Page 18 - Albina_1962_10
P. 18

La  Jegălia,  regiunea  Bucureşti,  tineretul  îşi  petrece  timpul  liber  în  mod  plăcut  şi  util.  In  clişeul
           din stingă, bibliotecara Elena  Petrescu  prezentînd  cartea:  „Victoria de  laOltina", de  Paul Anghel,  în
           cadrul  uneia  din  tradiţionalele  Joi  ale  tineretului.  După  cum  se  vede  şi  în  iotograiia  din  dreapta,
           multora  le  place  să  se  întilnească  cu prieteni  dragi — cărţile— în  atmosfera  îmbietoare  a  bibliotecii.


                                      m                                            •  ^   •

           C   împia  noastră,  în  întregime  colectivizată,  îşi   iunie —  film,  în  multe  zile  din  septembrie —  film.   Odobeşti,  Ungureni,  Găiseni,  ne-au  vorbit  despre
                                                          Şi  de  multe  ori  nici  măcar  nu  se  anunţă  titlul  fil­
                împarte  darnic  minunatele  ei  bogăţii.  Pe  tar­
                                                                                                        metodele  lor  de  muncă,  noi  le-am  împărtăşit  pe
                lale  a  început  de  mult  bătălia  pentru  vii­  mului.  Ar  fi  bine  dacă  la  cămin  s-ar  prezenta  şi
           toarea  recoltă  —  se  însămînţează  griul.  Colecti­  jurnale  vorbite,  dacă  în  mijlocul  nostru  ar  veni   ale  noastre, i-am  invitat să  ne  viziteze acasă. După
           viştii  au  învăţat  să  cîştige  întrecerea  cu  timpul.  mai  des  brigada  ştiinţifică.  Mai  înainte,  cînd  încă   aceea,  am  participat  la  programul  artistic  dat  de
             Dar  la  căminele  culturale ?  Despre  activitatea                                        echipele  mai  multor  cămine  culturale.  Alături  de
           căminelor  culturale  îşi  vor  spune  părerea,  de  data   nu  intrase  tot  satul  în  colectivă,  se  organizau  la   artiştii  noştri  au  cîntat şi  artişti  de  la  Bucureşti  —
           aceasta,  colectiviştii.  Răsfoim  carnetul  de  note  şi   căminul  cultural  şi  la  bibliotecă  seri  de  calcul,  că­
           reconstituim  spusele  cîtorva  colectivişti  de  la  gos­  lătorii  pe  hartă...   De  ce  nu  se  mai  organizează?   Aurelia  Fătu  Răduţu,  Ilie  Udilă,  Magda  Constanti-
           podăriile  din  Potlogi,  raionul  Titu,  şi  din  comuna   Ne-ar  interesa  o călătorie  pe  hartă  prin  cîteva  gos­  nescu.  Am  petrecut  împreună  o  zi  minunată  şi  în
           Peretu,  raionul  Roşiori.                    podării  cu  experienţă,  milionare ;   sau  un  jurnal   acelaşi  timp  folositoare.
             li  dăm  cuvîntul   tovarăşei   Maria  Calea  de  la                                         Aceste  schimburi  de  experienţă  şi  întîlniri  între
           G.A.C.  „Unirea“  din  comuna  Peretu.         vorbit,  acum,  în  campania  de  toamnă,  în  care  să   colectivişti  pot  fi  organizate  de  către  căminul  cul­
                                                         aflăm  cum  merg  însămînţările  la  alte  gospodării
            —  îmi  place  să  merg  la  căminul  nostru  cultural,                                     tural  şi  cu  un  număr  mai  mic  de  oameni.  Poate
           unde  se  organizează  destul  de  des  seri  culturale   colective  din  raion  sau  din  regiune,  cum  lucrează
           şi  avem  posibilitatea  să  vedem  filme,  să  ascultăm   colectiviştii  de  acolo   ca  să  termine  lucrările  la   chiar  mai  bune  şi  cu  mai  multe  roade,  după  pă­
           diferite  conferinţe.  Pentru  munca  mea  (lucrez  în   timp.  Sau  un  alt  exemplu :  la  ferma  de  vaci,  în   rerea  mea.
           sectorul  zootehnic),  au  fost  folositoare  conferinţele                                     Marin  Petcana:  — Dar  ele  să  fie  întotdeauna  ur­
           „Cum  putem  obţine  o  producţie  sporită  de  lapte   vara  aceasta,  s-a  realizat,  faţă  de  anul  trecut,  mai   mate  de  programe  artistice.  Astfel  sînt  mai  atrac­
                                                          mult  lapte   pe  cap  de  vacă   furajată.  Ce  venit
           pe  cap  de  vacă  furajată",  „Hrănirea  raţională  a                                       tive,  mai  plăcute.  Nu  e  mai  plăcut  să  participi  la
                                                          aduce  gospodăriei  sporirea  producţiei  de  lapte  nu­
           animalelor",   „Creşterea  vacilor  de  lapte  —  izvor   mai cu  un  litru  zilnic la  cele  190  de  vaci  pe  care  le  o  seară  culturală  în  care,  printre  expuneri  şi  dis­
           de  belşug  pentru  gospodăria  colectivă"...  De  ase­                                      cuţii,  să  fie  intercalate  frînturi  din  programul  bri­
           menea,  filmele   „După  colectivizarea  completă  a                                         găzii  artistice  de  agitaţie  sau  două-trei  cîntece ?
           regiunii  Bucureşti",  „Creşterea  animalelor"  şi  alte                                       T o ţi:  —  Ba  da.
           jurnale  documentare  agricole.   De  altfel,   sînt,   COLECTIVIŞTII                          Petre  Olteanu :  —  Voiam  să  mai  spun  ceva  în
           alături  de  alţi  colectivişti,  în  corul  căminului,  cu                                  legătură  cu  gazetele  de  perete.
           care  am  participat  şi  la  festivalul  regional  de  la                                     —  Să  auzim.
           Pustnicu.  Bineînţeles,  la  căminul  cultural  avem şi                                        —  Sîntem  în  toiul  campaniei  agricole  de  toamnă.
           formaţie  de  teatru,  o  echipă  de  dansatori,  brigadă   A C T I V I T A T E A            Gazetele  de  perete,  zic  eu,  ar  ajuta  foarte  mult  la
           de  agitaţie.                                                                                popularizarea  întrecerii  între  brigăzi,  între  echipe,
            —  Formaţii  artistice  avem  şi  noi,  la  căminul  din   C U L T U A A L Ă                pentru  terminarea  la  timp  a  însămînţărilor,  pen­
           Potlogi  —  intră  în  vorbă  tovarăşul  Dumitru  Ene.                                       tru  popularizarea  metodelor  de  muncă  ale  frunta­
           Mai  bine  spus.  am  avut,  că  din  primăvară,  n-au                                       şilor  noştri.  Mai  sînt  şi  unii  colectivişti  care  nu
           mai  prezentat  nici  un  spectacol.  Brigada  artistică                                     vin  regulat  la  lucru  sau  fac  treabă  de  mîntuială.
           a  fost  mai  activă  pînă  prin  iulie.  Ţin  minte  şi   are  gospodăria  noastră ?  E  o  întrebare  la  care  ar   Ei  trebuie  criticaţi  la  gazetă,  ajutaţi  să-şi  schimbe
           acum unele  versuri  care  arătau  cum se va dezvolta   răspunde  foarte  bine  o  seară  de  calcul.  atitudinea  faţă  de  muncă.  Aceasta  înseamnă  să  se
           sectorul  zootehnic  al  gospodăriei  noastre:  De  folos  ar  fi  şi  organizarea  schimburilor  de  ex­  schimbe  articolele  des,  la  2—3  zile,  iar  unele  chiar
                    „La  început  aveam  în  grajd       perienţă   între  echipe,   brigăzi,  între  colectiviştii   zilnic.  Despre  munca  culturală  a  căminelor  noas­
                                                         gospodăriilor  noastre,  fiindcă  la  Peretu  sînt  două   tre  ar  mai  fi  încă  multe  de  spus,  dar deocamdată...'
                     Treizeci  şi  ceva  de  vaci ;
                                                         gospodării  colective  —  „Unirea"  şi  „Cel  de  al   I-am  lăsat  pe  colectiviştii  de  la  Potlogi  şi  de  la
                    Dar,  pînă  anul  s-a  încheiat                                                     Peretu...  Ii  aştepta  cîmpia,  cu  mirosul  ei  de  pă-
                    încă  zece-am  cumpărat.             III lea  Congres  al  P.M.R."...               mînt  reavăn,  la  însămînţări,  îi  aşteptau  pregătirile
                    Şi,  prin  prăsilă.  de  la  ele,      Maria  Calea :  —  O  întîlnire  cu  lucrătorii  de  la
                                                         gospodăria  agricolă   de  stat  din  comuna  noastră,   de  iarnă  la  fermele  zootehnice.
                    O  să  fie  în  ’65                                                                   Din  discuţiile  lor  am  desprins  unele  concluzii
                    Patru  sute  patru’şi  cinci !"      organizată  la  cămin  şi  sprijinită  de  un  program
                                                         artistic,  ne-ar  fi  de  mare  ajutor;  am  avea  mult   demne  de  a  fi  luate  în  seamă,  pentru  munca  lor
            Brigada  lăuda,  pentru  munca  ei,  pe  Rariţa  lui   de  învăţat.                         viitoare,  nu  numai  de  consiliile  de  conducere  ale
          Stoian,  vorbea  şi  de  hărnicia  lui  Gheorghe  Gheor-   Dumitru  Ene:  —  Cu  siguranţă,  schimburile  de   căminelor  culturale  de  la  Potlogi  şi  Peretu,  dar  şi
          ghe,  de  Nicolae  Aurel...   Prezenta  programe  fru­  experienţă  sînt  folositoare  pentru  noi,  colectiviştii.   de  altele :
          moase  brigada  noastră,  însă  e  cam  mult  de  atunci.   De  exemplu  „Ziua  experienţei  înaintate"...  O  Permanentizarea  activităţii  formaţiilor
          Noi  avem  rezultate  care  ne  bucură,  mai  ales  la   Tovarăşul  Dumitru  Ene  priveşte  la  consăteanul   artistice  şi  îmbogăţirea repertoriului  lor. Bri­
          grădina  de  legume.  De  pe  unele  loturi  de  grîu  şi   lui,  Petre  Olteanu,  şi  propune:    gada  artistică  de  agitaţie  mai  eu  seamă,  să
          porumb  am  obţinut  la  hectar  mai  mult  decît  ne   —  Despre  aceasta   să  vorbească  tovarăşul  Ol­  fie  totdeauna  prezentă  în  mijlocul  colectiviş­
          planificasem.  Aceasta,  datorită  muncii  noastre,  a   teanu,  el  a  participat  la  mai  multe  asemenea  ac­  tilor  cu  programe  actuale,  concrete  şi  mobi­
          colectiviştilor.  Şi  sînt  şi  alte  lucruri,  alte  realizări,   ţiuni.                          lizatoare.
          pe  care  brigada  ar  trebui  să  le  ştie.  Ea  trebuie  să   —  Da,  aceste  „Zile  ale  experienţei  înaintate"
          fie  mereu  lîngă  noi.  După  părerea  mea,  la  căminul   s-au  organizat  la  Potlogi,  dar  şi  în  alte  comune   O  Organizarea  la  căminele  culturale  a  unei
          cultural  trebuie  să  se  organizeze  o  activitate  mai   din  raionul  Titu  —  Crevedia,  Floreşti...  De  aqolo,   activiţăţi  multilaterale,   bogată  în  conţinut
          variată  şi  pe  tot  timpul  anului.  E  drept  că  şi  la   din  Floreşti,  a  pornit  iniţiativa  mulgătorului  Ma­  şi  atractivă.   Îmbinarea  organică,  în  acest
          noi  se  ţin  conferinţe.  Uneori  prea  multe,  cîte  5—6   rin  Tănase,  de  a  prelua  un  lot  de  vaci  care  dădea   scop,  în  cadrul  aceleiaşi  manifestări  cultu­
          pe  săptămînă.  ca  în  altă  săptămînă  la  cămin  să  se   o  producţie  slabă  de  lapte,  demonstrînd  în  cîteva   rale, a unei  laturi  expozitive  (conferinţe,  con­
          prezinte  numai  film.  Cred  că  o  conferinţă  ar  fi   luni  că,  hrănind  şi  îngrijind  vacile  aşa  cum  scrie   cursuri   „Cine  ştie,  ciştâgă",  seri  de  calcul,
          pricepută  mai  bine  dacă  ar  fi  însoţită  de  filme  sau   la  carte,  după  toate  regulile  zootehnice,  producţia   jurnale  vorbite,  schimburi  de  experienţă etc.)
          jurnale  documentare  pe  aceeaşi   temă,  de  expe­  de  lapte  creşte.  Aţi  auzit  de  iniţiativa  lui ?  cu  una  artistică.
          rienţe,  expoziţii  de  cărţi...                Toţi  :  —  O  cunoaştem.                           •   Gazeta de perete este un  ajutor  însemnat
            —  Are  dreptate  tovarăşul  Ene  —  continuă  Ma­  —  Dar  eu  voiam  să  vorbesc  despre  „Ziua  expe­  în  mobilizarea  colectiviştilor  la  îndeplinirea
          rin  Petcana,  brigadier  tot  la  G.A.C.  „Unirea"  de   rienţei  înaintate"  care  s-a  organizat  la  noi.  Au  ve­  sarcinilor de  plan  ale  gospodăriilor colective >
          >o  Peretu.   Manifestările  culturale  organizate  la   nit  atunci  colectivişti  din  12  comune  şi  sate.  Ei  au   de  aceea  trebuie  să  se  bucure  de  mai  mare
          cămin  trebuie  să  fie  mai  bogate.  Uite,  şi  la  noi  s-a   fost  oaspeţii  gospodăriei  noastre,  au  vizitat  secto­  atenţie  şi  din  partea  activiştilor  culturali.
          întîmplat,  mai  cu  seamă  în  ultimul  timp,  să  mergi   rul  zootehnic,  s-au  interesat  cum  am  folosit  resur­
                                                                                                              •   Conţinutul  manifestărilor
                                                                                                                                        culturale  să
          la  cămin  şi  ce  să  vezi î                 sele  locale  în  construcţia  grajdurilor,  cum  irigăm   fie  legat  direct  de  munca  şi  preocupările
           Vineri :  film.                              grădina  de legume...  Discuţiile despre munca  noas­  imediate  ale  colectiviştilor.
           Şknbătă :  film.                              tră  de  colectivişti  au  continuat  apoi  la  cămin  şi
           Duminică:  film.  In  cincisprezece  zile  din  luna  în  faţa  expoziţiei   agricole.   Colectiviştii  de  la      NI CĂ  OCTAVIAN
   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23