Page 19 - Albina_1962_10

Oind, în 1948 tovarăşul Dumitru Dumitru, topitor suprafeţe, a construirii unul dig împotriva apelor Da*
Intr-una din uzinele abia naţionalizate, azi Erou al nării şi Borcei. S-a trecut apoi la organizarea terito­
Muncii Socialiste, a primit sarcina să conducă gospodă­ riului pe anumite culturi prevăzute în planul economic
ria agricolă de stat din Pietroiu, raionul Feteşti, el a de stat, organizarea şi amenajarea unui întreg sistem
găsit aci, în Balta Ialomifei, o întindere de peste 10.000 de irigafii pe aproape toată suprafaţa eliberată din îm­
hectare teren neproductiv, acoperii cu ape mocirloase, părăţia stufului. Balta fusese îmblînzită. Urma acum să
stul, răchităriş şi populat cu o faună pe cit de variată i se smulgă recolte nemaiîntîlnite prin partea locului.
pe atît de numeroasă. O natură sălbatică aştepta Cifra producţiilor medii la hectar a prins a creşte an
parcă să lie supusă, domesticită de mina omului şi de an, atingînd In această toamnă o adevărată culme :
obligată să dea rod bogat. Lucrul acesta nu era uşor. muncitorii şi mecanizatorii din G.A.S. Pietroiu au obţi­
Nimeni nu-1 mai încercase plnă atunci şi nici nu ar fl nut, în ciuda secetei, rezultate demne de toată lauda,
putut-o face in condiţiile vechii agriculturi. privind producfia de porumb boabe la hectar.
Dar comunistul Dumitru Dumitru fusese trimis aici Explicaţia lor constă în : aplicarea întocmai a învă­
tocmai pentru a organiza bătălia împotriva sălbăticiei ţămintelor ştiinţei, perseverenta şi munca dîrză desfă­
pămîntului dintre Dunăre şi Borcea. Balta trebuia des­ şurată de oameni. Rezultatele dobîndite de muncitorii
ţelenită, îndiguită. din G.A.S. Pietroiu, au arătat că nu există ani agricoli
„L-am văzut pe acest om — povesteşte Timotei Po­ buni şi ani răi, că omul are putin(a de a smulge, an de
puşoi inginerul şef al gospodăriei — acum 14 ani, mă­ an, pămîntului roade tot mai bogate. Aceste succese îşi
runt, subfirel, tinăr, pierdut în vegetaţia sălbatică a găsesc explicaţia în sistemul de muncă şi organizare,
băltii, privind iscoditor în jur. Omul acesta scund şi în alegerea celor mal bune metode agrotehnice, potri­
firav părea că vrea să se ia la trîntă cu nemărginirea vite în condiţiile pedoclimatice specifice acestui loc. Pe
Proaspătul director a ştiut să insufle elan creator în­ parcursul celor 15 ani de existentă a acestei gospodă­
tregului colectiv de muncă şi umăr la umăr au început rii şi în urma unei munci de selecţie, multe culturi aii
lupta cu apa, cu sluiul, cu vitregia băltii din care tre­ fost scoase din planul gospodăriei, ajungîndu-se ca din
buia să răsară spicul de grîu şi strujanui de porumb. acest an, pe baza indicilor obţinuţi şi a recomandărilor
Începutul a fost greu, bătălia crîncenă, dar forţa unită, partidului, gospodăria să fie profilată pe cultura masivă
munca perseverentă dusă sub îndrumarea permanentă a porumbului.
a partidului, au făcut ca victoria să fie a celui care Succesele muncitorijor de la G.A.S. Pietroiu dovedesc
la început părea mai slab. cu prisosinţă ce rezerve inepuizabile oferă agricultura
E imposibil să cuprinzi în cîteva rînduri eroismul cu noastră socialistă, cît de puternic devine omul cu aju*
adevărat patriotic al celor care au fost pionierii aces­ torul mecanizării şi al agrotehnicii superioare.
tei izblnzi.
La început, s-a pus problema desecării unor anumite T. IOANEŞ

Peste 6 tone boabe la hectar

In acest an secetos, nefavorabil rea s-a făcut în intervalul de la o producţie medie de 8.000 kg. boa­
pentru cultura porumbului, gospo­ 18 la 28 aprilie, la distanţe între be la hectar, faţă de 5.500 kg. cît a
dăria agricolă de stat Pietroiu din rînduri variind între 80—90 şi 100 fost planificat, iar pe suprafaţa de
raionul Feteşti, regiunea Bucureşti, cm. Sămînta a fost îngropată la a- 890 ha. cultură neirigată, o produc­
va realiza de pe întreaga suprafaţă dîncimi variind între 8 şi 10 cm., ţie de 4.300 kg. boabe la hectar faţă
de 1.725 ha. cultivată cu porumb, o după cum terenul a fost mai greu de 2.300 kg. cît a fost planificat.
producţie medie la hectar de peste sau mai uşor pe fiecare parcelă. Ca urmare a obţinerii unei pro­
6.000 kg. boabe. Vom arăta, în cele Dînd la hectar 18—27 kg. să- ducţii cu 50 la sută mai mare faţă
ce urmează, metodele de lucru folo­ mînţă, am asigurat un număr de de plan, preţul de cost va reveni la
site pentru obţinerea acestei pro­ 45.000—65.000 boabe la hectar. 431 lei tona la porumbul irigat faţă
ducţii. A cincea zi după însămînţare fie­ de 471 lei planificat şi 550 lei tona
încă în vara anului 1961, îndată care parcelă de porumb a fost gră­ la porumbul neirigat faţă de 676
după adunarea paielor, parcelele pată cu grapa cu colţi reglabili. lei cît a fost planificat.
destinate culturii porumbului au Cu 1-2 zile înainte de răsărire, Trebuie să menţionăm., că mai a-
fost îngrăşate cu cîte 300—400 kg. parcelele de porumb însămîntate au vem însemnate posibilităţi de
superfosfat la hectar, în funcţie de fost tratate cu Aldrin sau Duplitox mărire a producţiei. Aceasta o
fertilitatea naturală a fiecărei par­ (30 kg/ha) pentru a feri culturile dovedesc rezultatele diferite ob­
cele. După îngrăşare, terenul s-a de atacul lui Tanimecus. Ca urmare ţinute de secţii şi brigăzi. Ast­
arat la adîncimea de 30 cm. şi s-a a acestei lucrări culturile noastre fel, secţia Borcea, de pe supra­
grăpat cu grapa cu colţi reglabili. de porumb nu au fost atacate de faţa de 458 hectare porumb irigat
La fel au fost îngrăşate şi apoi a- dăunători. a obţinut o producţie medie de 8.500
rate la adîncimea de 28—30 cm. Ca lucrări de întreţinere, am a- kg boabe la hectar, iar secţia Tineret
parcelele care au fost eliberate tîr- plicat 4 praşile mecanice şi 3 praşile — 7.500 kg. la ha. Dintre brigăzi,
ziu de culturi. Arătura s-a făcut u- manuale care au asigurat curăţi­ cele mai mari producţii au obţinut
niformă pe toată suprafaţa şi fără rea completă a culturilor de buru­ brigăzile conduse de Gheorghe Hlo-
greşuri. ieni şi menţinerea terenului afinat. peţchi — 9.000 kg. la hectar pe o
In cursul iernii, parcelele pe care O dată cu praşilele manuale s-a fă­ suprafaţă de 145 ha. cultură irigată, Directorul G.A.S. Pietroiu, Dumitru Du­
urma să se cultive porumbul irigat cut şi corectarea densităţii plante­ Ioan Ivan — 8.800 kg. la hectar pe mitru, Erou al Muncii Socialiste şi Ingi­
au fost îngrăşate cu 300—400 kg. lor la hectar. 115 ha. cultură irigată, Gheorghe nerul şef Timotei Popuşoi
îngrăşăminte azotoase la hectar, iar După ultima praşilă, densitatea Ştefan — 8.500 kg. la hectar pe 166
parcelele neirigate cu cîte 150—200 plantelor la hectar a fost de 32.000- ha. cultură irigată. Nicolae Adam
kg. la hectar. 38.000 plante pe parcelele de po­ — 8.000 kg. la hectar pe 200 ha. coltarea şi transportul porumbului
La începutul lunii martie, cînd rumb neirigat şi 42.000-50.000 plante cultură irigată, iar Ioan Năstase şi vom putea face bilanţul definitiv
terenul s-a zvîntat, arătura a fost pe parcelele irigate, repartizate uni­ 5.100 kg. la hectar pe o suprafaţă al muncii noastre din acest an. A -
grăpată cu grapa cu colţi reglabili form pe întreaga suprafaţă. de 73 ha. cultură neirigată. cum preocupările noastre se în­
la adîncimea de 3—5 cm. Pînă la Lucrarea care a contribuit în O contribuţie însemnată la obţi­ dreaptă spre producţia anului viitor.
semănat s-au mai aplicat încă două mare măsură la obţinerea produc­ nerea acestei producţii au adus-o Pentru anul 1963 gospodăria are
lucrări cu grapa cu discuri în agre­ ţiei medii de 6.000 kg. boabe la hec­ mecanizatorii, care au executat lu-< în plan să cultive 5.406 ha. porumb
gat cu grapa cu colţi reglabili, din tar pe întreaga suprafaţă de 1.725 crările la timp şi de bună calitate. cu o producţie de 6.300 kg. boabe la
care una chiar în ziua semăna­ hectare a fost irigaţia. S-au distins îp muncă mecanicii de hectar.
tului. Gospodăria agricolă de stat Pie­ întreţinere Barbu Petre, Nicolae Bazele producţiei de porumb din
Aşa cum a reieşit din cercetările troiu a cultivat în acest an în con­ Iordan şi Ioan V. Ilie din secţia 1963 se pun acum. In acest scop
Institutului de la Fundulea, hibrizii diţii de irigare, prin aspersiune, su­ Borcea, Nicolae Petcu, Aurel Voii gospodăria agricolă de stat Pietroiu
dubli de porumb dau recolte spo­ prafaţa de 835 ha. Pe această su­ nea şi Ioan Borcea din secţia Tine­ a îngrăşat suprafaţa de 2.206 ha. cu
rite fată de soiurile noastre. Dar prafaţă s-a aplicat un număr de retului, Anghel Mitu, Dumitru Roşu 731 tone superfosfat şi a făcut ară­
nici hibrizii nu dau producţii la fel. 3-8 udări cu norme de udare va­ şi Ioan Radu din secţia Panduri şi turi adînci de vară pe suprafaţa de
Pentru a stabili care anume hibrizi riind între 300 şi 500 m.c. apă la Ioan Nedelcu din secţia Albina. Au 2.562 ha. Pe măsură ce se elibe­
dau producţii mai mari în condi­ hectar. Pe fiecare hectar deci s-au executat lucrări de calitate, la se­ rează de culturi, terenul este îngră­
ţiile pedoclimatice ale gospodăriei dat 1.200-3.200 m.c, apă la hectar. mănat, prăşit şi irigat, tractoriştii şat şi arat la adîncimea de 28—30
noastre, Institutul de cercetări agri­ Dacă am fi putut da cîte 3.000 m.c. Ioan Pavel, Ioan N. Petre, Marin cm.
cole prin staţiunea de la Mărculeşti apă la hectar pe întreaga suprafaţă Cazacu, Vasile Panait şi Bică Ma- îndrumaţi de organizaţia de par­
a făcut experienţe cu diferiţi hibrizi irigată, producţia de porumb ar fi nole dip secţia Borcea, Constantin tid, muncitorii, tehnicienii şi ingi­
în gospodăria noastră în anii 1959, atins fără îndoială 10.000 kg. boabe Vişan, Manea V. Manea şi Ioan nerii gospodăriei agricole de stat
1960 şi 1961. S-a stabilit că hibrizii la hectar. Brătianu din secţia Tineretului, Pietroiu, folosind experienţa anilor
dubli 409, 408 şi 311 dau cele mai Producţia de porumb de pe în­ Gheorghe Voicu, Constantin Musta­ 1960—1962 în cultura porumbului,
mari producţii pe terenurile gospo­ treaga suprafaţă va atinge 10.500 ţă şi Oprea Ciaon de la secţia Pan­ sînt hotărîţi ca şi în 1963 să depă­
dăriei agricole de stat Pietroiu. tone, adică peste 6.000 kg. boabe la duri, Ioan C. Mitea, Petre Visalon şească producţia planificată.
Am însămîntat deci aceşti hibrizi hectar, faţă de 4.000 kg. la hectar şi Dumitru Crăciun de la secţia
şi anume 409 pe 1.364 ha., 311. pe cît a fost planificat. Pe suprafaţa de Albina. TIMOTEI POPUŞOI
300 ha. şi 408 pe 61 ha. Insămînţa- 835 ha., care a fost irigată, obţinem Peste cîteva zile vom termina re­ inginer şef la G.A.S. Pietroiu

Conductele stafiei de pompare Borcea, adevărate artere ramificate, prin care apa irigă întinsele tarlale ale gospodăriei
i îi i* . . , i , . - ţ . > ) I 1 ; 1 M ' • . l-I ;