Page 30 - Albina_1962_09
P. 30
Scintei ia lapte
Descărcările electrice pot
crea presiuni colosale în li
chide. La timpul său, inventa
torul sovietic L. A. Iutkin a
construit pe acest principiu
concasoare şi dispozitive de
stanţare a oţelului.
De curînd, savanţii de la In
stitutul tehnologic al indu
striei cărnii şi laptelui din
Moscova au făcut o serie de
experienţe interesante. Ei au
lăsat să treacă descărcări elec
trice prin lapte. S-a constatat
că în felul acesta se pot
distruge mai repede bacteriile
şi, sfărîmîndu-se globulele de
grăsime, laptele se transformă
Recoltarea ceaiului in sovhozul din Inghirsk — Gruzia într-o emulsie omogenă rezi
stentă.
tratat cu electrici
Laptele
Cultivator ut „sensibh" 1 3 Sfatul medicului tate rim îne multă vreme
proaspăt şi nu „se bate" în
In R. S. Cehoslovacă s-au partea mobilă a cultivatorului Zilele acestea, pietrirea unui rîs dureros, a-
produs o serie dc cuitivaioare în dreapta sau în stingă, pină continuă în me mar, cu scrîşniri din dinţi. A- timpul transportului.
experimentale cu o antenă încetează contactul antenei cu diul rural campa proape în acelaşi timp apare
electrică. Două sîrme <le cosi planta. nia de vaccinare contracţia muşchilor cefei, a-
tor, ca antenele unor insecte, Cultivatorul „sensibil" ce antitetanică. Ce poi, treptat, în cîteva zile, a- Purceii
alunecă pe deasupra pivuintu- în sovhozurile din U.R.S.S. pe P ceastă contracţie se extinde
hoslovac este experimentat şi
lui printre rîndurile de plante. trebuie să ştim în la muşchii coloanei vertebrale,
Cînd sîrma atinge o plantă, plantaţiile de sfeclă de zahăr. legătură cu teta- ai toracelui, ai abdomenului şi „de zăpadă"
înseamnă că tractorul s-a a- El a fost pus să lucreze cu o nosul ? ai extremităţilor. Din cauza
bătut de la direcţie. Curentul viteză sporită, de 12 km pe O dată cu ve rigidităţii musculare generali
electric trece prin antena de oră. Cu acest prilej s-au tăiat zate, bolnavul stă înţepenit în In basmele populare e vor
cositor, prin frunzişul plantei, numai 3 la sută din plante, nirea primăverii pat ca o seîndură. In formele ba adeseori de „apa vie“ şi de
prin păm?nt şi prin rolele me în vreme ce, la această viteză, şi pînă toamna fulgerătoare ale bolii, bolnavii t)
talice ale cultivatorului. Cir cultivatorul obişnuit, cu tîrziu, la încheie mor în 1-2 zile asfixiaţi sau da „apa morţii". Dar poate că
cuitul electric se închide, pli rea muncilor agricole, îşi gă torită unei complicaţii la ini această născocire ascunde şi
nind în funcţiune nişte cilin corpul rigid, vatămă pînă la seşte un teren mai larg de a- mă. Dacă se aplică însă din un dram de adevăr. In orice
dri hidraulici, care deplasează 30 la sută din plante. pariţie, acolo unde nu se res timp, fără întîrziere, un tra caz, experienţele efectuate de
pectă măsurile preventive, tament specific cu ser antite- laboratorul de biofizică al In
boala cunoscută sub numele tanic, boala durează 4—7 săp-
de tetanos. Este o boală infec tămîni şi omul se însănăto stitutului politehnic din Tomsk
V iţei (ără coarne ţii03?® acută, foarte gravă, în- şeşte. ne face să ne aducem aminte
tîlnită atît la animale cît şi la Profilaxia constă în evitarea de „apa vie", mai bine zis de
oameni. Ea se datoreşte unei murdăririi rănilor cu pămînt apa provenită din topirea ză
La prima vedere, crearea unor ta&'e de vaci iără coarne, otrăvi eliberate de microbi de
pare lipsită de importantă. Dacă ţinem insă seama de faptul numiţi baccili tetanici. şi, fireşte, în primul rînd în pezii.
evitarea micilor accidente de
că adeseori, din cauza rănilor pe care şi le provoacă reci Microbul tetanosului are muncă ce se pot solda cu răni Oamenii de ştiinţă au dat
proc, unele animale sînt scoase din circuitul de producţie, forma unui ac cu gămălie, sau zgîrieturi. Dacă acestea se mai întâi să bea apă din ză
atunci importanta acestei probleme este evidentă. sporii aflîndu-se în porţiunea produc totuşi, se recomandă o
In practică se aplică cîteva metode de Înlăturare a coar lui îngroşată. Aceşti spori ai padă la cobai şi aceştia creş
curăţire şi desinfectare a plă
nelor şi de oprire a creşterii lor la vitei. Una din aceste me baccilului tetanic se găsesc gii, după care prezentarea ne teau mai repede şi erau mai
tode este arderea pielii corniţelor care Încep să crească cu mai ales în ţărîna grădinilor, puternici decît alţi şoareci. A-
substanţe chimice. Cele mai bune rezultate insă se obţin prin în cîmpurile gunoite sau în întârziată la medic este abso poi s-au făcut experienţe cu
lut obligatorie.
folosirea creioanelor speciale de hidroxid dte potasiu sau sodă noroiul de pe uliţe, precum şi Medicul va In
caustică. la suprafaţa plantelor acope jecta în primele găinile şi purceii. Găinile ouă-
Pentru ca operaţia să nu Jie dureroasă, se face mai intii rite de pămînt sau praf. Care 6-8 ore de la ac toare au băut vreme de trei
o anestezie a nervului cornului prin injectarea subcutanat, este circuitul sporilor? Să pre luni apă provenită din topirea
deasupra urechii viţelului, a 3—5 cmp. de soluţie de novo- supunem că ei se află pe firele cident cantitatea zăpezii proaspete. In acest
necesară de ser
caină (3 la sutăi ailuată cu 30 la sută alcool. Apoi pielea cor de iarbă. Animalele scoase la antitetanic. Serul
niţelor asie uşor umezită şi frecată, cu mişcări circulare, cu păscut ingerează o dată cu iar conferă organis răstimp ele au ouat de două ori
sodă caustică timp de 1—2 minute, pînă cînd apar picături ba şi aceşti spori, care.se în mului o imunitate mai mult decît alte găini. Timp
mari de sînge. mulţesc apoi în intestinul ani de numai două de cîteva luni s-au crescut şi
malului, eliminîndu-se o dată săptămîni faţă de purcei „de zăpadă". Acestora
cu bălegarul. Ajunşi pe pă tetanos. De aceea, „apa vie“ le-a fost de mare fo
mînt, ei pătrund repede pînă prescripţiile medi los. Ei au întrecut aproape de
la o adîncime de 10-20 cm. cului trebuie ur
Din înţelepciunea populară Umiditatea, ploaia înlesnesc mate cu sfinţenie două ori în greutate purceii
sporilor să revină după un şi în continuare, obişnuiţi.
timp la suprafaţa pâmîntului. adesea fiind ne
• Nu făgădui ce nu poţi îndeplini. Dar cum primesc „apa vie*
Ajunge ca cineva, lucrînd des voie ca, o dată la
• Fiecare om îşi este făuritorul culţ, să se rănească cît de 2-3 săptămîni, să plantele ? S-au făcut încercări
propriului său noroc. uşor la picioare, pentru a se administreze in- de a se uda cu apă din zăpadă
infecta. O practică cu totul jecţii cu anatoxi- castraveţi din seră. Plantele
• Măsoară de multe ori şi croieş
te o dată. contraindicată în asemenea nă tetanică. astfel tratate au dat o recoltă
cazuri este aplicarea pămîn- Dr. B. GRIGORE
• Cine cerne toată ziua, e semn tului peste râpă. de două ori mai mare.
că nu vrea să frămînte. Primele simptome ale bolii
• Nu amina lucrul de azi apar după 1-14 zile din mo
mine. mentul infectării, chiar dacă,
între timp, rana se va fi vin P o ş t a ju rid ic ă j
• Cumpăna, nepoate, e bună la decat. In locul unde a fost
tczte. rana, apar dureri, apoi încep
să. se contracte muşchii feţii, Alexandrina Trifan, de la Vasile Niculescu, muzici- î
bolnavii căpătînd, într-un centrul şcolar agricol Făl tor la G.A.S. Alexandrov, {
fel cu totul caracteristic. îm ticeni, regiunea Suceava, regiunea Galaţi, întreabă ţ
întreabă dacă concediul de dacă Consiliul de Judecată ]
Cuptoarele Martin maternitate de 112 zile pre este competent şi în alte ]
văzut de codul muncii
se
sub j
fapte decît sustrageri
zile calenda
şi sfecia socoteşte în in zile lu orice formă din avutul ob- j
sau
ristici
ştesc, neglijenţă sau abuzul j
crătoare. în serviciu prin oare se a-
Uzinele metalurgice din Uni Răspuns : Concediul de duce o pagubă avutului ob
unea Sovietică aruncă anual j maternitate se socoteşte în ştesc.
peste zece milioane tone de zile calendaristice, adică şi Răspuns : Consiliul de
zgură de cuptor Martin. Me duminicile şi alte zile lega Judecată este competent să
rită oare zgura o astfel de le de repaus. judece şi manifestările de
soartă ? Nu ! Oamenii de şti Gavrilă Glonţ, contabil la natură să slăbească respec
inţă au constatat că acest re Gospodăria agricolă colecti tul fată de regulile de dis
ziduu conţine oxizi de calciu, | vă din comuna Moftinul ciplină ce trebuie să exis- j
magneziu, mangan şi fosfor, a- i te ia locul de muncă ca
dică bogate rezerve de nutriţie Mic, regiunea Maramureş, de exemplu : nerespecta-
minerală pentru cereale, po Întreabă dacă timpul cit a rea programului de lucru.
rumb şi sfeclă. fost prizonier i se socoteş lipsa nemotivată de la ser
Deosebit de mult fosfor con te oa vechime în cimpul viciu, prezentarea la servi
ţine zgura de fosfat din cup
toarele Martin care rezultă muncii şi dacă această pe ciu în stare de ebrietate,
din elaborarea oţelului din mi rioadă i se înece in carne scandal, dezinteres pentru
nereu de Kerci. Institutul de tul de muncă. buna lolosire a maşinilor si
cercetări agricole şi staţiunile Răspuns : Vi se trece în uneltelor, depăşirea limitei
experimentale din Ucraina au carnetul de muncă şi peri admise pentru rebut etc. De
încercat să folosească zgura de
fosfat ca ingrăşămînt. S-a oada in care a{i satisfăcut asemenea, intră in compe- l
constatat că ea nu este mai serviciul militar, cti lost tenta Consiliului de judeca
prejos ca superfosfatul, ba în concentrat, mobilizat sau tă şi insultele şi lovirile I
multe cazuri chiar îl şi în prizonier. Această perioadă iără vătămarea intregrUătii I
trece : aşa de pildă, sfecla în corporale săvirştte între an j
grăşată cu zgură a dat un spor înainte de a fi trimise la centrala atomo-eiectrică din Novovoro- se socoteşte ca vechime în
de recoltă de 20-100 chintale nej (U.R.S.S.), barele de uraniu care servesc drept combustibil muncă. gajaţi la locul de muncă. {
la hectar. sînt riguros verilicate.
