Page 20 - Albina_1962_10

MflNIFi

IN ent

LUNII I

ROMING

O scurtă călătorie
prin comunele şi satele
raionului Sibiu confir­
mă grija cu care casa
raională de cultură a
îndrumat căminele cul­
turale să organizeze
manifestări multiple,
interesante, menite să
popularizeze în rîndul
colectiviştilor, prin in­
termediul cărţii, măre­
ţele realizări ale oame­
nilor sovietici, glorioşii
constructori ai comu­
nismului.
în acest sens, la toa­
te bibliotecile comuna­
le a fost trimisă o listă
bibliografică recoman-
dînd lucrările ce tre­
buie popularizate în ca­
drul manifestărilor or­
ganizate pe toată dura­
ta Lunii prieteniei. A-
poi, anumite manifes­
tări speciale au fost re­
comandate unor cămine
„PARUL COMUNISMULUI" T. Arciavadze culturale ori bibhjteci
(Expozifia de iolograiii artistice „Septenalui în acţiune“ de Ia Moscova) care au condiţii să le
realizeze. Astfel, la
Ocna Sibiului, Orlat,
Porumbacu de Sus şi A-
Aron Verghelis vrig, biblioteca raiona­
lă va trimite instruc­
tori pentru organizarea
SOVIETICĂ Eu cied în generaţii de oameni creator, ca prietenia, nimic nu-i mai învăluitor ca avînturile, Snnobilîndu-le cu setea de mai bine, tar referitor la expe­
Lenin
unei călătorii pe harta
U.R.S.S., aşa cum este
ea reflectată în litera­
tură.
necontenite, şi nu mint cînd
Materialul documen­
vă spun că-1 văd pe Lenin
rienţa interesantă a u-
prin bătrînul Kremlin, mergind...
Nimic nu-i mai presus, nici mai durabil şi mai
cător, în toate lucrurile, în toate acţiunile şi-n toate
nor colhozuri precum
Iată : cu ochii mei ii văd parcă —
şi la unele metode a-
e-n haina lui simplă de iiecare zi;
grotehnice înaintate, a
intră, dă bună-ziua portarului,
Cartea lui Gorki va deveni fiinţă aievea, prietenă
şi se zidesc monumente.
şi-i lasă paltonul şi simpla iul
cum nu se mai află alta, şi solicitantul meu nu se
Prietenia romîno-rusă s-a manifestat încă din
mis tuturor biblioteci­
şapcă. acest sentiment, pe a cărui tărie se sprijină liniştea unică şi neînchipuită. fost multiplicat şi tri­
va mai despărţi de această podoabă a popoare­
adîncul veacurilor. E destul să amintim viforele
lor comunale pentru or­
LIRICA Îmi pare că iarăşi se va opri scării rile cu putinţă, îneît apogeul ei din zilele noastre prietenia romîno-sovietică din vremurile noastre. matice. De asemenea,
lor şi timpurilor.
istoriei care au unit sub aceleaşi steaguri de apă­
Pe săli, un murmur :
ganizarea unor seri te­
Amintindu-mi de întîmplarea aceasta, aduc oma­
Lenin... Lenin...
rare, popoarele noastre, cotropite, fie de semin­
giul scriitorilor din patria noastră tuturor celor ce
ţiile deşerturilor, fie de armiile lui Mahomed-pro-
s-a trimis întreg mate­
au consolidat prietenia romlno-rusă în trecut, şi
să stea o clipită pe-o treaptă a
rcc, care au ţinut atîta vreme Europa în spaimă.
rialul care va fi prezen­
Prietenia aceasta s-a manifestat pe toate tărîmu-
tat în cadrul jurnalului
Calea acestei prietenii a deschis poporului romîn
să-şi noteze-n bloc-notes o idee a sa
chibzuind, modiiicind, pregătind
zările Uniunii S&-. ietice
şi ea contribuie necontenit la cunoaşterea recipro­
vremurilor. Voi remarca în mod deosebit bogăţia
cuvintarea care îşi are rădăcinile fireşti şi nenumărate, în adîncul uriaşe perspective, în toate direcţiile şi domeniile, vorbit intitulat „Reali­
în cucerirea Cosmosu­
că, la apropierea dintre popoarele noastre vecine,
literaturii ruse, care a fost tradusă de mult la noi,
lui”.
mulţimi de oameni va inilâcâra.
OIS Noi în inimi îl purtăm, dar mai ales în anii puterii populare. în ştiinţă, în artă, prietenia aceasta a ajutat po­ dispun de spaţiu vor
Acele biblioteci care
porul romîn să facă mari paşi înainte către pro­
Acum cîţiva ani, cu prilejul săptămînii culturii,
mereu tot mai drag,
gresul socialist.
mi-a fost hărăzit să dau autografe pe traducerile
simţindu-i duioşia nemuritoare,
sufletul larg, mele din operele clasicilor ruşi, şi mai ales pe Prietenia este cel mai nobil dintre sentimente. organiza şi o expoziţie
pe tema „Să învăţăm
graiul adine şi plin de vigoare. cîteva din operele lui Gorki. Am trăit clipe de Chiar şi iubirile trec, ca nourii şi ca frunzele ; se din experienţa colhozu­
deosebită înălţare. Mi s-au perindat pe dinainte
« In romîneşte de nespus de mulţi cititori din generaţia tînără, şi topesc bucurii şi speranţe, mai uşor ca visurile de rilor sovietice”. Ea va
GEORGE DEMETRU PAN asta m-a bucurat îndeosebi, însă cu nimic nu se peste noapte, — însă ceea ce durează prietenia
poate compara bucuria mea, stîrnită de-un şcolar e fără stingere. cuprinde fotografii, gra­
prezentat mie cu o carte a marelui făuritor şi vră­ Ea poate susţine nu numai monumente de granit fice, lucrări de popu­
Alexandr laşin jitor de suflete. şi bronz, ci şi munţii, cu toată greutatea lor ; poate larizare. O altă expozi­
încăperea sălii „Dalles" avea ceva din farmecul ţie, care va fi organi­
A templelor şi monumentelor. Vizitatorii grăiau mai fi profundă ca oceanele, infinită ca Universul. zată în apropierea datei
— Intîlnire cu prieteni calm şi mai cald, zîmbetele erau mai bune, mîinile Octombrie 1962. de 7 Noiembrie va fi in­
— M-au fermecat ca-n Danie mai prietenoase, paşii înceţi şi adinei. Aşa păreau EUSEBIU CAMILAR titulată „Marea Revolu­
ţie Socialistă din Oc-
oamenii, umblînd printre standurile care cuprin­
comori de paradis, deau marea literatură rusă. Farmecul acela unic
cînd coborîi in ţara se desprindea din toate, însă izvorîse îndeosebi
bâtrînului Danubiu
— şi m-am simţit deodată din prezenţa operelor lui Gorki, omul cel mai uman,
inima cea mai caldă 1
parcă pe-aripi de vis,
purtat fiind de valuri M-am uitat la şcolarul din faţa mea. Nu ştiam
pe minunatul fluviu. ce cuvînt să scriu, cum să i-1 înfăţişez pe Gorki,
• Ca pe un târîm de basme, pentru a-1 înţelege dintr-o dată, în toată omenia
din munţi ca de smarald, lui. Solicitantul de autografe s-a îndepărtat. Insă,
SOVIETICĂ Dar mai ales cîmpia univers în clocot, cum fierbinţeala soarelui cople­
mereu păstrez In mine
îndată după aceea am deschis cartea geniului, la
ecouri cristaline
dramatica istorie a „Mamei", şi m-a copleşit un
şi zvon de codri, cald.
cu spicele-mpreunâ,
şeşte stropul de rouă efemer. Am căutat şcolarul,
cum te cuprinde, toată,
gata să-i scriu cuvîntul potrivit, dar nu mai era,
ca marea înspumată
plecase...
în care-atîtea ţărmuri
Sînt încredinţat însă, că a deschis şi el cărţile
simţi trimiţînd spre soare
pulsaţia comună 1
Ce raid — ca de poveste
tatea cu care se deschid grădinile fermecate, în­
în mine va râmîne —
cărcate de roade şi miracole. Şi încredinţat sînt,
pe ţarine romîne 1 lui Maxim Gorki numaidecît, cu sfiala şi religiozi­
LIRICA mi-au dăruit, prin spaţii s-a mai despărţit niciodată de cel ce a adunat
că îndată ce a intrat în adîncul, în nespus, de
Ce luminoase clipe,
parcă ameţitoare
umanul şi fierbintele farmec gorkian, inima lui nu
ureînd minuni solare,
în cea mai genială dintre sinteze, bucuriile, nă­
oraşele-n ovaţii!
dejdile, aspiraţiile şi idealurile umane...
Şi n-ol uita vreodată
nici gările cu steaguri,
Iar în ce o priveşte pe eroina cărţii, mama Ni-
măreţei noastre patrii
lovna, sînt iarăşi încredinţat că tînărul meu prieten
DIN Slâvfndu-1 răsăritul, porţi cereşti, drept în inima omenirii 1 Va simţi ca
o va iubi nespus, şi se va uita în ochii ei buni şi
nici sărutări, nici coruri —1
plini de toate bucuriile şi lacrimile, ca prin nişte
tpate cintînd din inimi
prietenia noastră
o mană a ploilor de vară, căzînd blîndă peste
In romîneşte , 3o
Iad tare ca granitul 1 cîmpiile însetate ale sufletului omenesc 1 Inima
• -MIHAIL COSRt& damei Nilovna se va strecura ca un fluid binefă­