Page 28 - Albina_1962_09
P. 28
de aici înct
de a căpr‘
teria prima
aceste obie
rile înalte
Martin. Z ii
buri în v,
metal incar
printre alte
toate tipuri
piile patrie
nelor de p
păm în tulul,
răt "ent
în serne în
Nu, numai creşterea numărului de me se îndreapt
sageri ai cîntecului şi jocului a deosebit agrotehnic,
Festivalul de cele din anii precedenţi. A- doarei lumi
pariţia unor iormaţii noi, care în poiida tind că îni
tinereţii lor, au ajuns eă se întreacă cu unei noi se
cele mai experimentate echipe din regiu
ne, şi mai ales creşterea simţitoare a mă
iestriei artistice a tuturor formaţiilor, evi
dentă pentru toţi spectatorii, au caracte
rizat sărbătoarea de la Pustnicul.
Pentru prima oară pe scena concursului
au participat şi şapte grupri vocal-folclo-
rice ale diferitelor cămine culturale. Ală
turi de impresionantul cor, artiştii ama
tori din Fierbinţi au fost reprezentaţi şi de
octetul vocal feminin, corul bărbătesc pe
patru voci, solişti. Furnalul N
Că sîrbele, chindiile sau bătutele dan nostru de
satorilor din comunele Dorobanţu, Bu- truchiparea
zescu sau. Sohatu au strălucit de vigoare plan şi o
tinerească, era normal, judecînd după mai înalte,
vîrsta interpreţilor. Dar nici generaţia vîr- se vede pe
stnică nu s-a lăsat mai prejos. De o ui
mitoare sprinteneală, dansatorii din Ta-
maş sau din Răzmireşti (unde „mezinul'1
formaţiei a trecut de patruzeci de primă
veri) au pus tot atîta inimă în interpreta
rea Brîului şi a Mocăniţei.
Cel de al treilea Festival al cîntecului, brigad,
jocului şi portului popular din regiunea despre
Bucureşti, a consemnat ridicarea a noi fruntaş
şi numeroase talente din rîndul co primit
lectiviştilor de pe ogoarele regiunii, îm cel mc
bogăţirea repertoriului şi creşterea mă care p
se che
iestriei artistice, şi a prilejuit în acelaşi
amintii
timp un adevărat imn de bucurie al vie existat
ţii noi a satului nostru oolectivist şi de vitate
recunoştinţă pentru făuritorul ei, partidul fusese
clasei muncitoare. Poate i
buni g
VLADIMIR PANA doar ci
tentă c
caz po
răsune
fără c<
Acu»
1 De un binemeritat succes s-a şcoală
la naştere
bucurat formaţia de dansuri a că
de toa
minului cultural din Lehliu Sat casă. ţ
Tova
region,
Norica Pantelimon, solistă a că maţii <
2 .
minului cultural I. C. Frimu, a in Coru
mai sîi
terpretat .cu măiestrie cîntece păpuşii
alţi op
populare locale, stîrnind vii aplau
sînt ţă
ze din partea spectatorilor. cadrele
Coru
ială sr
Se cunoaşte vechea tradiţie a ian- vului,
3 Cipriar
iarei din Uda Clocociov, care şi
mai m
de data aceasta a fost „in ton“ binefăe
Lugoj
nu era
a Iată şi corurile reunite ale cămi- Bătri
■ fi corişti
nelor culturale din Lehliu şi Bră-
un înv
neşti cău, n
avea
Dup<
bogată
„Lăsaţi
suferin
tatălui
rului c
Fotografii de T. IOANEŞ dumne
bucăţi