Page 7 - Albina_1962_09
P. 7
I
Nu de mult la vestiarul unei mine lumii capitaliste); negri muncesc din
n Republica Sud-Africana a aparat greu la «linele de uraniu sau azbest,
i afiş care a devenit repede cunos- negrii aduc la suprafaţă din adîncuri:
cuprul, cromul, cărbunele şi celelal
ît în întreaga lume : „Pentru muri
te bogăţii ale ţării. Cu ce se aleg
torii negri — şpune afişul — spa
băştinaşii din toate acestea ? Cu
tul este interzis. Pielea băştinaşilor
faptul că datorită condiţiilor de
te şi aşa neagra, incit murdăria
muncă şi de trai ei trec arareori
t nu se cunoaşte..."
peste virsta de 36 de a n i; cu faptul
Ce se întîmpla în acest colţ înde-
că după grele lungi şi istovitoare de
irtat al lumii, în care acum, în a
muncă, ei trebuie să locuiască în.
)ua jumătate a secolului XX, oa-
aşa-zisele „rezervaţii" în care viaţa
eni trăiesc în sclavia demna de
nu se deosebeşte prea mult de cea
ile mai întunecate epoci ale isto-
hărăzită animalelor ; negri se aleg
ei ? Ce se petrece în acest colţ al
cu faptul că în propria lor ţară ei
mii, în care în mijlocul unor fru-
n-au voie să circule pe străzi după
useţi şi al unor bogaţii care ar pu-
lăsarea nopţii, în timp ce ziua an
a preface viaţa într-un adevarat
nevoie de un „paşaport" special.
a, majoritatea covîrşitoare a oame-
lor trăiesc într-un adevarat iad ?
„Apartheid"
Nefericirea
IJţn ziarist de la ziarul danez „Da-
de a fi negru gens Nyheter* oare a vizitat o „re
zervaţie" neagră de lingă macrele
Republica Sud-Africană... O ţară oraş Capetown scrie • „Aceasta a- nu e greu de închipuit. jCei care lor «ud-africane reuneşte 20 de or
• 1.224.000 km.p., populată doair de rată ca un loc nisipos plin de băl- profită de pe urma lor, sînt proprie ganizaţii care, fără deosebire de
l milioane de oameni. Vechi lo- toace cu apă murdară 'in care se bă tarii de mine şi instalaţii industria rasă, se pronunţă împotriva guver
litorl ai acestor pământuri — negri, lăcesc laolaltă copii, cai, clini, pi le, bancherii şi maorii negustori, po nului rasist. E drept, instructori
tpreună cu mulatri şi cu alţi sici- Tot aici se varsă toate murdă liţiştii şi înalţii funcţionari... speciali ai guvernului învaţă pe
îştinaşi, alcătuiesc cea mai mare riile, şi deoarece nu exista izvoare de oameni să tragă cu pistolul avînd
rrte a cetăţenilor. apă potabilă, după ploaie, indigenii Nici regi, drept ţintă un manechin care repre
A cetăţenilor ? folosesc apa băltoacelor pentru nici dumnezei» zintă un negru, e drept că şi anul
Sa nu îndrăzniţi sa vorbiţi în felul băut. Cine a vizitat vreodată o a- acesta ca şi în anii trecuţi, numărul
;eeta despre negri — ar striga ori- semenea „rezervaţie" nu va uita nici rasişti... băştinaşilor arestaţi se anunţă a fi
î poliţist, orice funcţionar alb, nicicînd groaznica mizerie care de aproximativ 500.000 ; e drept ca
rice membru al guvernului sud- domneşte aici, foametea şi bolile Dar î l milioane de oameni repre ministerul muncii are posibilitatea
frioan. care seceră femeile şi copiii, îmmor- zintă o forţă. Ei, cei 11 milioane de
să întocmească la nesfîrşit liste cu
In propria lor ţară, negri, oare mîmtările zilnice". Rezervaţia de lin băştinaşi din Republica Sud-Africa- munci „interzise" negrilor. Dar fie
Icătuiesc tred sferturi din populaţie, gă Capetown (oraş în oaire bogătaşii nă, sînt din ce in oe mai conştienţi
care măsură samavolnică nu face
u sînt consideraţi demni de acest albi au construit şi construiesc cla- de aceasta. Ei s-au opus samavolni decît să umple paharul amărăciuni
ciilor şi pe vremea cînd ţara lor se lor şi să-l facă să se verse
numea Uniunea Sud-Africană şi în lumea întreaqă au răzbătut
era dominion al M arii Britanii, una strigătele de mînie şi de durere ale
din „jerbele coroanei engleze". lata băştinaşilor din Sharpeville care,
ce scriau atunci conducătorii exilaţi sătui să mai fie „paşaportari" în
ai mişcării de eliberare din Africa propria lor ţară, au rupt permisele
de Sud ; „9Întem republicani, nu de liberă trecere sub ochii poliţiei.
recunoaştem nici un rege sau o re Poliţia a tras, au căzut morţi şi ră
gină, nici dreptul lor pasă-mi-te dat niţi, sîngele a înroşit caldarîmul.
de dumnezeu — de a ne conduce şi Dar fiecare negru căzut înseamnă
aceasta cu atît mai mult cu eît tră alţi zeci care îi iau locul în lupta.
iesc la 6.000 mile de noi şi nu ştiu Cînd în oraşul Durban s-a incer-
nimic din grijile noastre..." oat strămutarea a 100.000 de oameni
De la 31 mai 1961, Uniunea Sud- de culoare, pentru ca “ ceştia „să
Africană a devenit Republica Sud- nu profaneze cartierele albilor", ra
Africană. Dar vai, dacă a avut loc siştii au primit o lecţie pe care nu
o schimbare, aceasta a fost doar în o vo i putea uita curînd Mii şi mii
rău I Persecuţia rasială a devenit de băştinaşi, bărbaţi şi femei, au
şi mai barbară. Batjocura şi lipsa aruncat cu pietre în zbirii poliţiei,
de drepturi domnesc pretutindeni în au răsturnat şi incendiat maşinile
Intr-un cartier al oamenilor 'de culoare din Capetown
ţară mai mult decît ori cînd. Stăpînii lor.
.urne. Ei n-au voie să locuiască în diri luxoase, prevăzute cu tot con au spus de la început că proclamarea Pietrele cu care au fost bătuţi
artierele în care locuiesc albii, n-au fortul) ca şi alte „rezervaţii" care Republicii Sud-Afrioane se face cu poliţiştii lui Verwoerd, înrăitul ra
oie să se suie decît în autobuzele impinzesc pămîntul sud-african, sint scopul de a „menţine puterea omu sist sud-african, au fost smulse din
e care scrie „numai pentru negri", un exemplu grăitor al politicii pe lui alb". La referendumul care a pământul Republicii
-au voie să intre în localurile pu care o duce guvernul de la Pretoria, Sud-Africane,
rice, n-an voie să folosească spălă- (Capitala statului) politica cu avut loc în ajunul proclamării Re din acel străvechi pămînt ai cărui
oarele minelor... Dar cine ar putea noscută sub numele de „apartheid". publicii rasiste Sud-Africane au locuitori de baştină s-au săturat să
ă înşire cîte n-an voie să facă ne- Cuvântul i— compus în englezeşte participat doar 1.630.000 de oameni mai rabde samavolniciile rasiştilor
iri în ţara în care un pumn de oa- — vrea să însemne „dezvoltare se
(adică ceva mai mult de o zecime şi care luptă cu ardoare pentru li
w oi cu pielea albă au impus legi parată" şi se bazează pe ideea că din populaţia ţării), toţi albi I
i orînduieli de-a dreptul fasciste. ţara se împarte în două comunităţi bertate-
Băştinaşii au fost complet excluşi
■— albii şi băştinaşii, care trebuie sa R. ŢIULESCU
Cu ce se aleg trăiască şi să se dezvolte separat, de la vot. Aveau de aoeeia în între
gime dreptate condu
:rei oameni din patru.- fara sa se amestece unii cu ceilalţi. cătorii sud-afrioami
Dar despre oe fel de „dezvoltare", din exil cînd scriau
fie chiar ea şi separată, poaite fi încă înainte de pro
Din 14 milioane de cetăţeni ai
lepublicii Sud-Afrioane, aproape t i vorba, cînd africanii băştinaşi sînt clamarea Republicii
niTioame sint băştinaşi. Asta îm- siliţi să trăiască în condiţii oa acele Sud-Africane: „
eamnă că la fiecare patru oameni, descrise mai sus ? nu vom obţine liber
lo-ar unul e alb. Cei care an avut Dacă prin „apartheidul" rasist se tatea prin rezultatele
lefericirea să se nască cu pielea urmăreşte dezvoltarea celor care referendumului sad
teagră n-au decît un singur drept: deţin bogăţiile ţarii atunci ţelul este ale unor alegeri limi
icela de a munci pentru ca cei bo- pe deplin atins. Chiar publicaţia ame tate la alegătorii
raţi şi puternici, care scornesc le- ricană „N ek York Times Magazrne‘,I albi-- ci numai p©
ile de care vorbeam mai sus, să despre care e greu de crezut că ar baza luptei de masă
toată deveni din zi In zi fot mai apăra interesele băştinaşilor, scrie în cadrul căreia S®
>©gaţi şi mai puternici. Negri 9Cot că politica „apartheidului" nu cons unesc toate puterile
lin măruntaiele pămîntului sud-afri- tă în altceva decît „în jefuirea re poporului nostru pe»*
:an diamante şi aur (aici Se găsesc zervelor naturale, în exploatarea In i a salva ţara dB
>ele mai multe şî mai mari diaman- băştinaşilor, in înjosirea demnităţii hienele rasiale1’,
e dm lumea capitalistă şi se extrage umane". Cui folosesc jaful, exploata De pe acum, Con
K) la sută din cantitatea de aur a rea şi înjosirea demnităţii omeneşti gresul sindicatelor 'jQemorwtraJie antirasistă in Uniunea Sud-Airicană