­
— Conducerea fermentaţiei
intr-un regim
ce reprezintă aproximativ 3.000 kg la hectar. termic optim este o condiţie esenţială pen­ litate şi nu mai necesită nici 10 septembrie a. c., arată că
planul de construcţii zooteh­
Numeroase sint exemplele de pagube prove­ tru obţinerea unui vin de calitate. De aceea, şipci ca la ţiglă. nice este pe punctul de a fi
nite din Inttrzierea recoltării. De pilda, anul trebuie luate toate măsurile ca fermentaţia să Economiilor realizate de că­ îndeplinit. Din 21 de grajduri
trecut, în podgoria Tîrnave-Blaj, datorită fap­ se desfăşoare la temperaturi scăzute, evitîn­ tre g.a.c. Romîneşti prin folo­ planificate, 10 erau terminate,
tului că s-a întîrziat culesul strugurilor la du-se temperaturile ridicate peste 28 grade sirea cartonului gudronat ob­ 9 se aflau ia învelitoare, 1 la
soiul Fetească de Ardeal, s-a înregistrat o în vasul de fermentare. Cele mai eficiente mă­ ţinut de către consiliul agricol zidărie şi numai 1 neînceput
pierdere de circa 1.300 kg struguri la hectar. suri sînt : răcirea mustului înainte de fermen­ la preţ de deşeuri, li se. a- ■— Ia gia.c. Brazi. Rămasă în
Recoltarea în stadiul de supracoacere este tare, folosirea vaselor de capacitate mică pen­ daugă economiile provenite urmă, şi nu din motive Obiec­
justificat numai tn podgoriile Cotnari, Murfat- tru fermentarea tumultuoasă, însămînţarea cu din valorificarea resurselor, lo­ tive, este şi g.a.c. Berceni, ai
lar. Alba Iulia, Pietroasele, ce sînt profilate drojdii selecţionate. In tot timpul fermentaţiei cale. Partea lemnoasă (stîlpi, cărei ' consiliu de conducere
pentru vinuri dulci, unde pierderile de recolte căpriori şi grinzi) a fost aşi- . nu s-a îngrijit nici să ridice
sînt compensate prin valorificarea la preţuri se va urmări temperatura care se va înscrie în gurată prin defrişarea liziere­ la timp materialele planifica­
grafice pe fiecare vas.
mai ridicate a produsului obţinut. lor de prisos. Buştenii s-au te, nici să organizeze temeinic
Cunoscind importanţa economică mare a re­ — După terminarea fermentaţiei tumultuoa­ tăiat Ia circularul colectivei, echipe de constructori. Consi­
coltării strugurilor la momentul potrivit, în se, vinurile se vor trage imediat de pe drojdie iar tîmplăria s-a făcut în în­ liul agricol oraş-Ploieşti se va
această campanie s-au organizat în toate pod­ şi li se vor aplica îngrijirile obişnuite : plinul tregime la o maşină univer­ îngriji de bunăseamă să-i
goriile centre pentru urmărirea în mod ştiin­ vaselor, sulfitare, bentonizare. sală proprie, care a costat impulsioneze pe întîrziaţi.
ţific a evoluţiei maturării strugurilor tn vede­ Procedînd cu atenţie şi respectînd recoman­ 7.500 lei şi a adus într-un an pentru ca cirezile să nu fie
rea stabilirii datei optime de cules în funcţie dările menţionate, vom putea obţine rezultate venituri de 25.000 lei. Cără­ surprinse de intemperii fără
de direcţia de producţie a centrului respectiv. bune atît din punct de vedere al cantităţii cît mida a fost confecţionată tot adăpost.
De aceea, recomandările Institutului Central de în g.a.c., la preţul de 0,28 lei Orice zi frumoasă trebuie
Cercetări Agricole pentru declanşarea cule­ şi al calităţii vinurilor. bucata. în felul acesta, două folosită pentru urgentarea lu­
sului trebuie respectate cu stricteţe. Ing. ALEXANDRINA ALEXIU grajduri de cîte 100 capete au, crărilor, iar toamna ştie să fie
Anul acesta în unele din podgoriile ţării şi de la Institutul de Cercetări Horti-Viticole costat numai 110.000 lei, faţa şi răbdătoare cu cei ce vor să
anume Dealul Mare, Drăgăşani, ca şi în cele de 90.000 lei cît s-a cheltuit ajungă la nivelul fruntaşilor.
din Bucureşti şi Dobrogea, condiţiile de climă cu un singur grajd construit N. CULCEA
acum doi ani.
— temperatură ridicată, insolaţie puternică «I
umiditate scăzută — au stînjenit evoluţia nor­
mală a procesului de maturare. Coacerea s-a
făcut forţat, Intr-un timp scurt, pentru toate so­
iurile. Pentru a se evita pierderile de
recoltă, culesul trebuie să se desfăşoare mai
devreme, îndată ce greutatea boabelor începe
să scadă. In aceste podgorii, la eşalonarea cu­
lesului se va da prioritate plantaţiilor tinere,
celor atacate de boli sau care prezintă o slabă
dezvoltare. De asemenea, se vor recolta mai
Intîi soiurile Muscat-Ottonel, Riesling, Fe­ Colectiviştii din
tească albă, Traminer. Negoieşti, regiu­
In celelalte podgorii din Moldova şi Tran­ nea Ploieşti, con­
silvania, unde condiţiile climatice au permis struiesc un grajd
o evoluţie normală a procesului de maturare, cu o capacitate de
pentru începerea şi eşalonarea culesului se vor
avea in vedere criteriile de bază legate de 200 capete. în fo­
maturarea deplină a strugurilor şi de tipurile de tografie : şantierul
vin ce trebuie obţinute, în funcţie de soiurile noului grajd în
din care sînt constituite plantaţiile respective. curs de ridicare.
Pentru a obţine vinuri de calitate, trebuie
ca în desfăşurarea procesului de vinificaţie să
se respecte cu stricteţe un complex de mă­
suri şi anume :
— Ritmul de cules al strugurilor să fie asi­
gurat în funcţie de capacitatea de prelucrare
a utilajelor, evitîndu-se depozitarea struguri­