Page 25 - Albina_1962_09
P. 25
Bib'ioteca C « r.tfală
fteîjona â
! I" 'Jisrdoara-Pir/a
ALBINA
A n u l 6 4
S e r i a II
Nr 7 70
REVISTA SAPTAHINALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
Sărbătoarea
de la Dobra
Părăsind şoseaua asfaltată ce vine
de la Deva la Ilia, diurnul Banatului
0 ia prin sate pitoreşti pe porţile că
rora afişe mari, cu cifra 75 în relief,
anunţă sărbătoarea de la Dobra.
La poalele de miazănoapte ale
munţilor Poiana Ruscă, pe malurile'
din stînga ale Mureşului şi privind
către partea sudică a munţilor
Apuseni, se află satul şi pămînturile
colectiviştilor din Dobra. Incepînd
de la intrarea în sat steaguri şi pa
nouri, ghirlande şi flori mărturisesc
despre bucuria zilei de astăzi. Se
împlinesc şi se sărbătoresc azi
n Dobra 75 de ani de existenţă
1 corului de aici. Şi o dată cu
iceasta bucuria colectiviştilor din
Dobra se va împlini, căci tot astăzi
vor inaugura impunătorul şi mîndrul
ăinin cultural din inima comunei. Şi
:a semn de preţuire pentru trei sfer
turi de veac de activitate, Consiliul
le Stat al Republicii Populare Ro-
nîne a emis un decret pentru deco
rarea acestei formaţii artistice de
jmatori cu Ordinul Muncii clasa
i IlI-a. O samă de fruntaşi ai corului
m primit Medalia Muncii, toţi mem
brii formaţiei căpătînd din partea
Comitetului de Stat pentru Cultură
;i Artă şi Insigna de Evidenţiat în
nunca culturală de masă. Unii dintre
.orişti sînt veterani ai corului, ca
vtunteanu Nicolae de 61 de ani, ciz-
nar, membru în cor din 1926, Oprean
on din 1918, sau Lejnican Ion, croi-
or, de 68 de ani, membru al forma-
iei de prin 1911.
Alţii sînt tineri, dar nu mai puţin
ievotaţi, cum e Medrea Rusalin, tîm- ’
rlar şi solist, Căceu Ioan, Nedelco-
vici Silvia şi alţii.
La ceasul la care sosim pregătirile
a cămin sînt pe sfîrşite, se aşează
îltimile scaune, se îndreaptă lozinca
ie deasupra scenei. Se mai agaţă o
[hirlandă. Trebuie scoasă din sală o
cară. Cineva se adresează lui Me-
lrea Rusalin :
— Tot eşti tu solist, ia scara asta
singur şi dă-o afară.
Şi Rusalin nu se sinchiseşte de
jlumă şi ia scara în spinare ieşind
:u ea pe uşa care dă spre curte. Noi
vizităm în continuare mîndreţea de
ămin, cu biblioteca frumos amena
jată la etaj, în care miile de cărţi
terfelogite, de atîta citit, sînt frumos
aranjate de bibliotecara Muntean
Ana, şi ea fruntaşă a corului şi pre
zentatoare a spectacolului de astă-
eară. Directorul căminului cultural,
ovarăşul Dincă Marin, inimos activist.
cultural, măcar că se af.ă în pragul
rensiei, ne vorbeşte cu multă pasiune
Jespre activitatea căminului, despre
or şi despre orchestra de mandoline,
despre echipa de teatru ca şi despre
CONSTANTIN PRISNEA Un ultim „retuş" înainte de intrarea în scenă
(Continuare în pag. 4-5)
Foto : T. IOANEŞ
Tinereţea Bărăganului tr-un bilanţ de toamnă pe cel mai inscusiţi •V.#=
popular reuneşte pentru a treia oară în-
reprezentanţi ai celor peste 35.000 de ar
tişti amatori din regiunea Bucureşti, gru la acest num
paţi în 1.385 de formaţii care au pornit în
Suflul sărbăto lare a intrat în tradiţia regiunii Bucureşti, trecerea încă de la început de an. Tine {Jartea agrozoOteh*-
resc te prinde iar locul e cunoscut încă din anii •trecuţi. rescul spectacol al Bărăganului colectivi
încă de pe şosea. Aleea e aceeaşi, copacii sînt îmbrăcaţi zat a numărat peste 5.000 de Interpreţi I oteă — călăuză
Mulţime de auto în haină ruginie de toamnă. Noi sînt — adică cu mai mult de o mie în plus sprijin,
buze şi autoca însă expoziţiile care îţi însoţesc privirea faţă de anul trecut — constituiţi în 22 de
mioane, steaguri, în drumul spre locul de întîlnire a rapso formalii corale, 39 echipe de dans, 4 fan (pag. 2-») ■
costume multico zilor şi dansatorilor populari. Noi sînt fare, 19 tarafuri.
lore, frînturi de realizările din regiune, despre care vo:- Impresionant a fost gla®u,l corurilor de
cîntece. Coloane besc panourile înşiruite pe marginea la Făcăeni, Fierbinţi sau Dragalina, care * SSuf de fete,
le tinereţii şi vo drumului. Proaspete sînt legumele din cîntînd bucuria traiului nou făurit de par {pag, 4—5)
ioşiei se scurg grădina colectiviştilor din Ceacu, stru tid, au reunit peste 209 de voci fieoare. Sau
încă din primele gurii de la Greaca şi celelalte mostre ale ritmul plin de frenezie al dansatorilor din
ore ale dimineţii pe sub marele arc de producţiei record, obţinute de colectiviştii Lehliu şi din Zimnicea, formaţii care, * D* toate pentru toţi,
triumf — apărut parcă peste noapte — pe din comunele Bârcâneşti sau A. I. Cuza atingînd aproape suta de echipieri, au i-
care formează expoziţia agricolă. Iar iu nundat literalmente platoul uriaş străjuit (pag. 6-a)
care stă scrisă cu litere cit statul unui bitorilor artei penelului — o întreagă ga de emblema Festivalului, sub ochii vră
om urarea de bun venit. Apoi toţi se re lerie de tablouri pentru care au pozat jiţi ai spectatorilor. Sînt numai cîteva ci
varsă pe aleea care — printre copacii a- colectivişti vestiţi în toată regiunea : Eroul * — h\<K tfMÎiS-
râmiţi — îi poartă spre luminişul unde are Muncii Socialiste Nicolae Andrei din co fre grăitoare pentru a ne face o imag ne
muna Gheorghe Lazăr, Tudor Anghel din şi mai cuprinzătoare asupra amploarei otdr agresiv, ' -
loc sărbătoarea cîntecului, jocului şi portu
Putinei, Gheorghe Mavrodiceanu, mulgă acestei competiţii artistice.
lui. îndrumările oamenilor de ordine sini de tor'din comuna Nicolae Bălcescu şi alţii.
prisos, pentru că sărbătoarea ariei popu Festivalul cîntului, jocului şi portului (Continuare în pag. 4—5)
