Page 22 - Albina_1962_09
P. 22

II    »'
                                                                                                       \             1# '
                                                                                                          1    !
                                                                                                III    II               ti       ll    lll
                                                                                                               iii,.

            Teh mea                                                                                         Biostimulatorii-


             bel şugului                                                                                 lizări  ale  oamenilor  de   penicilina   şi   dicilină
                                                                                                                                              puilor,
                                                                                                           Printre  ultimele  rea­
                                                                                                                               în  alimentaţia
                                                                                                         ştiinţă  sovietici  se  nu­
                                                                                                         mără  şi  prepararea  de   dovedesc  a  avea  o  in­
                                                                                                                               fluenţă  favorabilă  asu­
                t     Cum  va  arăta  producţia  agricolă  intr-un                                       către  microbiologul  Ni-   pra  înlăturării  mortali­
               1  ,   viitor  apropiat,  de  pildă,  peste  10—13  ani?                                  kolai  Krasilnikov  a  Vi-   tăţii.
                    Ce  mecanisme  vor  lucra  in  colhozuri  şi                                         tamicinei,  care   contri­  Trebuie  să   reţinem
               .    sovhozuri,  in  ce  tel  se  vor  schimba  viteza                                    buie   la   creşterea   în   un  lucru important.  An­
                 1   şi  cali'atea  lucrărilor  agricole ?                                               greutate  a  animalelor.   tibioticul   nu   este   o   !>
                      La  aces'e  întrebări,  puse  de  un  cores-                                       Vitamicina,  adăugată  în   substanţă  nutritivă,   ci
                ,  '   pondent  a>  revis'ei  ..Znanie-sila",  răspunde                                  cantităţi  mici  în  hrana   un  stimulator  care   se
                ‘  1   mai  jos  academicianul  l  A  BUDZKO,  care                                      animalelor,  exercită   o   introduce  în  corpul  a-
                     vorbeşte  despre  unele  importante  lucrări                                        influenţă  favorabilă  a-   nimalelor  în   cantităţi
                ■  i   întreprinse  de  curînd  in  domeniul  îmbu­                                      supra  întregului  lor or­  extrem  de  mici:   1—3
                     nătăţirii  tehnicii  agricole.                                                      ganism.               miligrame  aureociclină,
                                                                                                           Acelaşi  om  de  ştiinţă   de  pildă,  pe  kilogramul
                         Plugarii «invă(dt                                                               a   realizat   preparatul   greutate  vie   în  24  de
                                                                                                         microbian   „Kormogri-   ore.  Dar  ce  efect  „mi-
               In  apropiere  de  Odesa,  pe  malul  limanului  Had-,                                    zin”   care   accelerează   raculos“   are   această
             jibei,  se  află  un  poligon  unic  în  lume  pentru  în­                                  creşterea  animalelor  ti­  cantitate  aproape  infi­
             cercări  speciale  ale  tractoarelor   Maşinii  i  se                                       nere  cu  10—20  la  sută.  mă !   Administrată   la
             creează  aici  astfel  de  greutăţi,  incit  ea  efectuează                                   Eforturile  chimiştilor   purceii  sugari  s-au  obţi­
             în  300  de  ore  un  volum  de  muncă  de  durata  unui                                    pentru  sprijinirea   sec­  nut  sporuri  în  greutate
             întreg  sezon  Aici  sînt  probate  maşini  noi  şi  foarte                                 torului  zootehnic   sînt  de  31  la  sută  comparativ
             puternice                                                                                   răsplătite  an  de  an  cu  cu  Ioturile  martori.  Ce
               în  vara  anului  trecut,  au  ieşit  pe  poligonul  ex­                                  noi  succese  care   spo­  înseamnă acest procent ?
             perimental  două  tractoare  DT-54.  Numai  unul  din­                                      resc  produsele   numite   Să  facem  un   calcul.
             tre  ele  avea  tractorist,  celălalt  repetind  întocmai                                   biostimulatori.  în  gene­
             mişcările  primului  tractor  Aşa  a  început  experi­                                      ral   produsele  destina­
             mentarea  tractoarelor  dirijate  prin  radio,  realizate                                   te  sectorului  zootehnic
             prin  eforturile  cîtorva  institute  şi  uzine.  Probele                                   se  prezintă  sub   forma
             făcute  au,  arătat  că  tractorul  poate  fi  foarte  bine                                  unor  complexe   mine­
             dirijat  de  la  distanţă.                                                                  rale,  avînd  în  conţinu­
               în  felul  acesta  pot  fi  puse  să  lucreze  cîteva  trac­                               tul  lor  vitamine,   pro­
              toare.  dirijate  de  la  un  post  de  comandă.  Dar  nici                                 teine  vegetale,  grăsimi
              aceasta  nu  e  o  limită.  în  prezent,  se  pune  deja                                   şi  altele.  Efectul  lor este
              problema  dirijării  pe  bază  de  program.                                                strîns  legat  de  concen­
               Nu  e  departe  vremea  cind  pe  cîmp  vor  lucra                                         traţia   produsului   de                    >
             maşini  agricole  „înzestrate  cu  raţiune".  In  caz  de                                    bază  —  un  antibiotic  —
              defecţiune,  ele  vor  da  semnalata  cuvenite  ta  postul                                  Penicilină,  Dicilină.  Au-
              de  comandă.                                cuuuacuU)  şi  mai  accesibilă.  Trebuie  spus  că  fie-  1   reociclină.   Pe   lingă
                                                          cărei  senzaţii  pe  care  o  încearcă  un  animal  îi  co-  <   efectul  curativ   —   de
                      < itierneiiid  şi  rccoun           respund  biocurenţi  de  o  anumită  frecvenţă.  Dacă  1   vindecare  a   anumitor
                                                          aceşti  biocurenţi  sînt  înregistraţi  o  dată  şi  apoi  se  (1   boli  —  acestea   acţio­
               Reţelele  electrice  rurale  sînt  foarte  ramificate  şi   aprinde  cu  aceeaşi  frecvenţă  un  bec  în  faţa  ochilor  1   nează  în  bine  şi  asupra   Pentru  100  purcei   su­
              de  aceea  calcularea  lor  este  complicată  şi  de  lungă   animalului  (sau  se  reproduc  cu  aceeaşi  frecvenţă  1   organismului,   sporin-   gari  sporul  de  31  la sută
              durată.  Pentru   o  maşină  de  calcul  electronică   anumite  sunete),  senzaţiile  care  au  provocat  aceşti  1   du-i  greutatea  şi   pro­  reprezintă  circa   4.000
              aceasta  e,  însă.  o  treabă  foarte  rapidă.  La  Insti­  biocurenţi  se  amplifică  mult.   1  ducţia  de  lină,   lapte,   lei  venit  în  plus.  Pen­
              tutul  unional  de  electrificare  a  agriculturii  se  află   Noul  aparat  de  muls  electric  la  care  se  lucrează  (.   ouă.  tru   tineretul   porcin
              o  maşină  de  calcul  „Mirtsk"  care  efectuează  3.000   în  prezent,  în  afară  de  becul  şi  difuzorul  cu  care  1   Vitaurom,  Aurex,  Ci-  sporul  de  2,5  la  sută, tot
              de  operaţii  pe  secundă  Această  maşină  a  fost  pusă   este  echipat,  ţine  seama  şi  de  faptul,  cu  care  vaca  (.   clofurin,   Pentafurin,   la  lot  de  100  animale,
              să  facă  calculul  unei  relele  electrice  pentru  care   e  obişnuită,  că  atunci  cînd  laptele  se  împuţinează,   Furadicil,  Stimulin   —  reprezintă  economii  de
              un  specialist  de  înaltă  calificare,  echipat  cu  o  riglă   viţelul  împunge  cu  botul  ugerul  vacii.  Mişcarea  *.   iată  numele  unor  pro­  circa  15.000  lei.
              de  calcul,  ar  fi  avut  nevoie  de  16  ore  de  muncă   aceasta  o  vor  face  acum  nişte  dispozitive  ale  apa-   duse  ale  industriei noa­  La  cererile  sporite ale
              încordată ;  maşina  a  efectuat  calculul  in  100  de   râtului  de  muls  electric.      stre   de   medicamente  gospodăriilor  agricole de
              secunde.                                                                                    care  se  întîlnesc  tot mai  stat  şi  ale  gospodăriilor
                Maşina  de  calcul  electronică  poate efectua  şi ope­  '"îi  or intre  automate         des  în  domeniul   creş­  agricole  colective,  fabri­
              raţia  inversă  se  marchează  datele  necesare  pentru                                  <>  terii  animalelor.  Vitau-  cile   de   medicamente
              o  mai  bună  folosire  a  cuprului  de  pe  liniile  de   Halele  ae  pasan  moderne  devin  în  prezent  nişte  i»  romul  conţine  aureoci-  din  tara  noastră   pro­
              transmisie  electrică  şi  se  obţine  o  schemă  mai  ra­  adevărate  secţii  industriale   pentru  obţinerea  de   clina  şi  vitamina  B  12,  duc  sortimente  tot  mai
              ţională  de  alimentare,  care  se  ..conectează'  la  lo­  ouă  şi  de  came.  Dacă  se  mai  automatizează  cîteva   Aurexul  are  în  compo­  variate  de  uz  zoovete-
              calitatea  r-srv»—                           ansambluri,  o  astfel  de  secţie  poate  deveni  o  linie  0  ziţia  sa  20  la  sută  sub­  rinar.  Numai  la  Iaşi  se
                                                           automată.  Vom  spune  de  la  bun  început  că  găi­  stanţă  activă,  iar  Ciclo-  fabrică  sute  de  tone  de
                                                           nile  se  obişnuiesc  să  ouă  cu  regularitate  în  nişte   furinul  1,5  la  sută.  antibiotice  anual  în  a-
                                                           cuiburi  metalice  dispuse  în  bandă  rulantă.  Despre eficienţa  aces­  cest  scop.  Un   accent   >
                                                            O  parte  din  ouă  sînt  trimise  în  incubator,  unde  <> tor  biostimulatori  vor­  deosebit  se  pune  pe  fa­
                                                           temperatura  şi  umiditatea  aerului  sînt  urmărite  de   besc  de  la  sine  rezulta­  bricarea  biostimulatori­
                                                                  sînt  încălziţi  cu  raze  infraroşii  şi  cresc  ii
                                                           nişte  automate  foarte  precise.  Hrana  şi  apa  se  dis­  tele  bune  obţinute   în  lor.  Anul  acesta  se  vor
                                                           tribuie  automat                               gospodăriile  agricole  de  produce  noi  concentra­  >
                                                             Puii                                         stat  şi  colective  unde au   te  furajere  pe  bază  de   >
                                                           mult  mai  repede  sub  soarele  artificial  al  lămpilor   fost  întrebuinţate.  Ani­  aureociclină  care   vor   i
                                                           cu  mercur  şi  cuarţ.                      !» malele,  în  a  căror  hra­  conţine  şi  complexe  vi-   >
                                                            Găinile  tratate  cu  raze  ultraviolete  trăiesc  într-o   nă  s-au  introdus  pro­  taminice,  microelemen-
                                                           atmosferă  de  zi  artificială  prelungită  şi  ouă   duse  pe  bază  de  penici­  te,  protide,   substanţe
                                                           aproape  de  două  ori  mai  mult.  Tratarea  cu  raze   lină,  au  dobîndit   spo­  grase  şi  zaharoase.
                                                           are  un  efect  deosebit  de  mare  în  lunile  de  iarnă,   ruri  în   greutate   de   La  fabrica  de   anti­
                                                           cînd  de  obicei  găinile  ouă  foarte  puţin.  <»  19—23  la  sută  faţă  de  biotice  din  Iaşi  se   va
                                                             Hala  automată  de  păsări  va  fi  dirijată  de  un   loturile   martori.   Re­  construi   un   pavilion
                Problemele  electrificării   satelor  nu  epuizează   releu  cu  program,  cu  un  ciclu  de  24  de  ore.  în-   zultate  foarte  bune s-au   unde  se  vor   produce
              nici  pe  departe  posibilităţile  de  folosire  a  maşini­  tr-un  „cotet"  cu  25.000  de  păsări  va  face  de  ser­ !>  obţinut   prin   dozarea  noile  medicamente   de
              lor  cibernetice  în  agricultură  Se  ştie  de  mult  cîte  viciu  un  singur  om,  care  va  urmări  buna  func­  biostimulatorilor în  hra­  uz  zooveterinar.  Secţii­
              albumine.  grăsimi,  hidrocarburi  şi  vitamine  con­  ţionare  a  automatelor.             na  păsărilor.  Astfel,  la  le  care  vor  intra   aici
              ţine  fiecare  specie  de  nutreţ  pentru  vite.  Progra­  Toate  acestea  vizează  nu  viitorul  îndepărtat,  ci   găini,  administrarea pe­  în  funcţiune  vor  contri­
              marea  în  linie,  de  care  sînt  capabile  maşinile  de   următorii  3—4  ani.  E  destul  să  spunem  că  s-a  şi   nicilinei  a  mărit  pro­  bui  la1  dublarea,   pînă
              calcul  moderne,  va  permite  să  se  calculeze  com­  construit  o  hală  de  păsări  pentru  18.000  de  capete,   ducţia  de  ouă  cu  11,6  în  anul  1965,  a  produc­  i
              poziţi  celor  mai  ieftine  si  mai  nutritive  furaje.  unde  viata  se  desfăşoară  cu  precizia  unei  secţii   la  sută,  iar  procentul   ţiei  de   biostimulatori.  i
                în  sfîrşit  —  şi  aceasta  e  o  problemă  de  viitor  —  industriale.                  de  pui  scoşi  —  cu  7,9                  »
              maşinile  de  calcul  vor  permite  să  se  reducă  mult         Io  romîneşte  de  I.  BLOK  la  sută.  De   asemenea.  S.  SIGARTAU   i
              lucrările  de  selecţie  pentru  obţinerea  de  noi  rase
              de  animale  In  acelaşi  fel  vor  trebui  prelucrate  şi
              datele  statistice  acumulate  pe  parcursul  multor  ani
              în  lucrările  de  obţinere  a  unor  soiuri  de  plante   ...Institutul  de  biochimie  al  Aca­            tulpine  şi  frunze  „sîngele"  plan­
              agricole  de  mare  productivitate.  Maşinile  de  calcul   demiei  R.P.B.  a  elaborat  o  nouă             telor î   Acest  „sînge"  are  viteza
                                                             metodă  pentru  introducerea  diferi­
              electronice  vor  participa  îndeaproape  la  soluţio­  telor  substanţe  tn  corpul  plantelor,  B tia ti că...  de  un  metru  şi  jumătate  pe  oră
              narea  problemelor  practice  ale  agriculturii.                                                             cînd  circulă  spre  rădăcini  şi  2—4
                                                             numită „metoda capilară" ? Această                            metri  cînd  porneşte  în  sens  invers.
                        Vaca  şi  biocurenţii                nouă  metodă  deschide  largi  şi  in­
                                                             teresante  perspective  de  utilizare   raţii,  viteze,  temperaturi,  tensiuni   ...primele  tractoare,  pe  roti  şi
                S-a  calculat  de  mult  că  mulsul  vacilor  consumă   în  biochimia  şi  fiziologia  plantelor,   electrice  ş.a.  cu  maşină  cu  aburi,  au  apărut  în
              aproape  jumătate  din  timpul  de  lucru  de  la  ferme.   precum  şi  în  rezolvarea  diferitelor          Anglia  şi  Franţa  în  anul  1830  şi  că
              Aparatele  de  muls  electrice  uşurează  în  conside­  probleme  din  domeniul  tratamen­  ...colaboratorii   Institutului   de   ele  au  fost  folosite  pentru  trans­
              rabilă  măsură  munca,  dar  ele  nu  rezolvă  pe  deplin   telor  cu  substanţe  de  creştere,  hi­  proiectări  din  cadrul  industriei  a-   port  şi  în  scopuri  militare ?  Abia
              problema.  Adeseori  vacile  mai  trebuie  mulse  Şi  cu   bridării  vegetative,  combaterii  bo­  limentare  din  Moscova  au  termi­  din  al  şaselea  deceniu  al  secolului
              mîna.  Cînd  e  mulsă  cu  mina.  vaca  dă  mai  mult   lilor,  protecţiei  contra  dăunători­  nat  proiectarea  primei  fabrici  au­  trecut  ele  au  început  să  fie  utili­
              lapte.  Dar  cel  care  „mulge*  cel  mai  bine  vaca  e   lor  etc.                                         zate  la  muncile  agricole.
              viţelul.  De  ce ?  Cînd  o  suge  viţelul,  vaca  simte                      tomatizate  de  zahăr  din  lume ?  Se
              plăcere.  Această  senzaţie  de  mulţumire  transmisă   ...în  cadrul  Institutului  de  cerce,   elaborează  în  prezent  agregatele   ...floarea-soarelui  are aceeaşi  de.
              la  scoarţa  creierului,  afectează  întreg  organismul.                      electrono-cibernetice   care   vor   numire  în  toate  limbile  globului?
              In  sînge  se  formează  hormoni,  care  fac  să  crească   ţări  pentru  mecanizarea  agricul­  conduce  Întregul  proces  tehnolo­  Cînd  a  fost  adusă  din  Noul  Mexic
              debitul  de  lapte.                            turii  s-a  realizat   un  nou  aparat                        de  către  spanioli,  floarea-soarelui
                Aşadar  influentînd  biocurenţii  din  scoarţa  cre­  electric  pentru  măsurători  în  agri­  gic,  inclusiv  ambalarea.  întreaga   a  fost  semănată  in  grădina  bota­
              ierului.  putem  obţine  aceleaşi  rezultate  pe  cale   cultură î  Cu  ajutorul  acestui  a-   fabrică  va  fi  condusă  de  un  sin­
              artificială.  Este  tocmai  ceea  ce  a  propus  inventa­                     gur  om.                       nică din Madrid  ca plantă ornamen­
              torul  sovietic  V  F  Korolev                 parat se măsoară o serie de mărimi                            tală,  iar  în  secolul  al  XVIU-lea  s-a
                Nu  e  de loc  obligatoriu  să  se  creeze oscilaţii  elec­  fizice  ca,  de  exemplu,  momen­  ...oamenii  de  ştiinţă  au  aflat  vi­  încercat   folosirea   seminţelor  et
              trice  artificiale  în  creierul  vacii.  Există  o  altă  cale,  te  de  rotaţie,  presiuni,  accele-  teza  cu  cate  circulă  prin  rădăcini,  drept  înlocuitor  de  cafea.



                                  I-unU'i  uui-  i   >'•'                                                GOr’-' vr..-  J » •' ' ’ : i ,y- >!'*••
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27