Page 26 - Albina_1962_09
P. 26
Qtimion Uscat, mulgător fruntaş,
^3 delegat al colectiviştilor din Cîl-
nic-Iiunedoara la consiătuirea pe
(ară a ţăranilor colectivişti din decem
brie 1961 nu şi-a uitat vorbele rostite
cu acel prilej în fata adunării. El con
tinuă să rămînă fruntaş. Îl găsim cu
cărţile întinse pe masă, studiind în ră
gazul de la prînz. Ne amintim, fără
voie, de ce a spus atunci, consemnat
în cartea consfătuirii, deosebit de ac-
'tual şi astăzi : „Eu şi tovarăşii mei de
la ferma de vaci, urmăm regulat cursu
rile zootehnice. Gărfile şi broşurile ci
tite de noi, lecţiile pe care le ascultăm
şi propria noastră experienţă ne ajută
să îngrijim mai bine vacile şi să obţi
nem o producţie sporită, de lapte".
Schimb de experienţă la G.A.C. Cistei. Gazdele şi oaspeţii — colectivişti din Bucerdea Vinoasă, Simion Uscat şi tovarăşii lui se pre
cercetează împreună coletele de sfeclă. gătesc acum pentru noul an de învă-
S/?3> însemnarea de agrotehnică ? T o t! jămînt agrozootehnic. Dar între timp au
mai
acumulat experienţă. Azi sînt şi
faţă porneşte de P-e. u/ur*veJ@e* în primul rînd bine pregătiţi, mai stăpîni pe meserie.
Să-i dăm cuvintul însă chiar lui Simion
la un titlu de bro ceea ce se referă Uscat...
şură : „Folosirea la problemele la
raţională a tere ordinea zilei: plan — ...Jumătate din venitul gospodăriei
nurilor în pantă". U N U I A U T O R tarea terenurilor pe anul acesta îl aduce sectorul zoo
Tema este actuală în pantă, asigu tehnic. El şi-a mărit şi mai mult pon
şi interesantă. In rarea bazei fura derea în raport cu celelalte ramuri. Pe
zeci de locuri din ţară colec restul suprafeţei cu esenţe sil jere etc. lîngă producţia de lapte vom livra sta
tiviştii încep să pună la treabă vice pentru fixarea porţiuni nteresul pentru cartea a- tului tăuraşi de rasă pură obţinuţi în
dealurile inerte, să le transfor lor supuse eroziunilor. E un I ' grotehnică a cuprins toa gospodărie. Nu mi-am uitat angajamen
me în surse de venituri. Cum? fel de asalt realizat cu fiecare te profesiile şi toate tul luat la consfătuire. Şi nici n-am să-l
Broşura dă soluţii. Se vede treaptă şi terasă care urcă vîrstele. Nicolae Ioică de 29 uit. Spuneam atunci că am în lot două
cît de colo că autorul e în dealul. Preşedintele descrie de de ani, din brigada I de vaci de mare productivitate înscrise în
miezul lucrurilor, că tot ce pe acum, realist, deşi de tim cîmp se interesează de recol registrul genealogic regional. Dar de
spune e trăit, verificat pe viu. puriu, viitorul tablou al dea tele de porumb şi de cultura dorit ar fi ca toate vacile noastre să fie
Autorul nu-i altul decît pre lurilor. „Acolo are să fie viţei de vie ; Mircea Bonta de înscrise în registrul acela. In timpul
şedintele gospodăriei colective drumul de acces pe care vor 64 de ani, îngrijitor mulgător, care a trecut de la consfătuire am mal
din Cistei, regiunea Hunedoa coborî fetele cu coşurile dol de felul cum trebuie apărată ridicat din lot la producţii mari pe
ra. I s-a propus să-şi cristali dora : razachie, tămîioasă, sănătatea animalelor. Pe Şerbu Bela şi Bimba, care dau azi 5.000 de
zeze experienţa — că avea muscat. Ei, ce ziceţi ?" E atîta Partenie, deşi conducător de litri de lapte, pe Luci care a ajuns la
berechet — şi făcîndu-şi mai forţă de sugestie în ce spune atelaj, îl preocupă metodele 4.500 şi pe Suza cu 3.600 de litri.
departe treburile de preşedin că vedem răsfăţîndu-se viile de însilozare şi cultura trifo Fruntaşul nu e fruntaş dacă nu-i a-
te a luat condeiul şi a scris. pe palier. De fapt, încă în iului. Cei mai mulţi dintre ei
...Pe scurt, lista de autori ai luna asta vor începe plantă sînt foşti şi viitori cursanţi ai jută şi pe ceilalţi, dacă nu face din
Editurii Agro-silvice de Stat rile. Colectiviştii din Cistei au învăţămîntului agrozootehnic. experienţa sa un bun colectiv. Am do
s-a îmbogăţit cu un nume fost pe deplin cîştigaţi de ac Aşadar, nu citesc ca să le rinţa mare ca în gospodăria noastră să
nou : Mihai Dobîrtă, preşedin ţiunea populării dealurilor cu treacă timpul, ci fiindcă la fie cît mai mulţi fruntaşi. Din clipa în
te al gospodăriei colective din vii şi pomi. Argumentele, ba Cistei cartea agrozootehnică a
I Cisteiul Hunedoarei. zate pe un studiu serios, sînt devenit o necesitate expresă, toarcerii de Ia consfătuire i-am îndru
expuse în broşură şi amintite Nu e de mirare că anul trecut mat îndeaproape pe Mihai Schuster,
D e pe 350 hectare de dea şi verbal de însuşi autorul. întreaga suprafaţă arabilă a pe Bădilă Simion, pe Vasile Marian. Lui
luri, G.A.C.
din Cistei
gospodăriei a fost ogorîtă din
Schuster i-am dat una din cele mai bune
n-a recoltat ani în şir -am rugat pe autor să toamnă, fapt care s-a reflec
nimic. Or, suprafaţa aceasta L ne dea amănunte în tat nemijlocit în producţia din vaci din lotul meu cu o producţie zil
figura ca un balast în peri plus cu privire la ela acdst an. La porumb, de pildă, nică de 25 de litri, luînd în schimb de
metrul agricol al gospodăriei. borarea broşurii. „Ea nu este sporul la hectar este de 1.100 la el alta. Ţin minte că mi-a spus : „Asta
Păşteau doar oile pe ea o iar numai produsul experienţei kg, iar la porumbul pentru nu dă mai mult de 10 litri zilnic". L-am
bă firavă. Soarta celor 350 de proprii — a spus el. Pentru siloz de 10 tone. Ca urmare asigurat că o s-o fac să ajungă la fel
hectare a fost hotărîtă într-o clarificarea unor probleme se depăşesc în acest an pre
adunare generală. Nu fără dez care se legau de subiectul vederile de însilozare. Pentru de bună ca cea pe care o primise. Şi
bateri, nu fără obiecţii. Aldea broşurii, am conspectat cărţi păstrarea întregii cantităţi de i-am arătat şi cum. Au trecut trei luni
Nicolae şi Gheorghe Boia şi-au de specialitate din biblioteca furaje realizate se folosesc şi vaca dă acum 24 de litri lapte■ pe zi.
exprimat temerea că „se stri sătească şi din cea perso pentru prima oară silozuri ae Taina stă în mîinile noastre. Ofr ea a
că balanţa furajeră". Aflară nală : „Valorificarea terenuri riene din baloturi de paie le
însă amîndoi şi alţii că întrea lor erodate", „Fertilitatea te gate între ele cu sîrmăi Ta- stat mai înainte în cărţi. Eu de’ acolo
ga producţie de pe dealuri poa renurilor în pantă" etc. Spu sarea silozului se face[ cu am luat-o. Cei mai buni mulgători ai
te fi realizată uşor şi mult mai sele lui se confirmă negru pe tractorul la nivelul fiecărui noştri lot de acolo au luat-o. Din bro
bine cultivînd cu porumb si alb în fişele bibliotecii. Pe a rînd de baloturi pînă la înăl şuri ca : „Îngrijirea şi furajarea raţiona
loz sau trifoliene o suprafaţă preşedintelui sînt 6 broşuri al ţimea de 2,5 metri. Noul tip de
de patru ori mai mică. Aşa căror subiect dezvăluie fră- siloz este economic şi are prac lă", „Cum se obţin producţii mari de
s-a şi făcut în practică în a- mîntările lui din momentul de tic o capacitate nelimitată. lapte" şi altele. Amintesc că a&em la
cest an. Producţia de iarbă faţă. Nu trebuie să deducem Faptul au venit să-l constate cămin o bibliotecă bogată. Ţi se şl a-
din păşunea de pe deal nu din toate acestea că la Cistei la faţa locului preşedintele rată ce scrie într-o carte sau în alta.
trece de 400 kg la hectar. S-a cartea agrotehnică este exclu gospodăriei colectiv© din Bu
cosit anume un hectar fiind siv un apanaj al preşedinte cerdea Vinoasă, Szilaghi ; Sa- Noi folosim bine această posibilitate.
de faţă membri ai consiliului, lui. Ea circulă prin multe moilă, inginerul agrononi Ni Nu-i de ajuns să citeşti cartea şi pe
inginerul agronom, colecti mîini. Dinamica cărţii agro colae Bodnarenco şi alţi, co dală să vezi cum curge laptele în şiş-
vişti, şi s-a cîntărit. Apoi s-a zootehnice e urmărită îndea lectivişti de aici. Schimbiil de tar. Trebuie să aplici întocmai sfaturile
evaluat în bani : în total 120 proape de Teodor Săiceanu, experienţă se desfăşoară spon
de lei la hectar. Atît aduc bibliotecarul sătesc, care i-a tan, dar plin de învăţăminte din ea, să le împleteşti cu propria ta
gospodăriei dealurile. Asta, rezervat o rubrică aparte în chiar lîngă cultura sfeclei de experienţă. Sînt îngrijitori care1 îngri
în timp ce un hectar de caietul de evidenţă al biblio zahăr, apoi la tocătoarea de jesc animalele la grămadă. Dar fiecare
vie în terase dă pe puţin tecii. La fiecare cititor aflăm porumb şi în sfîrşit lîngă si anima] are tabietul lui, particularităţile
18.000 lei Trebuie să recu pe lîngă cărţile de literatură lozurile din baloturi.
noaştem că de la una la alta 2—3 broşuri. Ce vrea să ştie Cisteienii sînt pricepuţi, în lui. Dacă ie afli, — şi asta nu e greu,
e distanţă. In planul de per colectivistul din Cistei despre datoritori şi mai ales au ce numai să vrei — eşti stăpîn pe situaţie.
spectivă al gospodăriei se pre povesti. îi ascultă toţi, ca ata De unde ştiu cîte ştiu despre ani
■ n a vede plantarea a 130 de hec re, cu cel mai viu interes. male ? Apoi să veni fi să vedeji ce am
tare cu vie, 119 hectare cu Pagină redactată Iar pentru Mihai Dobîrtă se pe masă în clipele de studiu. Vă duc
pomi, în afară de alte 70 de de V. TOSO profilează subiectul unei noi şi la bibliotecă. Să vă alegeţi după
hectare plantate anterior, iar broşuri. plac. Numai treabă bună să iasă.'
C E S A C IT IM • C E S A C IT IM • C E S A C IT IM • C E S A C IT IM
