Page 32 - Albina_1962_09

Veniturile colectiviştilor cresc de la an la an

Z Î N A C Î M P U L U I
>
E-o poveste-adevărată;
Zina cîmpului e-o fată.
Am văzut-o ieri şi eu,
Că, de vrei s-o vezi, nu-1 greu;
Dimpotrivă, e uşor.
Ea s-arată tuturor
Şi la toţi vorbeşte blînd,
Dar şi aspru, cind şi cind,
De-o asculţi pe ea in toate.
Iei din cimp cit vrei bucate.
Zina cimpului e-o fată...
E-agronomul nostru, care
Are chip şi trup de floare —
Floarea anului, bogată.
O cunosc porumbii-nalţi
Cu ştiuleţii încărcaţi,
Cu ştiuleţii mari şi grei
Ce foşnesc în urma ei.
Zina cîmpului. acum,
Ce frumoasă e pe drum :
Trece-n grabă miriştea
Cind adie liniştea.
Ea pe unde s-a oprit
Şi tractorul a venit.

ELECTRICIANUL : — Hei, tovarăşul cela cu veniturile , Feţii mei,
schimbă-mi şi mie becurile de la stîlpi, că ţi-e mai la Feciorii mei.
îndemînă ! Şi chiar voi, bunicii mei,
Ascultaţi de vorba e i!

TUDOR MAINESCU

— ŞI-acum, ce mal vrei, — Nu, ar costa prea mult 1 Odă pentru septembrie
bărbate ? Vreo patru mii de lei. Cam
— Să te lămureşti, asta 15 la sută din veniturile
vreau. noastre. In dimineaţa rumenă şl clară,
— Cu ce ? — Şi ce, e mult ? eşti clopoţelul magic de cleştar
— Cu fondul de bază, că — Foarte m ult! ce sună lung — a nu ştiu cita oairă —
m-ai făcut de rîs în adunarea — Păi cît ai vrea să chel­ vestind „debutul"... anului şcolar.
generală. tuim ?
— Aşa văd eu lucrurile şi — 5 la sută ar ajunge. Eşti gongul care-anunţâ pe actorii
pace ! 15 la sută din venitu­ — 5 la sută ? A i bolînzit, ce-aşteaptâ-niriguraţi, după cortină,
rile băneşti pentru fondul de bărbate ! In loc să ne facem să intre intr-o scenă din... podgorii,
bază, e prea mult. 5 la sută şi noi o gospodărie ca oamenii, cu nou decor de rouă şl lumină.
ar ajunge. Altfel, scade valoa­ vrei să batem pasul pe loc ? Eşti strofa care-ncepe o poemă
rea zilei-muncă. — II batem, dar ne rămîn cu nouăzeci de versuri (cel puţin)
— Nu scade. bani mai mulţi. şi prima perlă dintr-o diademă
— Ba scade ! — Nu spuneai chiar tu că bâtutâ-n aur greu şi în rubin.
banii fac picioare?
— Ba creşte ! Fondul de Eşti prima parte-a unei melodii
bază e ca şi cheagul: cu cît — Eu? ! Cind?! cu rezonanţe din antichitate,
ai mai mult, cu atît creşte şi — Cind vorbeam pe drum ce s-a cîntal de-atunci pe mii şi mii
caşul. Gîndeşte-te : nu faci despre fondul de bază. de texte noi şi de-actualitate.
grajduri, nu poţi creşte nici — Care fond de bază ?
vite. Nu cumperi butaşi, nu — A l gospodăriei colective, Tu eşti prefaţa unei cronici şi
poţi pune vie. omule ! Nu spuneai că fondul eşti cel dinţii capitol al epocii
— Da, dar via cind rodeşte? de bază e ca şi cheagul ? în care — an de an — (aşa cum ştii)
se-adunâ şi se numără... bobocii.
Abia după trei ani. Prea e de — Ei şi ?
aşteptat. Mai bine să ne Eşti uvertura operei lestive
împartă banii nouă. — Păi cam aşa stau lucru­ cu amplă orchestraţie, în caro
rile şi cu noi. Cine se chiver­
— Banii nu fac struguri, niseşte, are ! se-aud intermitente şi masive
fac picioare. Vorba ceea: acompaniamente de... tractoare.
„Bună ziua, lucru frumos", — — Deci eşti de acord ?
„Mulţumim dumitale, rămîi — Sigur. Numa’ că-n adu­ In line, eşti afişul ce ne-ndeamnâ
sănătos". Asta-i banul. narea generală m-a luat gura să fim prezenţi, in unanimitate,
— N-ai dreptate. Ce-i în pe dinainte. Iaca, acum îmi la reluarea piesei anunţate \
mină, nu-i minciună. s t r u g u r ii In t r e e i .- al cărui titlu vesel esie : ...„Toamnă*.
fac o autocritică.
Discuţia aceasta se purta pe — Ştii ce perspective avem noi după
drum. O dată ajunşi acasă, tescuire ? MIRCEA CODRESCU
cei doi soţi se aşezară la masă. N. CULCEA — Da, să primim... medalii de aur I
— Vasile !
; — Ce-i ?
— Ştii la ce mă gîndesc ?
Am primit atîta ţuică de la
gospodăria colectivă, că ne-ar
mai trebui un butoi. Ce zici,
de care să cumpărăm ?
— Să dăm banii oe butoi? Ş a h i s t u
Nici gina
— Păi unde punem ţuica ?
— O bem mai repede şi Ghiţă, e aprecia?
păstrăm banii. Vorba ta : ce-i De orice colectivist.
în mină, nu-i minciună. Şi ştiut la noi în soi
Ca un toarte bun şahist 1
— Dar nişte puieţi de pomi
fructiferi, tot trebuie să cum­
părăm. Ne-am făcut casă Consătenii mari şi mici
nouă, şi curtea stă goală. întrebaţi, o spun deschis 1
„Mat el n-a luat aici
— Puieţi ? Nici nu mă gîn­
desc. Ăştia vor rodi abia peste Decît poate, doar in... vis 1
cinci ani. Prea e de aşteptat!
Ca şahist recunoscut,
Să bem şi să mîncăm ! E mai
Sigur N-a pierdut — şi asta-i olar
Doar remize a făcut ;
— Te pomeneşti că nici E colectivist... tâmplar 1“
mobilă nouă nu mai vrei să
cumpărăm ? . — Uite joianelor, colectiviştii v-au pregătit aici numai porumb LAPTE-CEARA... TITl G H E O R G H I U
— Aşa? Păi atunci pot să ne şi... CEARA-LAPTE i (Desen de AL. CLENCIU)
' corespondent
t,r
tr-, REDACŢIA : Bucureşti Piaţa „Scînteii", Tel. 17.60.10 interior 1882. ABONAMENTE : 7,60 lei anual. Abonamentele se fac la oficiile
poştale, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari. TIPARU L : Combinatul Poligrafic Casa Scînteii /