Page 3 - Albina_1962_09

Angajament îndrăzneţ

într-o seară senină, când ză­ vacă furajată, adică cu 700
pada sclipea în nuanţe schim­ litri mai mult decât ui anul
bătoare, oomunistul Csontoş 1961“.
Ştefan, responsabilul fermei de ★
animale a gospodăriei agricole Au trecut şase luni de la a-
colective din comuna Ruiu, ra­ oeastă adunare generală a co­
ionul Dej, sosi la sediu. în lectiviştilor din Ruiu. In a-
seara aceea oolectiviştii dezba­
cest timp, deşi iarna a fost
teau planul de producţie pe a- neobişnuit de lungă, comuniş­
nul 1962. Oamenii intrau gră­ tii de la ferma de animale a
biţi in sală, se salutau, îşi gospodăriei n-au stat cu mîi-
strângeau mâinile şi schimbau nile în sin. Cele 110 vaci au
fost repartizate încă de la în­
între ei cuvinte calde. | ceputul anului pe grupe, în
In ziua aceea adunarea ge­ funcţie de producţia fiecăreia,
nerală a hotărât să mărească împreună ou inginera gospo­
dăriei, Csontoş Ştefan a întoc­
oapiacitatea construcţiilor pen­
mit raţiile furajere şi s-a sta­
tru adăpostul furajelor şi vi­ bilit programul de grajd. în
Repaus de amiază. O parte a lotului de vite a G.A.C. Neudorf, raionul Lipova, regiunea Banat telor, să cultive mai mult po­ tot timpul iernii îngrijitorii-
mulgători s-au preocupat de
CHIIJI Pi AlW* rească numărul animalelor asigurat fiecărui animal câte 4
rumb siloz şi trifoliene, să spo­
buna furajare a vacilor. Ei au
proprietate obştească.
kg. de fin. 25 kg. de siloz a-
— Dar cu producţia de lapte
mestec porumb şi trifoi şi con­
cum facem ? în anul 1961 am
funcţie de producţie. La acea­
obţinut 2.300 litri de lapte pe centrate. Hrana a fost dată în
sta se mai adaugă adăparea a-
cap de vacă, iar acum am pre­ nimalelor la timp, curăţirea
văzut 2.800. Cred că n-o să iz­ exemplară a grajdurilor, mul­
sul la ore fixe. Mulgătorii în­
C u vreo patru ani în mai multă grijă. Rezultatul ? lucrurile s-au petrecut întoc­ butim — zise un îngrijitor de grijeau vacile ca la carte. Spre
Cel aşteptat. Pe aceste parcele
urmă, la Moşneni a ve­
mai cum scria în caietele lor.
la ferma de vaci.
nit un inginer agronom. producţia a fost mai mare cu Şi încă un amănunt : brigada sfîrşitul lunii mai vacile au
ţJirect de pe băncile facultăţii. 600-800 kg. Oamenii au în­ lui Romi şi echipa lui Abibula — Da, un spor de 500 de li­ fost scoase la păşune în ta­
Avea vreo 20 de ani. Pe nume ceput să capete tot mai multă au obţinut în anul trecut cele tri la fiecare vacă. într-un băra de vară.
traian Mereu. Originar de încredere în posibilităţile lor. mai mari producţii de po­ singur an, nu-i aşa uşor — După 150 de zile de muncă
Cjrin părţile Buzăului, venise A mai urmat o iarnă şi a- rumb. Prima 4.862 kg. la hec­ îşi dădu părerea un alt colec­ Csontoş Ştefan şi Ion Sasu-
sfe facă agricultură tocmai în poi încă una. In jurul pro­ tar, iar a doua 5.177 kg. tivist. Zancu au făcut bilanţul stră­
Şcest colţ al Dobrogei. Sosirea fesorului. cum îl numesc acum daniei lor. La data de 1 iunie
lui a stîmit mare zarvă la colectiviştii pe inginer, se rintr-o muncă perseve­ Comunistul Csontoş Ştefan gospodăria colectivă din Ruiu
Moşneni. Propunerea cu folo­ strîng din ce în ce mai mulţi P rentă. prin însuşirea te­ ceru atunci cuvîntul. Era vor­
sirea gunoiului de grajd a elevi. Sediul învăţământului a- meinică a cunoştinţelor, ba de sectorul pe care îl con­ realizase cîte 1.600 litri de
gus tot satul în mişcare. Oa­ grotehnic se mută într-o spa­ printr-o continuă pasiune pen­ ducea şi, în clipele acelea, a lapte pe cap de vacă furajată.
menii comentau cu aprindere. ţioasă şi primitoare încăpere : tru nou, aşa au ajuns colec­ Aşadar în numai 5 luni, ju­
4 * cînd ne ştim, pe aceste casa-laborator. încet, încet, tiviştii din Moşneni la rezul­ simţit că oamenii vorbeau in­ mătatea angajamentului luat
meleaguri, nu s-a băgat în pă­ colectiviştii din Moşneni pă­ tate care, la prima vedere, direct şi despre ei.
mânt o mină de bălegar. Nu-i trund tot mai adine în taine­ par de necrezut. Adevărat ! — Propun să se treacă în de cei doi comunişti colecti­
Secetă destulă ? Să ne mai le ştiinţei agricole, se familia­ O producţie de 4.434 kg. po­ vişti fusese depăşit cu 100 de
ardă şi ăsta culturile ! Dacă rizează cu cele mai noi cunoş­ rumb boabe la hectar, cit au planul de producţie 3.000 li­ litri de lapte pe cap de vacă
nici nu plouă şi punem şi gu­ tinţe agrotehnice. în caietele realizat în 1961. de pe întrea­ tri de lapte pe cap de vacă furajată. In momentul de faţă
noi, apoi tot ce am băgat în lor de însemnări îşi fac loc ga suprafaţă cultivată, pare o furajată.
pămînt se duce pe copcă". Aşa noţiuni ca : densitate optimă minune. Pe aceleaşi terenuri In sală se făcu din nou au ajuns la peste 2.400 de li­
ffîndeau mulţi pe atunci. Vre­ la hectar, sămînţă dublu hi­ unde cu 20 de ani în urmă tri şi există toate condiţiile ca
me de sute de ani localnicii bridă, arături adinei. Toate nu se scoteau nici 1.000 de kg. linişte. Colectiviştilor nu le pînă la sfîrşitul anului să se
aruncau gunoiul de grajd în sînt notate cu grijă, cu migală, La hectar, s-a obţinut de a- venea să creadă. Era un an­ realizeze la Ruiu cîte 3.200 —
nişte gropi de la marginea dovedind o mare pasiune. proape cinci ori mai mult. gajament care li se părea
satului. îndrăzneţul inginer Mulţi au găsit de cuviinţă să Dar nu există minuni. Există mult prea mare faţă de ceea 3.400 litri de lapte de la fie­
nu s-a lăsat. Era greu. De sublinieze cu linii mari şi oameni. Oamenii pot fi minu­ care vacă furajată. Este o pro­
multe ori se simţea neîndemâ­ groase problemele ce li s-au naţi. Ei au dovedit, prin mun­ ce se putea realiza. ducţie pentru care iniţiatorii
natic, mai ales în discuţiile părut mai interesante. Pe ca lor, că natura poate fi în- — Mă asociez şi eu acestui angajamentului, comuniştii
Cu oamenii. îi lipsea experien­ brigadierul Romi Geli l-au frîntă. Şi nu-i atunci de mira­ angajament — glăsui şi comu­
ţa, practica. Dar n-a fost lă­ preocupat mai mult arăturile re că vechile convingeri au nistul Ion Sasu-Zancu, mul­ Csontoş Ştefan şi Ion Sasu-
sat singur. Comuniştii s-au adînci şi încorporarea sub dispărut cu totul, că zicale Zancu au muncit cu pasiune,
apropiat de el cu dragoste şi brazdă a gunoiului de grajd. ca : „Rarul umple carul, de­ gătorul fruntaş al gospodăriei. au mobilizat prin exemplul
încredere. A simţit din plin, Şeful de echipă Abibula Mu- sul umple fesul' au trecut La sfîrşitul adunării, An­ lor pe toţi îngrijitorii de la
fn clipele mai grele, sfatul lor odis şi-a consemnat cu lux de definitiv în rîndul amintirilor. drei Bartha, preşedintele gos­
tovărăşesc, îndrumările ce amănunte date despre prăşl- Realitatea a întrecut pînă şi ferma de vaci a gospodăriei
i-au fost de mare folos. tul manual, răritul pe rând, cele mai optimiste păreri. podăriei. citi mi glas tare: colective din Ruiu.
densitate. Şi faptul nu este „Vom obţine în anul 1962 cîte P. ZBÎRLEA
A venit şi iarna. O iarnă lipsit de importanţă. Pe teren, I. MIHIŢ 3.000 litri de lapte pe cap de
cu geruri năpraznice şi
vînturi ce troieneau ză­
pada. într-o cămăruţă de la
Sediu, s-au adunat într-o sea- > C i S Â CITIM
vreo 20 de colectivişti. în­
L ftmu.ut «tftinoy.fys'tî apă simplă sau cu saramură, cu melasă, Grăunţele de porumb, orz, ovăz ca şl
jurat de fel de fel de plan­
şe şi tablouri, o mulţime de
Săculeţe cu seminţe, inginerul
şroturile de iloatea-soarelui şi gozurile
Traian Mereu a ţinut prima cu borhoturi lichide proaspete etc. Tra­ cele de mazăre, măzăriche, soia, tărîţele,
tarea paielor cu zeamă de var este, de
Sa pledoarie pentru ştiinţa a- asemenea, o metodă datorită căreia se de cereale, paiele de ovăz şi de orz,
poate obţine un furaj de două ori mai pleava, vrejurile şi cocenii de porumb
grotehnică. Cum a ieşit nu-şi hrănitor decît paiele netratate. constituie o altă categorie de furaj, pe
mai aminteşte. Ştie doar că ?um m mm, cecwi*r Broşura subliniază totodată importan­ care gospodăria din Bucecea le-a folo­
oamenii se lăsau greu. Nu hwirilo» şi a m issimsr ţa şi modul de folosire şi a altor re­ sit pe scară largă şl cu bune rezultate
prea erau încrezători în ceea fflRUEKE (P80&USE m m m surse furajere cum sînt capitulele de în hrănirea animalelor.
ce avea să urmeze. în serile floarea-soarelui, vrejii de leguminoase şi Asigurarea unei hrane consistente, va­
PEirmu m u m m m m de cartofi, ierburile de pe terenurile riate, animalelor, a contribuit Ia spori­
următoare numărul cursanţi­
mlăştinoase, frunzarele, ghinda, jirul, rea producţiei de carne, lapte, lină. In
lor n-a scăzut, dar nici nu s-a tescovina şi boştina etc. anul trecut, de pildă, producţia de lapte
’ f
mărit. Erau cam aceiaşi. Cei ★ pe cap de vacă furajată a fost de 2.564
mai mulţi dintre ei comunişti. Tot in Editura Agrosilvică apare in­ litri.
Singurii care prevăzuseră încă teresanta colecţie : „Din experienţa frun­ Citirea broşurii oferă prilejui cunoaş­
taşilor in agricultură". Pînă în prezent, terii unei preţioase experienţe în asi­
de pe atunci succesele de azi. ;ş$Sr; au apărut, in această colecţie, o serie de gurarea bazei furajere, unor metode care
S-au făcut primele loturi de­ broşuri dintre care amintim : „Cum pu­ pot fi aplicate şi de alte gospodării co­
monstrative de cîteva zeci de tem obţine pui îngrăşaţi la 65—70 de lective.
Hectare. Au fost îngrăşate cu zile" ; „Experienţa noastră în creşterea
oilor cu lină fină şi semilină" ; „Cum
gunoi de grajd şi lucrate cu
I <■-; s** -mţ am obţinut 510 kg carne Ia I hectar is>
; "Vii-' teren“ şi altele. Nu de mult a apărut şi
* * r «-* ir «AM** Jjfâ broşura intitulată: „Experienţa noastră
în asigurarea bazei furajere" semnată
Avem un trai *■■ imiuW— • de Gh. Irimia, preşedinte al gospodăriei ţ , V.' <■ X ) I
"...
Gospodăriile agricole colective, care, agricole colective „Unirea" din comuna -- t!
luminos' din anumite cauze (secetă, inundaţie etc.) Bucecea, regiunea Suceava.
n-au putut să-fi asigure o bază furaje­
Broşura Înfăţişează bogata experienţă
ră corespunzătoare, au posibilitatea să doblndită de această gospodărie în asi­
Foaie verde trei amicele şi-o completeze prin folosirea nutreţuri­ gurarea unei puternice baze furajere, a ' î tf- ! ' *'
Eu zic cintec pe vllcele lor grosiere adică cu paie, coceni, plea­ unei hrane consistente, de bună calitate
vă şi alte produse secundare care există numărului sporit de animale, fn primul
C-am gcâpat de cele rele. In cantităţi suficiente pe plan local. Răs­ capitol, preşedintele gospodăriei colecti­
Şi zic cintec cu-niocare punsul la întrebarea: Cum trebuie tă­ ve din Bucecea descrie preocuparea con­
C-am scăpat de supărare. cut acest lucru, ce metode pot fi folosite siliului de conducere de a folosi în mod ,urs§
91 zic cintec, vers duios pentru valorificarea şi pregătirea acestor chibzuit păşunea naturală, de refacere EXPtfW MOASttt.
şi întreţinere a păşunelor existente. La
nutreţuri T îl dă broşura :
„Prepararea
C-avem traiul luminos.
paielor, cocenilor, plevuriior şi altor re­ propunerea organizaţiei de partid, gos­ BA2£j fURJUtRi
Luminos ca soarele surse furajere (produse secundare) pen­ podăria a aplicat irigarea prin aversiu­
Ctnd vede ponoarele. tru hrana animalelor", apărută de cu- ne pe o suprafaţă de 45 hectare de pă­ *, -a - % ,* .2
Mulţumim partid iubit rind în Editura Agrosilvică. şune, folosind apele unul iaz din apro­
piere.
Traiul c i ne-ai însorit Metodele descrise în această broşură
sînt simple şi pot fl aplicate de orice Un alt capitol se ocupă de furajare
gospodărie colectivă. In fiecare gospodă­ suculentă, insistînd asupra metodelor fo­
Auzit tu comuna Stâ-
aileţti, raionul Hu«i, de rie paiele pot ti tocate şi înmuiate ou losite în cultivarea porumbului siloz.
L SAFOL