Page 21 - Albina_1962_09
P. 21

PRICEPERE


                      ŞI  PASIUNE



         u  o  dată,  Safta  Năstase   monstrat  că  păsările  nu  tre­
      N   luase  cuvîntul  în  adu­  buie  crescute   la  întîmplare,
                                ci  după  un  program  ştiinţific,
          nările  generale  ale  co-
     setiviştilor  din  comuna  Tri-   deschizîndu-i  totodată  dorinţa
     eşti.  Şi  de  fiecare  dată,  ve-   de  a  cunoaşte  şi  de  a  învăţa
     lind  cu  cîte  o  propunere  con-   mai  mult.
     retă,  cei  din  jur,  care-i  cu-   ........................................ .....
      oşteau  hărnicia,  o  ascultau   Au  venit  oaspeţii.  Peste  180
     u  atenţie  şi  cu  vădit  res-   de  crescătoare  de  păsări,  co­
      ect.  De  data  asta  însă,  ves-   lectiviste  fruntaşe  din  26  de
     2a  că  va  trebui  să  vorbeas-   gospodării  colective  ale  raio­
     ă  în  faţa  a  numeroşi  oaspeţi   nului  Roman.  Mai  întîi  au  vi­
      eniţi  din  comunele  învecina-   zitat  gospodăria  colectivă  „24
     î  la  un  schimb  de  experien-   Ianuarie”  din  Trifeşti  şi   pe
     i  privind  creşterea  păsărilor,   urmă  s-au  oprit  la  puierniţe.
      nelinişti.                In  mijlocul  lor,  Safta  Năstase                                                                     Examen  de  admi­
      „Cum  o  să  încep ?  Ce-o  să   discuta  de  parcă  s-ar  fi  cu­                                                                tere  in  anul  I  la
     :  spun ?  Voi  reuşi   oare  să   noscut  de  cînd  lumea.   Nici                                                                Facultatea  de  con­
     ?  împărtăşesc  cit  mai  multe   urmă  de  sfială.  Despre  tot  ce                                                              strucţii   civile  şi
     in  experienţa  mea ?'  Intre-   gîndise  mai  înainte,  au  între­                                                               industriale  din Ca­
     ările  veneau  unele  după  al­  bat-o.  Şi  ea  le-a  răspuns  calm                                                                    pitală.
     de  şi  Safta  Năstase  le  căuta   ascunzîndu-şi  mîndria  pe  care
     îspuns.  Gîndindu-se  la  ce va   o  simţea  atunci  cînd  un  oas­
     •ebui  să  spună,  se  şi  vedea   pete  spunea :  „Ei,  aşa  mai  zic
     20I0,  în  faţa  oaspeţilor,  ară-   şi  eu“...  „Şi  la  noi  ar  putea   Ziua                                         R.  P.  R,
      ndu-le  hala  cea  nouă  con-   fi  aşa”...  Şi  cu  toţii  şi  notau
      ruită  de  colectivişti  în  toam-   în  carneţele  cele  auzite şi  cele
     a  anului   trecut,  conducîn-   văzute.  Dintre  ei,  Elena  Po-
     j - i   prin  încăperi  şi  vorbin-   pescu  îşi  nota  aproape  cuvînt   ărbătorim  la  24  septembrie  a.c.  Ziua  Consti­  deobşte cunoscută,  sute  de  mii  de  oameni ai  muncii
     u-le  despre  cele  3.000  roşca-   cu  cuvînt.  Lucra  doar  de  cî-   S  tuţiei  R.P.R.  adoptată  de  către  Marea  Adu­  vin  anual  la  odihnă  şi  tratament.  Asistenţa medica­
      :  ce  i-au  trecut  pînă  acum   teva  săptămâni  la   ferma  de   nare  Naţională  in  urmă  cu  un  deceniu.   lă  gratuită,  larga  dezvoltare  a  asigurărilor  sociale
     rin  mină.                 păsări  a  gospodăriei  colective   Constituţia  R.P.R.  este  legea   fundamentală  a   pe  socoteala  statului,  chezăşuiesc  dreptul  la  asigu­
      „Şi  pe  urmă...  Ce  bine  ar  fi   din  comuna  Poenari.  Multe   marilor  drepturi  şi  libertăţi  ale  oamenilor  muncii   rare  materială  la  bătrîneţe,  în  caz  de  boală  sau
     i  mă-ntrebe !  Aş  scăpa   de   din  cele  spuse  de  Safta  Năs­  din  patria  noastră,  bilanţ  al  cuceririlor  revoluţio­  incapacitate  de  muncă.  Şcolile  de  cultură  generală
     noţii.  Uite,  de  pildă,  să  mă   tase  erau   pentru  ea  lucruri   nare  dobîndite  sub  conducerea  înţeleaptă  a  parti­  sînt  frecventate  de  aproape   3  milioane  de  elevi.
     îtrebe  cum  am > crescut  pă-   care  i  se  păruseră  mai  înain­  dului.  Reflectînd  profund  interesele  vitale  ale  oa­  Învăţămîntului  de  toate  gradele  i  s-a  asigurat  o
     irile  şi  cum  se  face  că  pro-   te  greu  de  înfăptuit.  menilor  muncii,  Constituţia  R.P.R.  este  prin  fiecare   bază  materială  solidă.  Potrivit  sarcinilor  trasate  de
     ;ntul de mortalitate  e  atît  de   —  Cînd  m-oi  întoarce  aca­  capitol  şi  articol  al  ei  o  expresie  elocventă  a supe­  partid,  învăţămîntul  gratuit  şi  obligatoriu  de  8
     dus ?“ " Atunci.  Safta  Năstă-   să  am' să  le  povestesc  colec-   riorităţii  democraţiei  socialiste  asupra  putredei  de­  ani  se  va  generaliza  pînă  în  1964.  Avînd  drepturi
     :,  le-ar  spune  o  poveste  în-   tiviştilpr  noştri  ce  am  văzut   mocraţii  burgheze   care  nu  face  decît  să  enunţe
      eagă,  care  începe  cu  ziua  în   aicj.  Şi noi  putem  face  aseme­  nişte  drepturi  şi  libertăţi  iluzorii  pentru  cei  mulţi,   egale  cu  ale  bărbaţilor  în  toate  domeniile  vieţii  e-
     ire  puii  au  fost  aduşi  de  la   nea  puierniţe,  să  le  împrej-   dar  apără  de  fapt  interesele  minorităţii  exploata­  conomice,  politice,  de  stat şi  culturale,  femeile s-au
     icubatorul  din  Roman.  Erau   muim  cu  plase  şi  să  asigurăm   toare  şi  statorniceşte  impilarea  maselor  largi  popu­  integrat  temeinic  în  munca  creatoare  a  întregului
     ui  mici,  numai  de-o  zi,  niş-   spaţii  verzi  —  a  spus  ea.  lare  de  către  păturile  avute.  popor. Pe treptele desăvîrşirii construcţiei socialiste,
     i  bulgăraşi  de  aur  mişcători,   —  Dacă  şi  la  noi  consiliul   Articolul  2  al  Constituţiei  noastre  glăsuieşte:
     in  ziua  aceea  şi  pînă  la  o   de  conducere  ăl   gospodăriei   „Baza  puterii  populare  în  Republica  Populară  Ro-   poporul  romîn  urcă  umăr  la  umăr  cu  naţionalită­
     mă,  cînd  ei  s-au  făcut  mai   s-ar  fi . preocupat  de  crearea   mînă  este  alianţa  clasei  muncitoare  cu  ţărănimea   ţile  conlocuitoare  cărora  le  este  asigurată  deplina
     tărişori, a vegheat zi  şi noap-   spaţiului  necesar  numărului   muncitoare,  în  care  rolul  conducător  aparţine  cla­  egalitate  în  drepturi.
     ■,  hrănindu-i  şi  îngrijindu-i  de  pui,  —  a  arătat  Eugenia   sei  muncitoare".  în  focul  succeselor  obţinute  de  po­  Sărbătorim  Ziua  Constituţiei  R.P.R.  sub  semnul
     1  multă  migală.  „Principalul   Frigură,  de  la  gospodăria  din   porul  nostru  muncitor  pe  drumul  desăvîrşirii  con­
     -  se  gîndea  ea  să  le  spună   Filipeşti  —  am  fi  obţinut  re­  strucţiei  socialiste,  alianţa  muncitorească-ţărăneas-   a noi şi  noi înfăptuiri.  Strîns  uniţi în jurul  partidu­
     Lzitatorilor  —  e  să   prinzi   zultate  şi  mai  bune.  că  s-a  călit  continuu.  La  sesiunea  extraordinară  a   lui,  muncim  cu  avînt  sporit  pentru  consolidarea
     rag  de  păsări,  de  meseria  de   Discuţia  a  continuat  la  se­  Marii  Adunări  Naţionale  consacrată  măreţului  eve­  marilor  cuceriri  şi  realizări  dobîndite  pe  drumul
     rescătoare,  care  cere  multă   diul  gospodăriei  colective.  De   niment  istoric  al  terminării  colectivizării  agricultu­  însorit  al  socialismului.
     ;enţie  şi  răbdare,  pricepere  data  .aceasta  era  rîndul  Saf-   rii,  tovarăşul  Gheorghe  Gheorghiu-Dej  a  arătat :
       răspundere”.   După   asta.   tei  să  asculte  lucruri  intere­  „Această  victorie  ridică  pe  o  treaptă  mai  înaltă  a-
      ar  duce  în  faţa  programului   sante  din   experienţa  altor   lianţa  muncitorească-ţărănească  şi  unitatea  moral-
      Inie  de  hrănire  şi  le-ar  a-   crescătoare.  Maria  Grigore  de
     iţa  concret  cum  le-a  întoc-   la  gospodăria   colectivă   din   politică  a  întregului  popor.  Cele  două  clase  sociale
                                                              prietene,  clasa  muncitoare,  conducătoare  a  tuturor
     it  meniurile  de  la  un  stadiu  .Văleni,  s-a  referit mai  mult la
     2  creştere  la  altul.    creşterea  tineretului   avicol.  oamenilor  muncii,  şi  clasa   ţărănimii  colectiviste,
      „Şi  dacă  cineva  m-ar  între-   Alte  crescătoare  au  vorbit   împreună  cu  intelectualitatea,  merg  umăr  la  umăr
     a  cum   am   putut  să  mă   despre  importanţa  nutreţului   înainte, sub  conducerea  încercată  a  partidului,  spre
     escurc  aşa  uşor  intr-un  timp   verde  în  creşterea  păsărilor,   desăvîrşirea  construirii  societăţii  socialiste  şi  tre­
     :urt —  gîndi  ea  în  continuâ-   de  necesitatea  dezinfectării  în   cerea  treptată  la  construirea  comunismului".
     î  —  le-aş  răspunde  scurt:   permanenţă  a  puierniţelor  şi
     j  şcoala' şi'^u  munca”.   j   despre  altele.   Safta  Năstase   Viaţa  noastră  e  tot  mai  însorită.  Prin  grija  parti­
      Anul  trecut,   consiliul   de   şi-a  notat  eu  grijă  toate  a-   dului  şi  guvernului  ne  bucurăm  cu  prisosinţă  de
     inducere  al  gospodăriei  co-   ceste  discuţii.  Avea  şi  ea  de   drepturile  consfinţite  în  Constituţie.  Pe  vastul  şan­
     ■ctive  a  trimis-o  la  o  şcoală   învăţat.            tier  care  este  Romînia  de  azi,  şomajul  a  devenit
     e  specializare   din   Bacău,                           un  cuvînt  perimat.  în  staţiunile  balneo-climaterice,
     ele  învăţate  acolo  i-au  de­ * l         M.  C.       unde  condiţiile  de  cazare  au  ajuns  la  înflorirea  în-


                                                                   care,  sperăm,  va  fi  foarte  bun  pentru
                                                                   siloz".
                                                                     Competenţa  preşedintelui  a  constituit
                                                                   o  plăcută  surpriză  pentru  oaspeţii  stră­
                                                                   ini.  —  Aţi  urmat  vreo  facultate ?  —  a
                                                                   întrebat  la  un  moment  dat medicul  ve­
                                                                   terinar  din  Belgia.
                                                                     —  Da —  a  răspuns  el  cu  hotărîre.  —
     •i  de  hectare  cu  floarea   arate  şi  tratate  cu  fosfogips,  o  substan­  La  facultatea  pe  care  o  urmăm  astăzi
      se  face  că  arătaţi  atîta   ţă  care  se  combină  cu  sărurile  dăună­  toţi  colectiviştii.  Facultatea  vieţii.
     ■  singură  floare ?     toare  şi  în  acelaşi  timp  îngraşă  pămîn-   „Ehei,  prieteni,  dacă  i-aţi  cunoaşte pe
     ;ste  pentru  noi  o  floare   tul.  Pămînturile  astfel  tratate  au  fost   colectiviştii  noştri !“  —  gîndi   preşe­  Tineri  petreeîndu-şi  vacanţa  in  tabăra  de  Ia  Timişul
     imăvara  —  glumi  preşe-   însămînţate  cu  ovăz,  sorg,  iarbă   de   dintele.                                         de  Sus.
     -apoi,  nu  ştiţi  dumnea-   Sudan,  mei.  încă  din  primul  an  s-au   Fără  îndoială,  dacă  oaspeţii  colecti­
      părinte  îşi  iubeşte  tot-   obţinut  producţii  promiţătoare.  vei  ar  fi   stat  de  vorbă  să  zicem  cu   !
     mult  odrasla  cea  mai                                       Barbara  Oniţă  despre  cultivarea  ro­
                                   e  cînd  cu  lupta  pentru  învingerea   şiilor,   sau  cu  comunistul   Ludovic
                                   sărăturilor,  gospodăria  este  ades   Vagner  despre  porumb,  cu  Maria  Kast-
     a  mai  plăpîndă"  a  gos-   D vizitată  de  cercetători  ştiinţifici.   ner  despre  îngrijirea  păsărilor,  i-ar  fi
      din  Sînmartin  este  te-   Preşedintele  s-a  molipsit  de  la  ei  de   găsit  tot  atît  de  competenţi  în  dome­  ,
     irăturos  ce  se  întinde   gustul  cercetării  ştiinţifice,  iar  cercetă­  niile  respective  ca  şi  preşedintele  în
     i  de  peste  200  hectare.   torii  au  luat  de  la  preşedinte  ardoarea   ştiinţa  cai'e  îl  pasionează  cel  mai  mult :
     -  „odrasle  ale  gospodă-   de  a  vedea  cit  mai  rapid  aplicate  în   Pedologia.   La   toamnă  vor  fi  mulţi
     roase,  sănătoase.  Griul   practică  rezultatele  acestor  cercetări.   „şcolari"  care  nu  mai  sînt  de  vîrstă
     suprafaţă  de  450  hectare  In  discuţiile  purtate  cu  delegaţii  stră­  şcolară.  Majoritatea  colectiviştilor şi-au
      2.000  kg  la  hectar,   ini,  preşedintele  a  dat  dovadă  de  multe   pus  în  gînd  să  răspundă  „prezent"  la
     mare  şi  frumos,  des  ca  o  cunoştinţe  în  domeniul  pedologiei.  Cita   cursurile  agrozootehnice  de  masă  cu  o
                              din  opera  profesorului  C. V. Oprea,  de­  durată  de  3  ani.  O  bună  parte  din  ei
     i  sînt  şi  grădinari  iscu-   monstra  teorii  cu  privire  la  originea,   vor  frecventa  cursurile  serale  ale  şco­
      să socotim  în...  vitamine                                   lii  medii.
      de  roşii  cîte  au  plecat   în  aceste  locuri  a  lăcoviştelor  sărătu-   —  Ce  să-i faci L — exclamă  preşedin­
      pînă  acum,  ne-ar trebui   roase,  explica  diversele  fenomene  chi­
     jşină  electronică  de  cal­  mice  care  au  loc  prin  tratarea  acestor   tele  gospodăriei,  cînd  se  aduce  vorba
     itatea  gospodăriei   este   pămînturi  cu  fosfogips..  „Floarea  soa­  despre  acest  lucru.  —  Trebuie  să  re-
     rndul  de  bază :  2.700.000                                   cîştigăm  acum,  la  bătrîneţe,  învăţătura
     l  va  fi  de  3.000.000.   relui  crescută  din  întîmplare  pe  locu­  de  care  ne-au  lipsit  regimurile  trecute.
     sectorului  zootehnic  însă   rile  ameliorate  cu  fosfogips  ne-a  dat
                                                                     ...Se  ciocnesc  amical  paharele.  Clin­
      lipsa  păşunilor şi impli-   de  gîndit  —  spunea  Gheorghe  Berbe-   chetul  lor  acompaniază  veselia  ce dom­
      verzi.                  caru.  —  Am  fost  acolo'! cu   inginerul   neşte  în  jur.  Se  închină  pentru  prie­
     ămînturilor  din  imperiul   Cîşleanu  de  la  Oficiul  regional  pentru
                                                                    tenie,  se  toastează :
     ăturilor  a  devenit o pro-   îmbunătăţiri  funciare.  Vom  face  îm­  —  Pentru  belşugul  pămînturilor  su­
     sentru   gospodăria   din   preună  o  încercare.   Vom  semăna  în   puse  de  om !  Pentru  traiul  nostru  fe­  ■  ■
     ţiunea  a  început  acum   toamnă  borceag,  apoi  după  ce  vom  lua
                                                                    ricit,  încă  o  dată  sus  paharul !
     u  ajutorul  unor  institute   prima  recoltă   vom   semăna  din  nou
     o  60  de  hectare  au  fost  sorg  amestecat  cu  floarea-soarelui  şi      E. ABRAHAM                    Noul  spital  pentru  copii  din  oraşul  Bacău.
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26