Page 31 - Albina_1962_09
P. 31
/
" V
Un instrument al politicii
„de pe poziţii de forţă"
uinele clădirilor incendiate la finele celui de al doilea
război mondial nu încetaseră să fumege ; oamenii mai
tresăreau incă cu spaimă la auzul zgomotului de avion
R cind capetele Infierbintate ale politicienilor din Occident,
—
in frunte cu monopoliştii din S.U.A.. au început să plănuiască
deja un nou măcel, şi au elaborat politica „de pe poziţii de
forţă", in cadrul acestei politici, cercurile imperialiste ameri
cane au împinzit lumea cu un întreg sistem de blocuri mili
tare agresive.
Unul din aceste blocuri este Pactul Atlanticului de Nord
sau N.A.T.O. HI a fost creat la 4 aprilie 1949 prin tratatul
semnat la Washington de către reprezentanţii a 12 ţări :
S.U.A., Anglia, Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg, Canada,
Italia, Portugalia, Norvegia, Danemarca şi Islanda. In
N.A.T.O. au mai fost primite Grecia şi Turcia în februarie
1952, iar în octombrie 1954 — R.F.G.
N.A.T.O. este blocul militar imperialist care cuprinde prin
cipalele ţări capitaliste şi care joacă rolul cel mai important
în sistemul blocurilor militare occidentale. El are la dispozi
ţia sa trupe scoase de sub controlul naţional, care sînt co
mandate de un stat major compus din ofiţeri de cele mai
reacţionare nuanţe, printţe care şi foarte mulţi foşti hitlerişti, O demonstraţie a locuitorilor din Swansea (Anglia) pentru pace şi Împotriva prezentei trupelor
şi are în frunte un genera] american. vest-germane pe teritoriul Angliei, una din ţările membre ale N.A.T.O.
Creat şi condus de S.U.A., N.A.T.O. şi-a făcut deja o tristă
faimă în rlndurile popoarelor lumii. El este organizatorul
multor provocări la adresa ţărilor socialiste şi sprijinul de Divergenţe nord-atlantice
bază al puterilor imperialiste în lupta lor pentru menţinerea
ruşinosului sistem colonial. Este de ajuns să amintim aici de
faptul că Portugalia, cu ajutorul blocului N.A.T.O., reuşeşte
încă să facă faţă unui război atît de costisitor ca acela pe pologeţii Pactului Nord- N.A.T.O. Aceste cercuri re claraţie a agenţiei Tass eu
care îl duce guvernul lui Salazar împotriva eroicului popor A Atlantic nu-şi precupe vendică pentru Franţa dreptul privire la vizita lui De Gaulle
angolez. Poporul algerian a luptat aproape 8 and de zile îm ţesc eforturile pentru a de a se situa pe poziţii egale în R.F.G. nu este de fapt alt
potriva trupelor coloniale franceze dotate cu arme N.A.T.O. convinge lusnea despre unita cu S.U.A. şi Marea Britanie. ceva decît „o tranzacţie «i
şi finanţate cu dolari americani. Aceleaşi forţe stau şi în tea şi armonia ce ar domni, în acest scop De Gaulle a pro cercurilor guvernante fran
spatele renegatului Maurice Chombe în Congo, în spatele lui chipurile, între membrii aces pus încă în 1958 crearea unui ceze cu conducătorii actualului
Ngo Dinh Diem în Vietnamul de sud şi în spatele altor co tui bloc agresiv. Numai că „directorat" care
lonialişti sau slugi ale acestora. discursurile şi articolele să conducă trebu
Articolul 4 al tratatului prin care a fost consfinţită crearea mieroase despre unitatea Oc rile N.A.T.O. şi în
Pactului Nord-Atlantic prevede acţiuni comune în cazul în cidentului nu schimbă şi nu care să intre cu
care este ameninţată „independenţa politică" a uneia dintre pot schimba cu nimic realita drepturi egale re
ţările participante la el. Aceasta înseamnă de fapt un legă- tea, care arată că N.A.T.O. prezentanţi ai
mînt de unitate al cercurilor diriguitoare din ţările respective este o alianţă peticită, un pact S.U.A., Angliei şi
în lupta împotriva propriilor lor popoare, împotriva forţelor ros de tot felul de contradicţii. Franţei. Statele
democratice din aceste ţări. Prin aceasta, N.A.T.O. îşi asumă Acest lucru este recunoscut Unite, care deţin
şi rolul odios de jandarm al popoarelor, de stavilă ridicată de altfel chiar de numeroşi re însă hegemonia în
împotriva progresului social. prezentanţi ai opiniei publice, cadrul Pactului
Deşi creatorii lui susţin că N.A.T.O. ar fi un pact defensiv, ziarişti şi oameni politici lu Nord-Atlantic, nu
faptele dovedesc însă că el este un bloc agresiv. Aceasta se cizi din Occident. vor să renunţe la
poate vedea clar şi din faptul că atunci cînd la 31 martie 1954 Referindu-se, de pildă, la acest rol. în a-
Uniunea Sovietică a cerut guvernelor S.U.A., Angliei şi Fran relaţiile dintre partenerii celaşi timp gu
ţei să fie admisă şi ea în N.A.T.O., dacă acesta este într-ade- N.A.T.O., corespondentul din vernanţii de la
văr un tratat „defensiv”, puterile occidentale au răspuns Bonn al agenţiei americane Paris sînt nemul
prinlr-un refuz. Associated Press relata, nu de ţumiţi de partene
Capitalismul mondial încearcă cu disperare să oprească în mult, că în ultimul timp „a- rii lor de la Wa
loc roata istoriei. „Inspăimîntaţi de viitor — spunea N. S. lianţa atlantică prezintă sinop- shington atît pen
Hruşciov la cel de al XXII-lea Congres al P.C.U.S. — impe tome alarmante care arată că tru refuzul aces
rialiştii încearcă să-şi unească forţele, să întărească alian începe să plesnească pe la cu tora de a împăr
ţele lor militaro-politice, comerciale-vamale şi altele". Ei fac sături" şi că „actualele fisuri tăşi Franţei infor
planuri de extindere şi unificare a blocurilor lor agresive. Fac sînt rezultatul unor conflicte maţii în legătură
planuri de atac asupra ţărilor socialiste. încearcă cu dispe reale între Germania occiden cu arma atomică,
rare să supună fostele popoare coloniale. Istoria însă merge tală şi Statele Unite, între Ma cît şi pentru fap
înainte. rea Britanic şi Franţa, între tul că Statele U-
Astăzi forţele păcii sînt mai puternice ca oricînd. Lagărul Franţa şi Statele Unite". nite cer tot mai
socialist s-a întărit şi se întăreşte din ce în ce mai mult Nu este desigur nici un se insistent ca for
atît din punct de vedere economic cît şi din punct de vedere cret pentru nimeni că în a- ţele armate fran
militar. Minunatele rachete sovietice stau de strajă păcii în numite probleme majore ca ceze să se inte
lume, avertizînd pe cei ce se joacă cu focul că au toate structura şi strategia N.A.T.O., greze într-o mă
şansele să se ardă. Tot mai auzit se face glasul ţărilor re politica nucleară, „piaţa co sură tot mai ma
cent eliberate de sub jugul colonial. Ele au nevoie de pace mună" şi aderarea Angliei la re în N.A.T.O. Di
pentru a se ridica din înapoierea economică în care le-au această organizaţie, reglemen vergenţele franco-
ţinut colonialiştii. tarea problemei germane şi a americane pe
o parte,
ca
de
Popoarele lumii înţeleg din ce In ce mai bine cine le este rezolvării situaţiei anormale şi acelea dintre
prieten şi cine duşman. Creşte mereu influenţa partidelor co din Berlinul occidental, s-au Oamenii muncii din Belgia Îndură tot mal
muniste şi muncitoreşti din ţările capitaliste, toi mai strîns ivit în ultima vreme diver Statele Unite, An multe lipsuri ca urmare a interni licării
cursei Înarmărilor. In fotografie : o a mon-
unite se ridică popoarele la luptă pentru pace. genţe serioase între Statele glia şi Republica strafie a ţăranilor belgieni n local alea
Forţele păcii sînt astăzi în stare să oprească la timp mina Federală Germană Ath-Hainaut împotriva politicii agrare a gu
agresorului aşa cum au făcut-o în Suez şi în Cuba. Unite şi partenerii lor vest- pe de altă parte, vernului
europeni. Cercurile dirigui
Blocurile militare occidentale sînt sortite pieirii. Ele vor sînt provocate şi
fi desfiinţate chiar de popoarele acestor state. toare din Franţa, în frunte cu de tendinţa Sta
De Gaulle, sînt nemulţumite, a-şi întări „reic-h" de la Bonn... o cîrdă-
| p. DUMITRU telor Unite de şie îndreptată spre agravarea
bunăoară, că Franţa are rolul situaţia dominantă în lumea
iHtHi!iiniii!iiuiniiiiHiiinmiiiiiiuiiiuiiii>uiiiuuiiiuu de vioara a doua în cadrul capitalistă. S.U.A. îşi păstrează situaţiei internaţionale, spre
intensificarea cursei înarmări
aici cu străşnicie superiorita lor".
A r m o n i e 11 n o r d - a t l a n t i c ă
ir 1 tea în domeniul armei atomice Divergenţele existente între
şi folosesc puterea monopolu
rilor lor financiare pentru a „aliaţii" din N.A.T.O. arată
acapara poziţii dominante în într-un mod cît se poate de
economia fostelor ţări colo clar că politica patronată de
niale din Africa şi Asia. Mo Statele Unite ale Americii se
găseşte într-o eclipsă serioasă,
nopoliştii francezi, englezi şi
că ceea ce apologeţii N.A.T.O.
vest-germani nu vor să se consideră ca o înţelegere şi o
împace însă cu această situa numesc unitate şi armonie, nu
ţie. este de fapt decît o conspira
De altfel, în ciuda afirma ţie a reacţiunii occidentale în
ţiilor lui De Gaulle despre dreptată împotriva cuceririlor
„colaborarea cordială" creată popoarelor din ţările socialis
între Franţa şi R.F.G., chiar te, împotriva popoarelor care
între aceste ţări există diver luptă pentru cîştigarea inde
genţe serioase în legătură cu pendenţei naţionale, pentru
rolul de conducător în.„piaţa progres şi pace. Istoria a ară
comună", cu tendinţa Franţei tat î/nsă, că orice încercări de
de a-şi asigura o serie de a- a stăvili mersul înainte al po
vantaje economice etc. Ceea poarelor spre socialism şi co
ce preşedintele Franţei nu munism sînt sortite eşecului.
PROIECT DE FIRMA PENTRU N.A.T.O. meşte „colaborare cordială"
(Desen de AL. CLENCIU) — aşa cum arată recenta de S. LAZÂR
