Page 10 - Albina_1962_10
P. 10

PREGĂTIRI  PENTRU  IARNA


                   LA  CĂMINELE  CULTURALE


                 I  arna  este  îndeobşte  cu­  culturală  este  nesatisfăcătoa­  fice”,   „Serile  de  calcul”  —
                                                                      pentru
                                                                              a  demonstra  colecti­
                    noscută  ca  perioada  cea
                                           re.  La  căminul  cultural  din
                    mai  propice  pentru  des­  Rădăcineşti  (Adjud)  nu  există   viştilor   avantajele  aplicării
               făşurarea  unei  intense  munci   sobă.  La  Ruscova  (Vişeu)  e-   celor  mai  înaintate  metode  de
               cultural-educative  de   masă.   xistă  şi  sobă  şi  fonduri  alo­  muncă  în  agricultură  şi  zoo­
               Pentru  aceasta  este  n&cesară   cate  pentru  combustibil,  nu­  tehnie.
               însă  asigurarea  din  timp  a  ce­  mai  că  banii  sînt  cheltuiţi  în   Ca  şi  în  satele  sucevene,  în
               lor  mai  bune  condiţii  mate­  alte  scopuri.        raionul  Vişeu  au  fost  reorga­
               riale  la  toate  căminele  cul­  Unele  sfaturi  populare  şi   nizate  colectivele   de  confe­
               turale  şi  bibliotecile  săteşti.   consilii  de  conducere  ale  gos­  renţiari.   Pentru  informarea
               Bunii   gospodari'  au  şi  luat   podăriilor  agricole  colective,   politică  a  oamenilor  muncii
               unele  măsuri  în  acest  sens.   cum  sînt  cele  din  Voivodeni,   din  raion  vor  fi  extinse  peste
               Astfel,  comitetul  executiv  al   Lunca,  Laghig  (Reghin),  sînt   tot  forme  ca :  „în  faţa  hărţii
               sfatului  popular  din  comuna   chemate  să  rezolve  problema   politice   a  lumii”,   „Jurnale
               Ploscuţeni   (Adjud)  a   avut   depozitării  cerealelor  în  aşa   vorbite",  „Călătorii  pe  hartă",
               grijă   să  aducă  amenajările   fel  încît  în  căminele  culturale   iar  în  domeniul  muncii  cul­
               necesare  căminului  cultural   activitatea  să  poată  continua   turale  —  „Seri  tematice”,  „De
               care  acum  impresionează  plă­  nestingheirită.  Corespondentul   vorbă  cu  inginerul  agronom”
               cut  prin  aspectul  ospitalier  şi   nostru,  Ion  Ticaliuc.  ne  sem­  şi  altele.  In  colaborare  cii  or­
               îngrijit  al  sălii  de  spectacole.   nalează  că  munca  pentru  re­  ganizaţiile  U.T.M.,  „Joile  ti­
               S-au  achiziţionat  scaune  noi   paraţiile   căminului  cultural   neretului”  vor  căpăta  un  con­
               pentru   circa  300  de  specta­  din  Vicovul  de  Jos  (Rădăuţi)   ţinut  mai  bogat,  mai  educa­
               tori ;  în  curînd  vor  fi  gata   a  stagnat  în  mod  nejustificat.   tiv.
               două sobe  de teracotă.  Aceeaşi   Spectacolele  se  vor  da  în  frig,   Comitetele  pentru  cultură
               preocupare  se  vădeşte  şi  in   deoarece  la  cămin  nu  există   şi  artă  din  raioanele  Ciuc  şi
               comuna  Homocea  (Adjud).  Pe   sobă.                  Reghin,  au  luat  din  timp  le­
               lingă  celelalte  utilări,  local­  Se  impune  ca  în  toate  a-   gătura  cu  întreprinderea  cine­
               nicii   au  executat  şi   nişte   ceste  comune,  ca  şi  în  alte   matografică   regională  şi  cu     N.  Butnar iu ;  PORTRET  (desen)
               brîie  protectoare  din  scînduri   locuri  unde  lucrurile  se  tără­  consiliu]  agricol  pentru  a  sta­
               montate  pînă  aproape  la  ju­  gănează,  organele  locale  să  ia   bili  filme’e  agrotehnice  legate
               mătatea  pereţilor.  Prin  muncă   toate  măsurile  pentru  reme­  de  specificul  raioanelor  res­
               patriotică  a  fost  curăţat,  vă­  dierea  deficienţelor,  acum  cît   pective,  care  vor  rula  la  că­
               ruit  şi  amenajat  pentru  acti­  vremea  mai  este  încă  îngă­  minele  culturale  venind   în   F R U M U S E Ţ E
               vitatea  din  timpul  iernii  şi   duitoare.           sprijinul  participanţilor  la  în-
               căminul  cultural  din  comuna   Căminul  cultural  poate  fi   văţămîntu!  agrozootehnic  de
               Căian  (Gherla).  In  plus,  ini­  socotit  bine  pregătit   pentru   masă.                                     i.
               moşii  artişti  amatori  Viorel   iarnă  numai  atunci  cînd,  pa­  In  mulle  comune  s-a  por­  e  mult  mi-am  pus  în  gînd  să-mi  adun  însem­
               Petean,  Domnica  Deuşan,  Va-   ralel  cu  asigurarea  condiţiilor   nit  la  reorganizarea  şi  comple­  D  nările  pe  marginea  acelui  nestemat  al  creaţiei
               sile  Negrea  şi  ceilalţi  membri   materiale   necesare   pentru   tarea  formaţiilor  artistice  (la   folclorice,  de-o  nepreţuită   valoare   artistică,
               ai  formaţiilor  artistice  ale  că­  desfăşurarea  unei  bune  acti­  Ţaga-Gherla  formaţia  de  tea­  dansul  popular,   domeniu   de-o  fermecătoare  armo­
               minului  au  construit,  tot  prin   vităţi,  îşi  întocmeşte  din  timp   tru  cuprinde  cinci  noi  actori   nie  a  melodiei,  ritmului  şi  culorilor,  de-o  inepuiza­
               muncă  patriotică,  cabina   de   un  plan  de  activitate  cu  un   amatori,  iar  corul  încă  20  de   bilă  varietate.
               proiecţie  pentru  cinematogra­  conţinut  bogat,  variat,  atrăgă­  membri).               Mi-a  întovărăşit  copilăria  şi  mi-a  bucurat   primii
               ful  sătesc  nu  demult   înfiin­  tor  şi  bineînţeles   axat   pe   De  asemenea,  în  atenţia  co­  ani  ai  tinereţii,  vraja  lui  nu  mi-a  pălit  niciodată  din
               ţat.  Cu  necesarul  de  combus­  problemele  specifice  ale  fie­  mitetelor  raionale  pentru  cul­  minte  şi  inimă,  pretutindeni  însoţindu-mă  sub  aceeaşi
               tibil  pentru  perioada  de  iar­  cărei  comune  în  scopul  întă­  tură  şi  artă  trebuie  să  stea  şi   strălucire  de  lumină,  cum  te  urmăreşte  mireasma
               nă  asigurat  sînt  şi  căminele   ririi  gospodăriilor  agricole  co­  neîntîrziata  completare  a  tu­  finului  abia  cosit  şi  mirosul  cetinii  de  brad.   L-am
               din  Vintileanca  (Mizil)  si  Ul-   lective.          turor posturilor de directori de   D  asociat  întotdeuna  cu  cuvintele  simple,   de   sobră
               meni  (Buzău).               Prima  sarcină  le  revine  co­  cămine,  care  sînt  încă  libere.   eleganţă  şi  adîncâ  simţire  a  versurilor  populare.  Căci
                Asemenea  exemple  sînt  ne­  mitetelor  regionale  şi  raionale   (In  raionul  Huşi,  de  exemplu,   I  aceeaşi  expresivitate,  ca  a  vorbei  rostite  o  are  şi  îm­
               numărate  în  toate  raioanele.   pentru  cultură  şi  artă,  care   sînt  14  cămine  fără  directori   N  binarea  arniciului,  a  motivelor  populare,  a  negrului
               Din  păcate  mai  există  însă  şi   trebuie  să  se  preocupe  de  in­  şi  ca  urmare  —  cu  o  activi­  cu  roşul,  galbenului  cu  sclipirea  argintie,  în  costumul
               locuri  unde  se  pare  că  unele   struirea  activului  cultural  de   tate  sporadică).  popular.  Am  înţeles  de  mult  că  dansurile  populare
               sfaturi  populare  comunale  au   la  sate  pentru  o  bună  orien­  Folosind  experienţa  anilor   C  exprimă  un  univers  de  simţire,  de  la  iubire  la  ură,
               uitat  că  după  toamnă  vine...   tare  in  problemele  actuale  ale   trecuţi,  în  majoritatea  comu­  de  la  duioşie  la  asprime  virilă.  Ele  alcătuiau,  în  fe­
               iarna.  E  adevărat  că  la  Cep-   căminelor  culturale  şi  ale  bi­  nelor  s-au  început  din  vreme   A  lul  cum  era  organizată  perindarea  lor,  un  adevărat
               tura  (Ploieşti)  se  construieşte   bliotecilor,  pentru  alcătuirea   pregătirile  pentru  iarnă.   In   R  manifest  al  sufletului  popular,  în  veacurile  de  opri­
               un  cămin  cultural  nou,  dar   unor  asemenea  planuri  de  ac­  această  perioadă  este  necesa­  mare  sălbatică,  în  negura  ce-l  apăsa  şi-n  care  nu  li­
               pînă  va  fi  dat  în  folosinţă   tivitate  în  perioada  de  iarnă   ră formarea  în fiecare  comună   N  căreau  lumini.  Dansul  popular  spunea  că  dorul  adine
               mai  durează  destul.  In  acest   care  să  prevadă  manifestări   a  unor  cît  mai  largi  colective   E  de  libertate  şi  viaţă  omenească  nu  poate  fi  stins.
               timp  localul  actual  al  cămi­  ce  vor  dezvolta  puternic   în   obşteşti  de  activişti  culturali.   T
               nului  are  geamurile  sparte,  e   conştiinţa  maselor  dragostea   Prin  atragerea  în  munca  cul-   îmbrăcat  în  zdrenţe,  aplecat  pe  coarnele  plugului,
               nevăruit,  iar  într-una  din  săli   pentru  avutul  obştesc,  spiritul   tural-educativă  de  masă   a   U  încovoiat  sub  bici  şi  veşnic  flămînd,  apărea  la  horă
              s-au  depozitat  cereale.  Intr-o   colectivist         unui  număr  cît  mai  mare  de    într-un  port  în  care  n-ai  fi  bănuit  că  pînza  de  in,
               stare  şi  mai  jalnică  se  află                      activişti  dintre  oamenii  cu  o   L  jurubiţa  de  aţă  şi  degetele  muncite  de  secere  pot
              sala  de  cinematograf.  Nici  în   La  instructajele  ce  au  avut   bună  pregătire,  cu  experienţă   scoate  la  lumină  o  astfel  de  comoară,  pot  crea  me­
              comuna  Vutcani  (Huşi)  comi­  loc  încă  din  luna  trecută  în   în  organizarea  diferitelor  ma­  lodii  şi  ritmuri  uluitoare.
              tetul   executiv  al   sfatului   regiunea  Suceava,  s-a  pus  un   nifestări  şi  cu  multă  dragoste   S  Victorios,  azi  îşi  desfăşoară  întregul  registru   şi
              popular  comunal  nu  acordă   deosebit accent pe  îndrumările   de  muncă,  sarcinile  ce  stau   C  pune  an  de  an  valori  noi  lingă  cele  moştenite,  des­
              atenţia   cuvenită  căminului   pentru  organizarea  unor  ma­                        R    cătuşat,  ridicat  la  lumină.  Adevărata  scenă  a  artei
              cultural  care  are  nevoie  ur­                        In  faţa  căminelor  culturale  în   lui  e  viaţa  de  azi  a  satului,  socialismul.
              gentă  de  reparaţii.  Nu  e  de   nifestări  variate  cum  ar  fi   timpul  iernii  vor  fi  îndepli­  I  Şi  iată,  „Rapsodia   Romînă“  în  Danemarca  şi   în
              mirare  că  aici  şi  activitatea  „Serile  de  experienţe  ştiinţi­  nite  cu  succes.    S.V.A.  a  smuls  ropote   nesfîrşite  de  aplauze,  elogii
                                                                                                     I   neobişnuite  pentru  temperamentele  nordice,   uimire
                                                                                                    T    mărturisită  deschis.  Să  ne  amintim  de  Viareggio,  de
                                                                                                         triumfurile  marilor  noastre   ansambluri  „Ciocîrlia“,
                                                                                                    0    „C.C.S."  şi celelalte,  a  căror  evoluţie a fost considerată
                                                                                                    R
                     Surprize care puteau să lipsească                                              U    peste  hotare  drept  o  veritabilă  revelaţie.  Se  datoresc
                                                                                                         dansului  popular,  se  datoresc  anilor  noştri  acele  con­
                                                                                                    L    diţii  care  au  încununat  cu  lauri  arta  străveche  şi  mă­
                                                                                                         iastră.
                                                                                                    U      Şi  iată  serbările  cîmpeneşti,  care  adună  zeci  de
                Într-una  din  zilele  de  sfîrşit  de  septembrie   umpluse  de  oameni.  Intre  brigadă  şi  audito­  1  formaţii,  iată  mii  de  spectatori  strînşi  lingă  estrade,
              un  mic  grup  de  oameni  se  îndrepta  spre   riu  se  înfiripă  repede  dialogul.  Judecătorul   în  Poiana-Mare,  la  Reghin,  în  Braşov  sau  Maramu­
              Logic.  Mergeau  încet,  anevoios  pe  drumul   Florea  Zamfir  conducea  cu  multă  pricepere   reş,  sau,  de  curînd.  în  pădurea  Pustnicul.  Sînt  festiva­
              desfundat  de  ploi,  oprindu-se  doar  cîte  o   desfăşurarea   întîlnirii.   Brigada   răspunse   luri  ale  artei  populare,  manifestări  folclorice,  în  care
              clipă  să-şi  uşureze  pantofii  de  glod.  Porni­  întîi  la  întrebările  primite  la  raion,  apoi  la   inovaţiile  abundă.
              seră  cu  o  maşină  din  Reghin,  cu  cîtva  timp   cele  puse  pe  loc.  Profesorul  Alexandru  Le-   Ritmurile,  paşii  se  înregistrează  pe  hîrtie,  strigă­
               înainte,  dar  în  drum  maşina  s-a  poticnit.   nard  fu  îndeosebi  asaltat.  Voiau  oamenii  să   turile  fac  obiectul  repetiţiilor  la  magnetofon,  jurna­
              Oamenii  au  pus  umărul,  au  ajutat  cît  au   ştie  ce  foloase  aduc  ştiinţei  şi  omului  zboru­  lele  de  actualităţi  aduc  secvenţe  exuberante  pe  pe­
              putut,  dar  degeaba.  Roţile  se  învîrteau  pe   rile  cosmice,  să  cunoască  posibilitatea  de  a   liculă,  în  studiourile  televiziunii  vin  căluşari,  se  în­
               loc.  Şi  pînă  la  Logic  mai  era  ceva  de  mers.   zbura  spre  Lună  şi spre alte planete,  dacă  e   cinge  brîul,  s-aude  melodia  legănată   a  „purtatei“,
              vCe  facem ?“  a  întrebat  doctorul  Horia  lacob   vreun  fel  de  viaţă  pe  Marte  sau  pe  Venus.   ori  te  fură  vîrtejul  unei  „învîrtite".
              după  zadarnicele  încercări  de  a  urni  maşina   Profesoara  Doina  Zamfir  fu  şi  ea  mult  soli­  Voiam  să-mi  încep  însemnarea  cu  ceea  ce  se  mai
              din  loc.  „Plecăm  pe  jos“  au  răspuns  ceilalţi,   citată.  Abia  prididea  să  răspundă  la  mulţi­  ştia  despre  această  minune  a  sincretismului  folcloric,
              fără  să  se  gîndească  prea  mult.       mea  de  întrebări  legate  de  apariţia  vieţii  şi  a   poate  cea  mai  des&vîrşită,  în  orice  caz  prilejuind
                Porniseră  deci  încet,  înainte.  Trebuiau  să   omului  pe  pămînt.  Doctorul  şi  judecătorul   emoţii  artistice  de  neuitat,  într-o  vreme  cînd  umblam
              ajungă  oricum  în  sat.  Aveau  la  ei  întrebările   aveau  de  asemenea  de  dat  multe  lămuriri.  la  şcoală  în  pantaloni  scurţi.  Bagajul  era  însă  extrem
              la  care  colectiviştii  din  Logic  aşteptau  răs­  Oamenii  ar  fi  voit  să  pună  şi  întrebări   de  sărac.  Un  „alunei"  lînced,  falsificat  pînă  la  stri­
              puns.  Putea oare să se întoarcă din drum pro­  legate  de  problemele  agriculturii,  de  dezvol­  denţă,  o  „sîrbă"  dezarticulată  şi  o  „zdroboleancă"  de
              fesorul  de  fizico-matematici,  Alexandru  ' Le-   tarea  gospodăriei  lor.  In  brigadă  însă  nu  era   nerecunoscut,  era  cam  tot  ce  se  perinda  la  precarele
              nard,  şi  să  lase  fără  răspuns  atîtea  întrebări   nici  un  inginer  agronom  şi  nu  avea  cine  să   noastre  serbări  şcolare  de  acum  două  decenii.  Firesc,
              legate  de  zborurile  cosmice ?  Sau  profesoara   le  răspundă.                          am  renunţat  la  acel  reper  care  nu  reprezintă   în
              Doina  Zamfir,  care  avea  la  dînsa  întrebări   Brigada  ştiinţifică  merită  toate  felicitările   fond  nimic  altceva  decît  indiferenţa  de-atunci  a  gu­
              despre  origina  vieţii  pe  pămînt  şi  despre   pentru  felul cum a decurs  întîlnirea  şi pentru   vernanţilor  burghezi  faţă  de  autentica  artă  popu­
              apariţia  omului ?                         răspunsurile  lămuritoare  date  oamenilor.  Nu   lară,  indiferenţă  ca  şi  faţă  de  alte  dureri  şi  bucurii
                Merseră  vreo  trei  kilometri  pînă  în  sat.   se  poate  trece  însă  cu  vederea  felul  în  care   ale  poporului.  Durerile  acelea  nu-i  întristau,  aşa  cum
              Aici  o  primă  surpriză.  întrebară  pe  un  om   casa  de  cultură  (de  altfel  o  casă  de  cultură   bucuriile  nu-i  bucurau.  Doar  doamnele  de  lume  bună
              de  directorul  căminului  cultural.       cu  activitate  frumoasă  atît  la  centru  cît  şi  in   se  fandoseau  cîteodată  în  borangic.  cu   cofiţe  şi  cu
                —  Apoi  degeaba  îl  căutaţi  —  răspunse   cuprinsul  raionului)  a  organizat  această  de­  cîte-o  furcă  lustruită  în  poze,  cu  unghii  lăcuite  şi
              acesta.  —  L-am  văzut  de  dimineaţă  cînd  a   plasare.  Brigada  a  plecat  fără  să  fie anunţată   brăţări  de  aur.  La  sate  însă,  Zamfirele  aveau  mîini
              plecat  la  Teaca.                                                                         crăpate  şi  năşteau  pe  cîmp .'
               —  Să  mergem  atunci  la  directorul  şcolii  —   în  sat,  fără  să  fie  însoţită  de  un  activist  cul­  Dar  am  avut  neuitate  emoţii,  pînă  la  lacrimi,  ur­
              propuse  cineva  din  brigadă              tural  de  la  raion  şi  a  fost  lăsată  să  se   mărind  în  vremea  din  urmă  „şireagul",  „bărbuncvl",
                Ion  Puşcaşu,  directorul  şcolii,  rămase  sur­  <  .'scurce  singură  cu  toate  problemele  orga­  „fecioreştile“  „brîurile",  „paşovoaica"   sau   „liuţul-
              prins  cînd  îi  văzu.                     nizării.  Pe  viitor  casa  de  cultură  va  trebui   ca~,  „ghimpele",  „bătutele“  sau  „roata”,  pe  Olt  sau  pe
                                                                                                         Mureş,  în  Dăbuleni  sau  Suceava,  pe  Argeş  sau  la
               —  N-am  ştiut că  veniţi.  V-am  aşteptat  săp-   să  aibă  mai  multă  grijă  de  amănuntele  orga­  Pustnicul.
              tămîna  trecută  —  răspunse  el  puţin  mirat,   nizării,  atunci  cînd  trimite  brigăzi  ştiinţifice   Şi  astfel,  m-am  hotărît  să  reiau  vechiul  plan  şi  să
              apoi îi  linişti  pe  membrii  brigăzii: să  nu  aibă   la  sate.                          încep  însemnările  mele  de  nespeciolist.
              nici  o  grijă,  mobilizarea  se  va  face.
               Pe  înserate  o  sală  din  sediul  gospodăriei  se                      I.  R.                                       ŞTEFAN  LUCA
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15