Page 20 - Albina_1962_09
P. 20
^Prietenie,
Prietenia noastră o cînt şi o gloriile
Că este-asemeni vieţii ce o zidim sub soare —
Din malurile Elbei şi pină la Pacific
Uni socialismul şi intrăti popoare.
El ne ntrăţi de-a pururi in visuri şi avinturi
Popoarele surori prieteno şi dau mina.
Un dor adie-n inimi, pe-ntinsele pământuri
Cu noi biruitoare va străluci Comuna.
Duşmani de stau la pîndâ, aşteaptâ-n van să
Prilejul — o lisurâ să oile in granit.
Căci edificiul nostru cu dreaptă temelie
Stă pavăză vieţii, gigantic monolit.
FLORIAN SAH
înalţii oaspeţi au admirat Pavilionul Expoziţiei Economiei Naţionale.
Vizita delegaţiei de partid
•'
(Urmare din pag. 1) pitoreşti costume naţionale, purtînd tă primire solilor primului stat ger
steguleţe şi buchete de flori, au man muncitoresc-ţârănesc.
făcut oaspeţilor o frumoasă primire, De la gară, oaspeţii s-au îndreptat
s-a îndreptat spre schela Boldeşti, au ovaţionat pentru prietenia fră spre Oneşti.
una din cele mai mari exploatări ţească ce leagă cele două ţări. Vizita la Complexul petrochimic
petroliere de pe Valea Prahovei. Aici membrii delegaţiei fac cu Borzeşti-Oneşti a început cu combi
La clubul muncitorilor, oaspeţii au noştinţă cu realizările gospodăriei natul de cauciuc sintetic. Aci oas
primit ample explicaţii cu privire colective ,,Tudor Vladimirescu", care peţii au vizitat una din noile secţii
la producţie şi la procedeele tehno poartă înalta distincţie — Ordinul intrate în producţie, diferite instala
logice folosite. Muncii clasa l-a — ce i s-a acordat ţii şi laboratorul central.
Membrii delegaţiei au vizitat a- pentru succese deosebite în pro La Combinatul chimic Borzeşti oas
poi schela. In timpul vizitei mun ducţia agricolă. peţii au fost întîmpinaţi de colec
citorii petrolişti au salutat cu căl In cursul vizitării gospodăriei, to tivul de conducere al acestei impor
dură pe solii poporului R.D. Germa varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej tante unităţi industriale, de fruntaşi
ne şi pe conducătorii partidului şi a vorbit membrilor delegaţiei R.D. în producţie. Au fost vizitate secţi
Statului nostru. Germane despre o serie de măsuri ile de electroliză, clor-lichid şi am
De la schela Boldeşti, coloana de întreprinse de partid pentru dez balaje metalice. După ce au vizitat
maşini a intrat în oraşul Ploieşti, voltarea agriculturii socialiste în combinatul, oaspeţii s-au întîlnit în
a străbătut principalele artere ale ţara noastră, printre care reorgani marea hală a atelierului mecanic cu
acestui mare centru al industriei zarea conducerii agriculturii prin muncitori, tehnicieni şi ingineri de
noastre petroliere. Mii şi mii de pe crearea consiliilor agricole şi spri la Combinatul chimic Borzeşti şi de
trolişti, metalurgişti de la marile jinul pe care îl acordă statul gos la alte unităţi din acest important
uzine constructoare de utilaj petro podăriilor agricole colective prin în centru industrial.
lier din regiune, constructori, colec cadrarea cu specialişti cu calificare Primiţi cu aplauze furtunoase au
tivişti din împrejurimi şi alţi oameni superioară, extinderea învăţămîntu- luat cuvîntul tovarăşii Chivu Stoi
ai muncii, formînd un adevărat co lui agrozootehnic de masă. ca, membru al Biroului Politic al
ridor viu, au ovaţionat pe conducă După vizitarea gospodăriei, în C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al
torii de partid şi de stat ai celor piaţa din mijlocul comunei a avut P.M.R. şi Bruno Leuscbner, vicepre
două ţări prietene. Ioc o întîlnire a delegaţiei de par şedinte al Consiliului de Miniştri al
Dintr-6 maşină deschisă, tovărăşii tid şi guvernamentale a R.D. Ger R.D. Germane, membru al Biroului Feerie pe Calea Griviţei
iWalter Ulbricht şi Gheorghe Gheor- mane cu colectivişti din Hărman şi Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al
ghiu-Dej au răspuns cordial aclama comunele învecinate. Consiliului de Stat.
ţiilor mulţimii. înaintea plecării, colectiviştii au In cursul dimineţii de marţi, A
De la Ploieşti, oaspeţii au ple oferit daruri membrilor delegaţiei membri ai delegaţiei de partid şi Î nainte vreme Gheorghe Berbeca-
cat cu trenul pe pitoreasca Vale a Republicii Democrate Germane. guvernamentale a R. D. Germane au ru ura pămîntul. Era de fapt
Prahovei, spre regiunea Braşov/ In Oaspeţii s-au îndreptat apoi cu făcut o vizită prin Capitală. Oaspe ura simţită faţă de chiaburii la
localităţile pe unde a ' trecut trenul, maşinile spre Braşov. Mii de lo ţii au vizitat noile cartiere ale Bucu- care a slugărit, extinsă asupra tot ce
numeroşi oameni ai muncii au salu cuitori ai oraşului, aflaţi de-a lun reştiului şi cîteva noi instituţii de era în stăpînirea lor. Că pămîntul poate
tat cordial pe oaspeţi. gul străzilor, au făcut o primire cultură şi artă. Primul popas l-au fă fi silit să dea omului mai mult, la asta /
nu s-a gîndit niciodată Gheorghe Ber-
Duminică la orele 16 trenul s-a prietenească membrilor delegaţiei cut la Pavilionul Expoziţiei Econo m
oprit în gara Hărman, de unde mem R.D. Germane şi conducătorilor de miei Naţionale. De aici, membrii de becaru pe vremea cînd muncea pămîn-
brii delegaţiei R.D. Germane şi con partid şi de stat ai ţării noastre. legaţiei s-au îndreptat spre Calea turile altuia. Cînd însă într-o primă
ducătorii de partid şi de stat ai ţării , Continuîndu-şi călătoria prin ţară, Griviţei, iar apoi spre noul cartier vară, acum 12 ani, 34 de familii din soare!
noastre s-au îndreptat spre gospo delegaţia de partid şi guvernamen Giuleşti. Coloana de maşini a stră Sînmartin, raionul Arad, l-au ales pre grijă
şedinte al gospodăriei lor, se pomeni
dăria agricolă colectivă. tală a R.D. Germane a sosit luni di bătut în continuare bulevardul Di-
Colectivişti, mecanizatori din nicu Golescu, piaţa Gării de Nord, dintr-o dată că în fond ştie prea puţine care ;
S.M.T., lucrători ai G.A.S. din Hăr- mineaţă în gara Borzeşti. Oamenii şoseaua Ştefan cel Mare, cartierul lucruri despre pămîntul pe care l-a lu dinte!
crat o viaţă întreagă. Atunci a început
man şi din comunele învecinate, ti- muncii din centrul petrochimiei ro- Floreasca. Un nou popas — la clădi el lupta fără odihnă şi fără oprire pen voast.
jieri şi vîrstnici, fete îmbrăcate in mîneşti au făcut o caldă şi entuzias rea Circului de Stat. După vizita fă deaun
cută aici, oaspeţii se îndreaptă spre tru a-1 cunoaşte, pentru a-i învinge în plăpîn
sala Palatului R. P. Romîne. dărătnicia, pentru a-1 face să dea oa
La amiază, delegaţia de partid şi menilor mai mult. Cînd a aflat de
guvernamentală a R. D. Germane a existenţa unei ştiinţe care se ocupă
făcut o vizită la sediul Sfatului popu. numai cu pămîntul, limba i se poticnea
Iar al Capitalei. în gură neputînd rosti cum se cuvine pe o
Pe magistralele şi bulevardele ora cuvîntul „Pedologie". Acum, această Toate
şului, pe toate străzile pe unde au ştiinţă a devenit pasiunea vieţii lui. riei" i
De ce şi-a adus aminte de toate a-
trecut, oaspeţii au fost întîmpinaţi setanăn
cu căldură de mii şi mii de bucu- cestea în timp ce în jurul lui domnea a dat
reşteni. veselia şi se ciocneau pahare cu ru Por
biniu ?
In după-amiaza zilei de 18 septem pădur.
brie, au continuat la Palatul R. P. Sînr
Romîne convorbirile dintre delegaţii iscuţiile la masă au pornit de fapt siţi. D
le de partid şi guvernamentale a D de la o floare a soarelui, crescu cele 1
tă singuratică pe un pămînt des
R. P. Romîne, condusă de tovarăşul pre care înainte nici măcar că-i sterp, din gr
Gheorghe Gheorghiu-Dej şi R. D. neapă:
Germane, condusă de tovarăşul Walter nu puteai să spui. Un pămînt de-a culat.
dreptul otrăvitor. Pe vremuri de sece
Ulbricht. tă scoarţa lui se acoperea cu o eczemă oglind
lei, ia
Marţi seara, Comitetul Central al albicioasă ce făcea să se chircească de Dez-
Partidului Muncitoresc Romîn, Con durere plăpîndele fire de iarbă. Ploile
siliul de Stat şi Consiliul de Miniştri făceau să mustească aici lăcovişti urât este fi
al R. P. Romîne, au oferit o recepţie mirositoare. Şi acum, dintr-o dată, cit a
la Palatul Consiliului de Miniştri în printre iarba de Sudan îşi arată dinţii, Smu
cinstea delegaţiei de partid şi guver într-un zîmbet rotund, floarea-soarelui. ucigăti
namentale a Republicii Democrate Una singură. După ce au vizitat gospo
Germane. dăria în întregime, oaspeţii străini au blemă
In timpul recepţiei, tovarăşii fost însoţiţi şi la aceste pămînturi. Sînma
Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Walter Seara, la banchet, preşedintele a vreo c
ma lalinăria Brazi Ulbricht au rostit toasturi. fost întrebat : ştiinţii