Page 12 - Albina_1962_10
P. 12

în ospeţie



                                                                   la colhoz



                                                                      Pocalu-a  treia  oară  ni-1  umpluse
                                                                      Cei  mai  bâtrîn  dintre  meseni  şi  spuse :
                                                                      „Mai  râu  cind  ne  va  li,  aşa  să  tic 1
                                                                      Şi  şapte  veacuri  moartea  să-ntîrzie.
                                                                      Dar  nici  atunci  la  uşă  să  nu' bată
                                                                      Pin’  n-om  ciocni  pocalul  înc-odată 1"
                                                                      Aveau  pe  piepturi,  prinse,  fiecare.
                                                                      De  aur  stele  mîndre,  lucitoare.
                                                                      Nici  soarele  nu  scâpâra  ca  ele...
                                                                      Eram  ca-n  cosmos  printre-atitea  stele.
                                                                      „Ei,  cum  te  simţi ?“
                                                                           ...  şi-am  spus  cum  se  cuvine.
                                                                      Cum  spun  cosmonauţii :
                                                                      „Foarte  bine“.
                                                                                       VICTOR  TULBURE


                                                                   Prietenia


                                                                   noastră


                                                                   Prietenia  noastră  e  ca  un  brad  de  munte
                                                                   Cu  rădăcini  iniipte  in  stîncâ  şi  în  vreme
                                                                   Cu  vlrstele-arcuite  ca  o  măreaţă  punte
                                                                   Spre comunism  nălţată  cu-o  clipă  mai  devreme.
                                                                   Din cartea Iui Octombrie ce veacu-a rupt in două
                                                                   Şi  vieţii  larg  deschis-a  terestre  minunate.
                                                                   Am  învăţat  să  facem  şi-aici  grădina  nouă
                                                                   De  visuri  împlinite,  de  lapte  avîntate.
                                                                   Prietenia  noastrâ-i  letopiseţ  fierbinte
                                                                   Cu-nsuileţite  pagini,  nemuritoare  rînduri
                                                                   Din  care  luăm  lumina  să  cutezăm  ’nainte
                                                                   Să  ne-ntihrim  in  piscuri  de  ere  şi  de  gindurl.
                                                                   Prietenia  noastră  sînt  miinile  unite
                                                                   Pe-acelaşi  steag  —  incandescent  in  zare
                                                                   Sînt  miile  de  rîuri  ce  vin  nestăvilite
                                                                   Cu  valuri  încărcate  de  frumuseţi  şi  soare.                                  Vedere  din
                                                                                   GH.  |.  CHIRCULESCU

                                                                   Dreaptă



                                                                   călăuză


                                                                   tuturor


                                                                        Steaua  cea  mai  vie  dintre  toate                                                la
                                                                        S-a  născut  din  dor  de  libertate.                                       ghete  cu  tur
                                                                                                                                                    chiulul  port
                                                                        Inimă  aprinsă  spre  lumină,                                               de  mină  în  1
                                                                        A  zvîcnit  din  pulbere  şl  tină.                                         ton,  închipui]
                                                                                                                                                    grafiei  scrie
                                                                        Din  curate  piepturi  proletare                                            Elena  Cora,
                                                                        S-a  aprins  să  ardă  peste  zare,
                                                                                                                                                      Ciţi  ani  s
                                                                                                                                                    fete?  20—21
                                                                        Cind  întinse  braţul  Ia  Smolnîi                                          oare ?
                                                                        Lenin  —  peste  veacuri  —  cel  dinţii.
                                                                                                                                                      întrebarea
                                                                        Şi  de-atunci,  luceafăr,  suie-n  zbor.                                    ditorul  iotog:
                                                                        Dreaptă  călăuză  tuturor.                                                  care  desprin<
                                                                                                                                                    un  băfrin  ca
                 Sala  de  maşini  a  hidrocentralei „V.  I.  Lenin“  de pe  Nipru.  CONSTANTIN  M UNTEANU                                          iembrie  şi  <
                                                                                                                                                    satul  Bâişeşt
                                                                                                                                                    In  acest  sat
                                                                                                                                                    de  ai  noştri
                                                                                                                                                    armată  rusă.
                    olhozul   din   Cernobaevka  se   tunericului  care  a  fost  izgonit  pen­  sînt  800  asemenea  case  noi,  acope­  cum  crede  de  cuvinţă   mai   bine.   conspirativă
                     întinde  pe  o  suprafaţă  de  tru  totdeauna  din  viaţa  ţăranului   rite  cu  ţiglă)  nu  se  văd  nici  un   Iată :  şoferul  Victor  Kulin  îşi  cum­  organizam  ai
                     13.000     ha.  Maşinile  sale  agri­                        fel  de  semne  ale  obişnuitei  gospo­  pără  televizor.  Mecanicul  Dimitri   două  fete :
                                                 colhoznic.  Oamenii  dispun  acum  de
                     cole — tractoare,  combine,  au­  mai  multă  lumină.  Dar  electricita­  dării  ţărăneşti:  staulul  pentru  vite,   Trusin scrie  scrisori copiilor  săi  ple­
                tocamioane  —  în  număr  de   peste   tea  înseamnă  totodată  şi  mai  multă   poiata  pentru  păsări,  cocina  pentru   caţi  la  studii  superioare.  Ludmila   Cora.  Or  mc.
                'I 000,  pitse  una  după  alta,  ar  forma   putere  pentru  fiecare.  în  parte.  porci.  Obişnuitul  lot  din  faţa  case­  Litvinova  n-are  astîmpăr : pînă cînd   că  există  şc
                iun  şir  de  cîţiva  kilometri.   întrebaţi-l  pe  Andrei  Soloşenko,   lor  era  cultivat  doar  cu  zarzavaturi   va  sosi  o  specialistă  cu  studii  su­  exista.  In  aic
                  Locuitorii  din  Cernobaevka  sînt   responsabilul   fermei   zootehnice,   şi  cu  flori.       perioare,  ea  încearcă  să  descopere   locuia,  nu  d
                pe  deplin  conştienţi  de  locul  pe   cile  vaci  reuşea  să  mulgă,  manual,  —  Aşadar,   s-a  gîndit   străinul,  singură  (petrecîndu-şi  mult  timp  în
                care  îl  ocupă  colhozul  lor  în  lume.                                                          laboratorul  colhozului)  noi  metode   maică-sa.  Nu
                Nu  se  poate  ca  ogoarele  şi  păşunile                                                          de  sporire  a  producţiei  de  ouă.  avea  16  ani
                tor  (13.000  ha.’)  să  nu  fi  fost  vă­                                                          Nu,  oamenii  nu  se  mai  simt  legaţi   Care  este  so
                zute  de  cosmonauţii  sovietici  în                                                               doar  de  un  petec  de  pămînt  din   Jerlov  Sozc
                zborul  lor  în  jurul  Pămîntului.  Cit                                                           spatele  casei  lor,  ci  de  marele  ogor.
                'despre  produse,  ce  să  mai  vorbim ?,                                                          pe  care  se  afirmă  noi  şi  noi  me­  Buriată,  înch
                Cel  puţin  vinul  l-au  lăudat  şi  nu­                                                           tode  de  sporire  a  bogăţiei  animale   întregului  po
                meroşii  oaspeţi  străini  care  s-au  pe­                                                         şi  vegetale.  In  munca  lor,  colhoz­  binie  din  î
                rindat  pe  aici!                                                                                  nicii  din  Cernobaevka  sînt  ajutaţi   unde  munfii
                  De  multe  ori,  Nikolai  Gomonov,                                                               de  64  de  oameni  cu  studii  de  spe­
                preşedintele  colhozului,  nu  se  poate                                                           cialitate  (în  afară  de  învăţători  şi   rului  ca  şi  (
                opri  să  nu  se  gîndească:  —  Iată                                                             medici).  Şi  numărul  specialiştilor  e   Citim  prinţ
                unde  am  ajuns!   Acum,  ridicăm   o  mulgătoare  în  fiecare  zi ?  Solo­  colhoznicii  n-au  dreptul  la  gospodă­  în  creştere.  Oamenii  au  planuri   Elena  şi  Ma:
                ochii  spre  cer  doar  să  urmărim   şenko  va  ezita  înainte  de  a  răs­  rie  personală...   m ari!  Ei  vor  să  extindă  reţeaua  de   ten  Petre  mc
                zborul  navelor  cosmice,  sau  să  ne   punde  (a  început  să  u ite):                          irigare,  să  construiască  o  nouă  can­  tul  meu,  din
                uităm  la  stele.  Nimeni  nu-şi  mai   —  Cred  că  vreo  25 ...  Dar  primul  colhoznic  întrebat  a   tină,   să   ridice   un   spital,   să
                ridică  privirile  spre  bolta  cerească   Dar  acum  cînd  electricitatea pune   rîs  cu  hohote  de  judecata  străinu­  construiască  o  casă  proprie  de  odih­  pesie  ani,  d(
                Să  vadă  dacă  vine  sau  nu  ploaia.   în  mişcare  aparatele  de  muis  cu   lui.  La  noi,  i-a  spus  el,  fiecare  are   nă  pe  malul  mării...  Iubite  prie
                Iii  locul  unui  cer  cu  nori  capricioşi,   ţevi  transparente  din  plastic ?  dreptul  să  ţină  lingă  casă  şi  vacă        la  drum  să-ţ
                                                                                                                                                          rc
                oamenii  dispun  acum  de  28  de  in­  Soloşenko  răspunde  repede :  şi  păsări  şi  porci,  dar  astea  mai   Acum  e  bine,  dar  mîine  va  fi  şi   mintea,  cu  c
                stalaţii  pentru  produs  ploaie  arti­  —  100  de  vaci  zilnic!  mult  ar  încurca  decît  ar  ajuta.  De   mai  bine  la  Cernobaevka.  Cei  mai
                ficială.                                                          vreme  ce  colhozul  e  destul  de  bo­  vîrstnici  se  uită  cu  invidie  la  Vova   şi  scrisoarea
                  Încă  părinţii  celor  ce  alcătuiesc   Oamenii  muncesc  mai  uşor,  mai  gat  ca  să  asigure  din  belşug  hrana   şi  Tolia,  cei  doi  gemeni  pe  care   amintirii,  ne-
                azi  marea  familie  a  colhoznicilor   spornic  şi  cîştigă  mai  mult.  In  ulti­  tuturor,  de  ce  să-şi  piardă  oamenii
                ‘din  Cernobaevka  aşteptau  cu  nesaţ   mii  cinci  ani  venitul  colhozului  a   vremea  cu  mărunţişuri ?  Mai  bine   uneori  seara  îi  scoate  la  plimbare
                nopţile  cii  lună,  singurele  care  mai   crescut   de  7  ori.   O  dală   un   toate  eforturile  să  fie  îndreptate   tatăl  lor,  şoferul  Victor  Kutin.  Vo­
                risipeau  întunericul.  Dar  acum  nu   vizitator  dintr-o  ţară  capitalistă,   spre  sporirea  bogăţiei  obşteşti  a   va  şi  Tolia  vor  vedea  Cernobaevka,
                e  casă  în  sat  să  nu-şi  aibă  luna  ei.   care  se  plimba  pe  uliţele  din  Cer­  colhozului.  O  dată  cu  sporirea  aces­  în  comunism J
                200  de  kilometri  de  linii  electrice   nobaevka,  a  văzut  că  pe  lingă  multe   teia  se  măresc  şi  veniturile  noastre.
                ţes  o  adevărată  plasă  împotriva  în­  din  noile  case  ale  colhoznicilor  (şi  Timpul  liber  fiecare  şi-l  foloseşte  RADU  ŢIULESCU
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17