Page 23 - Albina_1962_09

U n c ă l d u r o s a p e l l a î n ţ e ' e p c i u n e

Poporul cuban, eliberat ai altoi oameni politici din rit revoluţionai vor sâ-1 sâptâmîna trecută că „o
din cătuşele imperialismu­ S.U.A., se fac auzite tot înăbuşe monopoliştii din intervenţie militară unila­
lui, îşi construieşte cu en­ mai des declaraţii de in­ S.U.A. terală din partea Statelor
tuziasm o viaţă nouă şi stigare la o nouă interven­ Aceasta este însă o po­ Unite împotriva Cubei nu
fericită. Cuba întreagă s-a ţie militară împotriva Cu­ litică aventuristă şi extrem poate fi în momentul de
transformat intr-un vast bei. în acelaşi timp, pre­ de primejdioasă în. acelaşi faţa nici necesară, nici
şantier, pe care oamenii şedintele S.U.A. a cerut timp. Şi asupra acestui lu­ justilicată". Asemenea de­
cru a atras atenţia, în mod
Senatului
Congresului şi
muncesc şi învaţă cu per­ claraţii nu pot linişti insă
severenţă. Pe teritoriul Cu­ să-i acorde împuternicirea deosebit, recenta declara­ opinia publică. Aceasta cu
bei libere se înalţă tot mai de a chema sub drapel ţie a agenţiei TASS în le­ atît mai mult cu cit la în­
150.000 de rezervişti. Pre­
cu
provocările
gătură
multe fabrici şi uzine, mai săşi amintita conferinţă de
multe şcoli şi alte instituţii şedintele Kennedy a moti­ S.U.A. faţă de Cuba. Ară- presă preşedintele Kenne­
de învăţămint şi cultură. vat această cerere invo- tînd că politica cercurilor dy a reafirmat că în S.U.A.
guvernante din S.U.A., care
cînd aşa-zisul „pericol pe
Ţăranii cubani, uniţi In preconizează o intervenţie se fac pregătiri pentru răs­
cooperative de producţie, care l-ar prezenta Cuba turnarea guvernului Cubei.
muncesc cu elan pentru faţă de securitatea State­ armată împotriva Cubei, Uniunea Sovietică şi ce­
este o politică lipsită
de
lor Unite". Manevra e cu­
sporirea recoltelor, pentru perspective, declaraţia a- lelalte ţări socialiste întind
□ da oamenilor muncii din sută însă cu aţă albă. Ce mina prieteniei tuturor ţări­
Cuba mai multă pîine, za­ pericol poate să prezinte genţiei TASS subliniază că lor, tuturor popoarelor lu­
mai poate
„acum nu se
oare Cuba pentru Statele
hăr, carne şi alte produse Unite ale Americii, cînd este porni un atac împotriva mii, pentru ca prin eforturi
agro-alimentare. bine ştiut că S.U.A. sînt o comune să se ajungă la sta­
înfăptuirile poporului cu­ Cubei şi sconta că agre­ bilirea pe pămînt a unei
ban umplu de bucurie ini­ tară cu ceste 180.000.000 sorul va rămîne nepedep- păci trainice, de necdmnci-
Fidel Castro, înminînd un premiu unuia din mile tuturor oamenilor iu­
muncitorii care au cîşligat întrecerea pen­ bitori de pace şi progres
tru cea de a ll-a recoltă de trestie de za­ din lume. în mod deosebit
hăr din acest an. se bucură de aceste reali­
zări popoarele din ţările
socialiste, care acordă Cu­
A bei un puternic şi preţios
In sprijinul sprijin frăţesc.
Forţele negre ale reac-
ţiunii internaţionale, în
poporului cuban frunte cu monopoliştii din
S.U.A., turbă însă de mînie
văzînd cuceririle poporului
Declaraţia agenţiei TASS în legătură cuban. Aceste forţe nu vor
cu provocările S.U.A. ţaţă de Cuba a să se împace cu gîndul că
' fost salutată de opinia publică mondia­ vremea lor a apus pentru
lă ca o importantă acţiune a guvernu­ totdeauna în Cuba. Mo­
lui sovietic în apărarea păcii. In ace­ nopoliştii nord-americani,
laşi timp, numeroşi reprezentanţi de care au stăpînit pe vremuri
seamă ai opiniei publice din ţările în Cuba ca la ei acasă, în­
Americii Latine şi-au manifestat soli­ cearcă pe toate căile să
răm? a (ea deplină cu cauza dreaptă a întoarcă înapoi roata isto­
poporului cuban, hotărîrea de a lupta riei şi să transforme iarăşi
pentru reuşita deplină a revoluţiei cu- poporul cuban într-un po-
! bane. poj rob la cheremul lor şi
al altar capitalişti. In ve­
• CHILE. Senatorul chilian Alejandro derea atingerii acestui ţel
Kojas a declarat că dacă va avea loc o ei se dedau la tot felul de Muncitori cubani învătînd
nouă agresiune militară împotriva Cu­ acţiuni nesăbuite. Inter­
bei, întreaga răspundere va reveni Sta­ venţia din aprilie anul tre­
telor Unite. Rojas a îndemnat toate cut împotriva Cubei, in­ de locuitori, iar Cuba are sit". Uniunea Sovietică a nat. hPacea — se arată in
popoarele Americii Latine să se mobi­ stituirea blocadei economi­ cu ceva mai mult de avertizat guvernul Statelor declaraţia agenţiei TASS—
lizeze pentru a-i împiedeca pe imperia­ ce, efectuarea de zboruri 6.000.000 ? Nu de forţa ar­ Unite că dacă S.U.A. vor poate ii asigurată numai
liştii americani să atace Cuba. > de recunoaştere ale avia­ mată a Cubei şi de mijloa­ ataca Cuba, ar putea iz­ prin respectarea dreptului
Corespondentul agenţiei Prensa Lati­ ţiei americane în spaţiul cele militare obţinute de bucni un al treilea război inalienabil al fiecărui po­
na relatează că pe străzile din Santiago ■ aerian al Cubei, recen­ ea pentru apărarea sa se mondial. . por la independenţă, prin
au apărut manifeste in care se spune ; ta bombardare a Havanei, tem monopoliştii de la Declaraţia agenţiei TASS respectarea riguroasă a
„Feriţi-vă yankei! Cuba este o parte a ; eînt doar cîteva din aceste Washington. Ceea ce-i fră- care exprimă punctul de principiului neamestecului
1 marii noastre patrii — America latină. acţiuni binecunoscute şî mintă nespus de mult şi de vedere al guvernului Uniu­ unor state în treburile in­
< Noi, chilienii, vom şti să ne ridicăm în condamnate cu tărie de o- ce se tem, aste spiritul re­ nii Sovietice, a avut şi con­ terne ale altor state".
j apărarea patriei noastre !“ pinia publică progresistă voluţionar al Cubei, inllu- tinuă să aibă un larg ră­ Declaraţia agenţiei TASS
ţ Ziarul chilian „El Siglo“ scrie că „ac- din lumea întreagă. enţa pe care o exercită e- sunet în rîndurile opiniei este nu numai un avertis­
J ţiunea popoarelor anihilează numeroase In ultima vreme monopo- xemplul ei asupra celorlal­ publice mondiale. Toţi oa­ ment la adresa provocato­
ţ naaşmaţiuni diplomatice a căror scop liştii nord-americani au te popoare latino-america- menii de bună credinţă şi rilor unui nou război, ci şl
J este de a organiza o agresiune în grup mers şi mai departe cu ne cărora le arată că; se cei care văd lucid mersul un călduros apel la raţiu­
} împotriva Cubei" şi subliniază că „soli- provocările la adresa Cu­ poate trăi iârâ dominaţia evenimentelor, apreciază ne, o chemare înflăcărată
J duritatea de luptă a popoarelor din ţă~ bei. în presa trusturilor din şl exploatarea trusturilor caracterul constructiv al la înţeleociune.
] rile Americii Latine are o importanţă rîndurile unor senatori şi nord-americane. Acest spi­ poziţiei pe care o reflectă S W O N LAZÂR
j botăritoare pentru izolarea şi imobili- această declaraţie în di­
} zarea agresorilor imperialişti. Aceşti ur;«3*3*:*3*3*3*3*3*:*3r*3t**ir*sr*3*3r**j^^ feritele probleme interna­
< maniaci trebuie să înţeleagă o dată ţionale de stringentă ac­
j pentru totdeauna că este necesar să se tualitate. „Avertismentul
i gîndească bine înainte de a începe o Şerpii scot din nou capul guvernului sovietic dat gu­
J nouă aventnrâ împotriva poporului vernului Statelor Unite în
< cuban" , legătură cu ameninţarea
% , ,
Opinia publică mondială a aflat cu legitimă in­ atacului lor împotriva Cu­
' • ECUADOR. Opinia publică ecuado- / dignare despre atacul pirateresc săvîrşit, nu de bei — scrie de pildă ziarul
5 nană conlinuă să condamne planurile mult, de o navă necunoscută împotriva novei co- brazilian „Novas Rumos"
< agresive ale S.U.A împotriva Cubei. în— merciale engleze „New Land" şi a navei cubane — este cea mai importan­
ţ tr-o declaraţie dată publicităţii la ■ „San Pascal". tă contribuţie la cauza
j Cluayaouil, Carlos Cobos, preşedintele 1 Nu era pentru nimeni un secret că un asemenea menţinerii păcii generale".
■ Asociaţiei ziariştilor democraţi din pro- atac tîlhăresc nu putea ii săvîrşit decît de con­ Cuba liberă şi indepen­
J yincia Guayas, arată că „orice agresiu- trarevoluţionari cubc'u şi sprijinitorii lor din S.U.A.
| t*e militară împotriva Cubei constituie Acum, lucrurile s-au lămurit mai bine. „Comuni­ dentă are mulţi prieteni
buni şi de nădejde Ală­
! «n atac direct împotriva popoarelor la- catul" dat recent la Miami (S.U.A.) de una din or­ turi de ea stau popoarele
împotriva
tmo-americane şi implicit,
» poporului ecuadorien" ganizaţiile contrarevoluţionarilor cubani numită ţărilor socialiste, popoare­
„Alia 66", arată că această organizaţie „îşi asumă le Americii Latine şi toate ?/
răspunderea pentru atacul săvîrşit”. popoarele iubitoare de
ţ • BRAZILIA. Pregătirea de către &n''
Statele Unite a unei invazii în Cuba In acelaşi timp înrăitul contrarevoluţionar cuban pace. „Cuba — a spras Ce­ 1 ^'r !
Stîrneşte mînie şi indignare in Brazi­ Jose Miro Cardona, aşa-zisul preşedinte al „Consi­ zar Homeo Marteeina, de­ . .. t J '•*% 1
lia Opinia publică cere guvernului liului revoluţionar cuban" instalat pe teritoriul legatul Braziliei la recenta j
; 5 brazilian să se menţină la poziţia apă- S.U.A., a scos şi el din nou capul la iveală. Acest conferinţă sindicală lattno- ■ ■*> i u 1
J rărit Cubei şi respectării principiului trepăduş al monopolurilor americane, uilind Ce au amerlcanâ care a avut loc y | ^1 i ■<. * * i •
î autodeterminării şi neamestecului in pălit anut trecut ciracii săi pe Piaya Giron dtn Cu­ la Santiago de Chile ■—
J treburile interne ale altor ţări. > ba, nu cere nici mai mult nici mai pulin, Stolelor este simbolul independen­ 3^. * î ' i - • \ .
I „Cuba — scrie gazeta ,.Noticias“ — Unite decît ce acestea „să instituie o blocadă a Cu- n ţei tuturor celorlalte po­ i ; f
t nu este Guatemala, fio este gata să ' bei, şl împreună cu alte ţări din America Latină jjj poare din America Latină. • m *
J dea o npiosiă. Ar fi mai bine dacă i să-l ajute la „eliberarea Cubei". # Nu vom admite ca vreo 1 i % 1
j Statele Unite ar da urmare sfatului ; Doreşte, cam multe mister Cardona Numai că n ţară imperialistă să atace
j U H S S. şl ar restabili relaţii diploma- i între dorinţele şi posibilită/ile sale există o mare S mica dar glorioasa insulă
î tice cu Cuba, încetînd să se mai pre- 1 diferenţă. * Cuba... Vom ocroti ca lu­
| gătească in vederea unei agresiuni". | O zicală din popor glăsuieşte : şarpele, cînd îl mina ochilor revoluţia cu-
t doare capul, iese la drum. încurajaţi de stăpînii lor banâ."
J • COSTA RICA. Jnan Morales Alfa- nord-americani, contrarevoluţionarii cubani au scos încercind să micşoreze «ir
t ro. reprezentantul oamenilor munrii din şi ei din nou capul ia iveală. Ei se erijează în „e- efectul produe în rîndurile
Costa IMea tn conferinţa sindicală laţi- ' liberatori" « i Cubei. Poporul cuban eliberat însă opiniei publice de decla­
ao-americană de la Santiago (Chile) a din robia capitalului prin propria sa luptă, nu mai raţia TASS, Statele Unite
declarat : „Muncitorii din (ara mea nu o re nevoie însă de nici un lei de eliberator şi el s-au grăbit să dea şi ele
vor
1 permite ca teritoriul lor naţional să I va şii să zdrobească iară ezitare cepul tuturor şer­ o contradeclaraţie difuza­
Ite botosH drept bază pentru o agreslu- ]■ pilor care vor încerca să pătrundă pe pâmîntu) Cu­ tă de Agenţia de informaţii
ne împotriva Cubei". bei libere. a S.U.A., iar preşedintele Noi blocuri de locuinţe pen­
2 Kennedy a ţinut să arate Ia tru oamenii muncii din Ha­
* * * * & * * * * * x * »* :* * * :* * x * > x ^ ^ conferinţa sa de presă din vana.