Page 9 - Albina_1962_09
P. 9
!
Miercuri
12 sepfembF'e 1962 j!
8 pagini —
15 bani
REVISTA SAPTAMiNALÂ A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE l j
L 1
n fiecare p: g de toa: zilei de 15 milioane lei pentru mstrucţia iloi şcoli şi săli din S.U.A. sa in ţările A jericii Latine, — cu ex-
septembrie se dă tra ţionala inves- de clasă. Darea în xploatare timp a acestor cepţia Cubei crzre nu SoT frecventa o şcoală,
titură de a eschide ai .1 şcolar, invi- lăcaşuri a stat pre tindeni în iten[ia organelor este de ordinul ilioanelor.^pescriind mizeria cum.
tind în b i nenumă: e contingente locale de partid şi stat. Şcol , elevii, studenţii plită din oraş' Caracas, cl itala Venezuelei, zia-
I de învă|ă 1, de la c care încep cu vor avea condiţii învăţături dintre cele mai rul New York ald Tribuni scria „O centură de
A.B.C., fî . la cei f iliarizaţi cu e- bune. Ei vor găsi la ladrele did tice competenţă. sărăcie şi mizeri batjocoreş strălucirea modernă
cuaţiile cu multe nec scute şau retroversiunile înţelegere, răbdare. a acestui oraş ntastic de 1 ogat, capitala celei
fdră dicţionar. Dar a de 15 s tembrie prileju- Incepînd cu noul şcolar, i egătirii agrozoo- mai mari ţâri e rtatoare de etrol din lume. Pes-
ieşte şi un bilanţ : s ătorind-o, cotim cu cît s-a tehnice a elevilor din clase V-V1I (VIII) a te 360.000 de a; lfabeţi, înl majoritate indieni,
mai îmbogăţit între mp baza aterială a învă- şcolilor de cultură g< erală din diul sătesc, i se mulţi aproape m i de foame ,şi îmbrăcaţi numai
ţămîntului nostru di toate gţad. !e. Este un bilanţ va da o atenţie deo sbită. Potri t recomandărilor pe jumătate, trăi în cocioc ,e ruinate"...
care ne bucură. Prii el, toamna, rea de roade ca- sesiunii extraordinar a Mafii unări Naţionale, Adăugind aşe3tl 360.000 analfabeţi, circa
. ătă un farmec sp 'it. în ultimele clase ale uturo^jca or elementare de 40.000 de copii ab donaţi,-Freţ m şi alte zeci de
Nu există regiu: pe hayta Irii unde să nu se la sate, incepînd cu se va preda o- mii cărora părinţii iu le vor .tea plăti taxele
fi înălfat noi cons cţii şcplar Dobrogea, de pil-* biectul „Agricultura". Elevii, schimbul de mîine al şcolare şi cărţile, [em tabloull lumbru al durerii
dă, va avea cu 2| săli d)e ă mai mult ca în fruntaşilor recoltelor de aur, îşi vor însuşi un an pe care sărăcia şi ,eştiinţa del :arte o seamănă
anul şcolar trecut, n Tuldşa !ăcin. Cernavodă şi samblu de cunoştinţe de bază din toate ramurile într-un singur oraş pitalist.,.
Casimcpa îşi vor feschidei po e şcoli noi. Promo- agriculturii. Cutremurător a fos i anunţul 'licat zilele tre
tia viitorilor ele de clasa numără în această Emoţia încercată de cei care îşi vor lua locul cute de ziarele din Izr®r (Turcia). ®p.merul Mahmud
regiune 14.000 d nerătdă i. Pentru completa- în bănci la 15 septembrie se răsfrînge sărbătoreşte Okgel a făcut cunosc» că-şi vjnc» ochii. Luni de
rea mobilierului, colar si-au ocat în Dobrogea 4 şi asupra părinţilor. Bucuria este şi a celor vîrst- zile, Mahmud Okgel a»ăutat zadarnic de lucru. El
milioane de .lei. ţ nici. Gratuitatea învăţămîntiilui, a manualelor şco are însă un fiu de 7 anSpi yrea să-lwscrie la şcoa
La F;ăurel, r unea <£'ali noua şcoală medie lare pentru clasele I-VII, condiţiile excepţionale lă, sâ-i cumpere ghibzaLi şi cărţi, » 1 ferească de
are săli de cli spa|ipa3, şi laboratoare înzes- create celor aproximativ 2.800.000 de elevi din în- bezna ănalfabetismUlui.mtunci a laurs la gestul
trate cu un bo. t material idactic. Pe lîngă şco- văţămîntul de cultură generală, — toate aceste în său desperat. Singura sAranţă gfŞcMerului Okgel
Iile de 8 ărţi comulneh rădeaca, Jirlău, C. A. lesniri izvorîte din grija partidului şi guvernului este să-şi vîndă lumina »c)iilor 1 . Faptul acesta e
Rosetti, Cireş , Suteş|i, lta Albă şi Racoviţa, pentru luminarea vlăstarelor noastre — revarsă în tipic pentru întreaga ju n ik jrtQ a tit^^
s-aii: constţuit ăli noi ;de lasă. Mai toate şcolile inimi un val de recunoştinţă şi mîndria. Să ne gîndim şi la fiul »P^W M W IW >kgel atunci
din raionul Pi _ ’t mobilier nou-nouţ. A-ţi trimite copilul la şcoală nu mai o o povară cînd copiii noştri, aşezîndu-se în bănci, vor 'găst
Scoli medii avlnd între’ 16 şi 24 săli de clasă, ca pe vremea cînd Romînia burghezo-moşierească dinainte pachetele cu cărţi din lotul celor 17.400.000
s-au construit şi în oraşele regiunii Suceava... îşi căpătase o tristă faimă prin numărul mare al de exemplare distribuite gratuit în acest an pentru
Copiii oamenilor muncii din raionul Piteşti vor analfabeţilor şi semianalfabeţilor. Acestui trecut, clasele I-VII.
avea la dispoziţie 13 şcoli noi... pentru totdeauna înmormîntat, nu-i putem găsi co Alături de cadrele didactice, să ştim a sădi în
Asemenea ştiri au sosit la redacţiile ziarelor, din respondenţe decît în realităţile zguduitoare din ţă inima copiilor noştri setea de învăţătură, dorinţa
toate raioanele şi regiunile. rile capitaliste. Cercurile guvernante ale acestor de a se instrui cu rîvnă, pentru ca, atunci cînd 1°
In întreaga ţară s-au construit în acest an peste ţări sînt nevoite să recunoască ele înşile că situa va veni rîndul, să fie ostaşi destoinici ai vieţii noi
5.400 săli de clasă. Statul a alocat mai bine de 500 ţia învăţămîntului e dezastruoasă. Numărul copiilor şi păcii în lume.