Page 27 - Albina_1962_09
P. 27
E x i genf ă « A .
Sîntem la ferma de taurine a gospodăriei . Mecanizatorii Ma-
colective din Bălteni, raionul Vaslui. Cireada 'rin Dragomir şi
a fost adusă în ocol la timpul potrivit de Nicolae Ianoş de
către îngrijitorul Eugen Tănase, şi vacile la G.A.S. Mihai
trec la muls în serii de cîte cincisprezece, iViteazu, raionul
păşind agale spre stânoagele aşezate sub Giurgiu, pregătind
copaci. îmi place să intîrzii cît mai mult maşina de împrăş
printre harnicii mulgători de aici, admirînd tiat îngrăşăminte
încă o dată rînduiala pe care moş Eugen a chimice pe tere
imprimat-o „pensionarelor" lui. Mic de stat nurile pe care se
şi îndesat, moşul urmăreşte vacile de la înăl vor însămînfa cul
ţimea unui pîrleaz pe care stă cocoţat, şi le turile de toamnă.
„pontează" în catalog. Vacile îşi ştiu precis
rîndul la serie şi locul la stănoagă. Nu se
înghesuie, nu se boncâluiesc.
Jn timpul ăsta şiştarele cîntă şi laptele
curge cald, povestind frumuseţea acestui
ceas de seară. Taifasul unui grup adunat
mai la deal, în faţa magaziei I.C.I.L, se
duce cu glasuri scăzute. Melodia laptelui,
cintatâ de multele mîini dibace, predomină
timp de două, trei ore întreaga activitate a
sectorului zootehnic.
Contrastează, cu buna dispoziţie a mu’gă- Venituri peste plan
torilor, obrazul cam încruntat al unei bătrîne
voinice care stă de strajă către coada cono- tive, iar 3.746 au fost livraţi Pămînt unit
veţelor, acolo unde mulg mezine’e echl- M embrii gospodăriei agri
pei : Gurâdeoaie Elena şi Pintilie Silvia cole colective „Partiza pe piaţă ca pui de frigare. Nu
Femeia tot trage, atentă, cu coada ochiu nul Roşu" din Techir- mărul găinilor matcă este de
lui, încoace şi încolo, dîndu-i la mină cele ghiol, asemuiesc această toam 5 000 capete. Pămînt unit, cu roadâ grea,
trebuitoare Silvicăi. nă cu un pom care geme de Legumicultura a adus şi ea Cît tine-n zarea fără nor
Cînd abia începuse mulsul, am auzit cum roade. Ei au muncit bine şi venituri substanţiale. Din vîn- întinerită ţara mea,
un îngrijitor de la boi, găsind motiv să se munca i-a răsplătit din plin. zarea legumelor şi zarzavatu AJ meu eşti tot şi-al tuturor.
După ce au obţinut la grîu rilor, gospodăria colectivă Şi azi te am, nu cît să-ntind
cea mai mare producţie medie „Partizanul Roşu" a încasat Ca ieri spre hat un pas sau doi,
Din carnetul scriitorului de cînd fiinţează gospodăria — 1 005 457 lei. Aproape o treime Ci cît pot eu sa te cuprind
peste 2 400 kg la hectar — au din această sumă a fost reali
trecut la înmagazinarea po zată numai din vînzarea pepe Cu pasul muncii celei noi
rumbului boabe, care a dat. de nilor recoltaţi de pe 19 hec Care la faţa ne-a schimbat
oprească şi să-şi răsucească mîndru arcul asemenea, o producţie bună. tare. Pămîntule, pe amîndoi:
mustăţilor, o întrebase : Sectorul zootehnic a ajuns Făeîndu-se un bilanţ încă Eu mai înalt, tu iărd hat.
— Ce vînt te-aduce pe la noi Zamiiro ? şi el la o mare dezvoltare. Nu înainte de încheierea acestui
— Ia, cu fata asta. Am venit să văd ce mărul taurinelor este de 682 trimestru, s-a văzut că planul Pămînt unit sub steagul roş,
tifiricie face. Lasă, Silvio, viţelul să îmbă- capete, din care 227 vaci cu de venituri al gospodăriei, pe Mănos şi necuprins grînar,
leze cît trebuie. lapte. Pentru acest sector s-a primele trei trimestre ale anu Te stăpînim cnm moşi strămoşi
Femeia se apropiase repede de ugerul va asigurat din timp cantitatea lui, a fost depăşit cu suma de
cii să-l cerce, iar mustăciosul trebuise să-şi de 1108 tone de fin uscat şi 754 411 lei. E limpede că pînă N-au cutezat în vis măcar.
vada de drum. In seara asta. nu era chip 2100 tone de porumb siloz. la sfîrşitul anului, veniturile Şl tot trecutul blestemat
de stat la vorbă cu Zamiira Veniturile obţinute de pe globale planificate vor fi de Cu-obidă, regi şi eu ciocoi —
Costică Popovici, şeful mulgător, şi-a ter urma contractării de lapte, păşite cu aproximativ 1 milion
minat seria lui, şi-a scos halatul alb şi îşi came şi lină se cifrează la lei. Au dreptate colectiviştii Pe veci noi l-am înmormîntat
aşteaptă soţia, şi ea tot mulgătoare, ca să 901 169 lei. din Techirghiol cînd asemuiesc Şi mai adine în primăvara
pună împreună la punct pregătirile pentru Frumoase succese au dobîndit toamna cu un pom care g?me Lui nouă sute şaizeci-doi,
mulsul de mîine dimineaţă. şi crescătoarele de păsări. In de roade.
— Cine e femeia cea vîrstnică ? — il în- cubatoarele gospodăriei au Sub brazda trasă cît ni-i ţara.
beb cît mai discret. scos în acest an 36 600 de pui. CONSTANTIN MOCANU
— Mama Silvicăi Pintilie. Şi ea a fost mul Dintre aceştia, 20 000 au fost GEORGE BUZNEA
gătoare, dar de vre-o doi ani i-a dat locul vînduţi altor gospodării colec corespondent
fiică-si.
— Şi de ce-o păzeşte aşa î
— Vrea să scoată din ea o mulgătoare
fruntaşă —îmi răspunde Costică Popovici. —
Meseria asia a noastră nu se deprinde nu F S P t-rc L. AL A U Z A
mai din degete, ci şi cu mintea. Toţi Învă Ws WS .
ţăm intr-una. îl vedeţi pe Ion Boghiu sau pe
ceilalţi ? Oameni unul şi unul, formaţi aici
în gospodărie, crescuţi cu cartea în mină.
La noi nu încape muncă de mîntuială 1 Or,
cînd Pintilie Silvia a fost criticată la şedinţă De s-o întîmpla călă Harnicii colectivişti au isprăvit la
torule, să drumeţeşti timp pregătirile trebuincioase
maică-sa în loc să ne dea dreptate din
prin părţile Bălăriei, co campaniei de tnsămînţare pentru
capul locului, a sărit cu gura să-şi apere mună cu vatra la jumă al treilea pătrar al anului; o
fata : că nu-i ajutată, că aşa şi pe dincolo. tate cale între Bucureşti nouă şcoală a fost clădită şi
dată spre folosinţă copiilor; ti
Fireşte că am poitit-o să vină la faţa locului şi Alexandria, poposeşte nerii Petrache Petre, Tufan
şi să vadă rezultatele. A fost cel mai bun T locului şi cată să cunoşti Maria, Georgescu Margareta, Buc toamna. „Să fie oleacă mai cald
ce mai e nou pe-acolo.
răspuns ce i-1 puteam da. Pe văzute, cum Află şi cearcă a grăi ca şa n Ştefania cu a lor directoare = au dorit ei — şi să nu plouă".
s-ar spune. Acum, bâtrina nu ne mai caută şi mine în slove, să ia a- de cămin cultural Butnărescu Au fost în toamnă şi zile aşa cum
pricină. Are grijă zilnic de fata. O învaţă O minte cei ce-ţi vor des Elena activează sirguincios şi la
luşi scrierea şi poveţe să trebile gospodăriei şi în forma le-a fost vrerea. „Păi, să vedeţi...
să lucreze ca la carte şi, cînd nu e mulţu tragă. ţiile cultu ral-artistice. acia-i mult de lucru“ şi prins-au
mită, nici la horă n-o mai lasă duminica. Să Iar atunci cînd îţi vei coborî
Fapte vei întîlni multe. a se tocmi dînşii ca-n tîrg, în timp
vedeţi că treaba a început să se îndrepte Cită frunză şi iarbă. Cer :privirea în josul gazetei şi vei în ce construcţiile neterminate şe
şi sîntem siguri că din Silvica va ieşi o mul cetează şi le înseamnă pe cele tîlni anumite figuri din linii, că deau.
rora U se spun caricaturi, cerce-
gătoare fruntaşă. Că are abia şaptesprezece de ispravă fără să dai nepăsării tează-le cu multă luare aminte. „Ne prinde vremuiala şi dum
tîlcul celora ce nu aduc cinstire
ani. făptaşilor. Tîlcul lor se află în puţinele slove neavoastră, cinstiţi meşteşugari,
Mulgătorii au terminat de mult, dai au ţi aşternute alături. Pentru o mai
Drept călăuză în drumu-ţi prin bateţi pasul în loc ca în legenda
nut să plece odată cu Silvica. Fata e roşie sat ia aste sfaturi ale mele şi ţi- temeinică înţelegere însă, cerc a-ţi Meşterului Manole" — i-a zădărît
gotcă la faţă, dar nu de sfială, ci de mul ne-le firul. Fă dară primul popas istorisi cum stau faptele. inginera cea tînără, Rădici Or-
ce-i tînâră de
In gospodăria
ţumire. La doi paşi în urma ei, bâtrina calcă în faţa sfatului popular. E acolo numa’ doi ani, sînt de trebuinţă tansa.
apăsat ca şi cum ar spune : „Ţine calea cea în apropiere o gazetă de stradă. multe construiri: magazii şi graj „Vezi-ţi tălică de cîmp" — i-au
dreaptă, fato, nu mă da de ruşine 1“ Dă-i citire şi osteneala-ţi va fi duri, saivane şi adăposturi pentru tntors-o ei, care la vorbe-s neîn
răsplătită de cîte lucruri bune păsăret. „Dacă-i aşa — s-au gîndiţ
AUREL LEON oamenii — atunci să dăm fiinţă trecuţi.
vei afla. Iată cîteva din ele:
unei brigăzi de constructori“. Cu- Şi a 'mers atunci inginera la
rînd, curînd vorba lor a devenit mai marele brigăzii. Zadarnic i-a
faptă. Mai marele peste brigadă fost drumul şi neascultată vor
a /ost ales Fuduliei Petre, om de
Neridicîndu-şi la timp materialele planificate, colectiviştii din Berceni (oraş- stoinic şi iute ca focul. In gospo birea.
Ploieşti), au rămas în urmă cu construirea adăposturilor pentru animale. Pentru aste „merite" a fost li-
dărie este al doilea după pre
şedinte, adică vice. niată-n caricatură brigada mai
marelui Fuduliei. Pentru povaţă
Şi s-a pornit brigada să clă
am mînuit şi eu prezentele slove.
dească. Intr-o zi cît în două, în-
tr-o săptâmînă cît în trei. Asta Că de nu, pe apă se vor duce zi
durile, prin osteneală ridicate, iar
la început. Pîn’ ce s-au ridicat zi
gospodarii la pagube mari vor fi
durile şi a fost nevoie de meşte
şugari in lemn pe numele întreg supuşi-
Petre Tufan, Tudor Petrache, Cearcă deci, călătorule, să afli
dacă măcar acum, în al doispre
Plăviţu Gheorohe, Spini Dumi
tru şi Barbu N. Petre. zecelea ceas meşteşugarii din Bă
lăria, în cap cu vicele preşedinte
„Ne trebuie material“ — au ce
rut meşteşugarii şi li s-a adus. s-au aşternut pe treabă. Află şi
„Ne trebuiesc ajutoare" — au cată a grăi ca şi mine, să fie de
ştiinţă celor ce se cade.
spus dînşii şi U s-au dat. „Acu-i
INTRE R AŢE : — Da' ce-o fi avînd ca preşedintele ? prea tare soarele“ — s-au expli
— Pe semne că-l ajută să recupereze rămînerea în urmă !., cat meşteşugarii, pîn’ ce~a venit N. CREANGA
