Page 21 - Albina_1962_10
P. 21
ARI
îl
ETEilEI
JVIETiCE
: oglindită în nii s-au trimis cîte 30
ră“ şi va cu- de expoziţii cu tema
volumc de „Oamenii sovietici con
poezie şi teatru struiesc comunismul".
e acestui măreţ De asemenea, s-au or
ent din istoria o- ganizat vitrine ale căr
. Felul în care ţii sovietice, săptămîni
ii din ţara noa- ale vînzării cărţii sovie
i reflectat în o- tice, recenzii, seri lite
lor eroismul cc- rare, simpozioane des
e au înfăptuit pre Marea Revoluţie
ţia, constituie te Socialistă din Octom
şi seri literare ce brie şi altele. Marile cu
a loc la toate bi- ceriri ale ştiinţei sovie
ile comunale, tice îşi găsesc reflecta
re manifestările rea în desfăşurarea a
i.Ioc în această numeroase simpozioane
lă mai spicuim: sau expuneri cu teme
nedalioane litera- ca „Omul sovietic a pă
ritoare la viaţa şi truns în Cosmos", jur
unui scriitor cla-
; şi a unui scrii- nalul vorbit, „Veşti din Vr-5 j ! | ■ ,i26fiîi ■■
marea ţară a construc
i/ietic şi două re- torilor comunismului" Devenite tradiţio w!' & I !** de expunere este Se
asupra ultimelor nale, pavilioanele de aproape şase ori mai
i de librărie, etc. ★ mostre constituie o mare decît a pavilio
e aceste manifes- Peste 450 de colecti acţiune de mare în nului din toamna lui
r contribui la cu vişti din satul Ungheni- semnătate ce înles
rea mai aprofun- Iaşi au participat zi neşte consultarea lar ! Mărfurile — împăr
naMemeinică a lele trecute la progra gă, nemijlocită a ma ţite în 108 grupe şi
lor realizări în- mul artistic dat de sei de cumpărători rînduite pe patru ni-
e în minunata formaţiile din localita cu privire la calita " fvele circulare etajate
prietenă, patria te, în cadrul căminului tea mărfurilor expu sub imensa cupolă
retorilor comu- cultural, cu prilejul se. Scopul expoziţiei jde sticlă a pavilionu
ui.
deschiderii Lunii prie anuale de mostre este j^JK**"* ■ X '* ' £ lu i central al Expo-
★ teniei romîno-sovieti- tocmai acesta : de a jziţiei economiei na
ce. Programul a cu prezenta o varietate ţionale — poartă e-
itetul pentru cul- prins, printre altele, apreciabilă de măr tichete cuprinzînd de
. artă al regiunii cîntecele „Părinte drag, furi şi a le recoman numirea, caracteris.
>ea, în colaborare
msiliul regional partid iubit, „în gos da pentru intrarea în producţia anului următor ticile şi preţul produsului, precum şi numele
podărie", recitările „Cîn-
J.S. şi cu Teatrul numai pe acelea care corespund gustului şi prefe întreprinderii producătoare. Parterul găzduieşte, în a-
rt din Constanţa tec pentru Ţara Sovie rinţelor oamenilor muncii. Aşadar, este vorba de un partamente sugerate, noi tipuri de mobilă (70 de gar
„Steaua
ţării",
tică",
regătit din timp dansurile „Haţegana", examen pe care produsele destinate consumului popu nituri) laolaltă cu produse înrudite în asigurarea con
i organizarea unor „Dans ucrainean" etc. laţiei îl dau în faţa unei numeroase comisii alcătuită fortului în locuinţele oamenilor muncii : lustre, covoa
:stări variate în
regiunii, în ca- ★ zilnic din mii şi mii de vizitatori. Numărul lor va fi re, feţe de masă, perdele, bibelouri etc. şi felurite ma
I.unii prieteniei în comuna Adam din înregistrat în această toamnă, la al IV-lea Pavilion de şini de uz casnic. Urmează în ordine, nivelul cu pro
^-sovietice. Ast- raionul Bujor, tov. Gh. mostre, de către celulele fotoelectrice anume instalate duse alimentare, cel cu articole metalochimice, şi, ul
toate căminele Albu, secretarul consi la intrări. După afluenţa din primele zile, se apre timul, cu textile-încălţăminte. Patruzeci de caiete de
ale se ţin expu- liului raional A.R.L.U.S.,
a : „Uniunea So- a conferenţiat în pre ciază că cifra vizitatorilor la pavilionul de acum un observaţii şi sugestii, apoi sute de mii de chestionare
spre cel mai zenţa a peste 300 de an (circa 1.260.000) va fi depăşită cu mult. pe grupe de mărfuri aşteaptă părerea cît mai multor
îivel de trai din auditori, despre gran Desigur, nici n-ar putea fi altfel. în. condiţiile dez vizitatori cu privire la nivelul realizării produselor
„Viaţa într-un dioasele victorii ale voltării impetuoase a economiei naţionale şi înfăptui din punct de vedere calitativ — tehnic, utilitar şi es
: din Cuban“, „Ma- constructorilor comu tetic.
orki. Cinul şi ope- nismului. Tot în raio rii sistematice a politicii partidului de ridicare con
Satira lui Gogol“ nul Bujor, în comuna tinuă a nivelului de trai al oamenilor muncii, con Transporturile în comun cu destinaţia Piaţa Scînteli
aate aceste confe- Jorăşti, dr. Octavian fruntarea prilejuită de expoziţiile de mostre între pre cunosc o afluenţă de zile mari. Cu trenul şi autocarele
au fost redactate Simionescu a vorbit ferinţele populaţiei şi orientarea producţiei bunurilor O.N.T. sosesc vizitatori din toată ţara. Marea trecere
tiplicate în mii de despre „Ştiinţa şi teh de consum, capătă un caracter tot mai cuprinzător.
ilare, iar un grup nica sovietică în plin în revistă a realizărilor noastre în domeniul produc
:ste 50 de confe avînt". Faptul e dovedit şi de dimensiunile celui de al IV-lea ţiei bunurilor de consum se bucură de un binemeritat
ri pleacă în sa- ★ Pavilion de mostre : măsurînd 19.000 m.p., suprafaţa succes !
egiunii. Cu prile- La toate cele 30 de
lei de a 44-a ani- cinematografe săteşti
i a Comsomolului din regiunea Galaţi cu m
e se vor organiza prinse în Festivalul
le tineretului, inti- Filmului Sovietic se vor tâ
„Tinereţea veş- organiza concursuri „Ci S C R I ir a R U L U | U L F R U M U S E Ţ E
a Comsomolului". ne ştie, cîştigă", pe tema m
fiecare din cele „Filmul sovietic în sluj
raioane ale regiu ba păcii".
li. geata ciocîrliei spre înalt n-o poţi să-ţi abaţi atenţia la paşi, adică a-î
comprima... purta ca şi cum te-ai „juca* şi ca şi
Am asistai, sînt mai bine de zece Acolo pe pajişte am văzut cum cum fiecare figură, salt, bătaie, ar
ani de-atunci, la un program artistic începe jocul. Iar el începe cu „pur veni de la sine, fiind intrate în sîn-
H sătesc. Pe o scenă mică, într-un tata" sau „de-a lungul“ sau „şira ge, trebuiesc ani. Mărturie stau băr
local ponosit, se străduiau să se miş gul", un soi de intrare în program, baţii cărunţi în dificilele întorsături
9S te în voie personajele piesei de tea în care perechile se-nşiră, mişeîndu- ale roatei. Zîmbesc, îşi aruncă în
tru, se-nghesuiau corişti. Dar mi s-a se lin, abia simţit, însoţite de-o melo ţepături, şi-n acest timp execută
B părut că cei mai vitregiţi în pătra die, din care nu-i bine să lipsească mişcări vecine cu acrobaţia.
tul îngust al scenei au fost nouă fe oboiul. E o pregătire a ceea ce vor Avem o imensă comoară de jocuri
B ciori. Ei veniseră să joace „roata" să ofere tinerii, ochilor extrem de populare, pe întreg cuprinsul ţării.
sau „bata" după cum i se spune în competenţi ai generaţiilor mai vechi, Marile noastre ansambluri, forma
Efi diferite sate de pe Cîmpia Reghi ca un examen al însuşirii tradiţiilor. ţiile căminelor, ale caselor de cul
E i nului,, Jocul acesta specific bărbă Mici opriri, paşi în contratimp, a- tură, preiau acest tezaur. Scenele pe
tesc, care cere vigoare, supleţe, de nunţă vigoarea dansului ce urmează, care se-nfiripă armonia culorilor,
H zinvoltură, nu putea fi constrîns. Ce fie învîrtită, fie haţegană, sau alt ritmului şi tinereţii, pot adăposti vo
rea spaţiu, cerea altceva decît o sce joc de perechi. în care fetele se-nvîrt lutele largi, răsucirile de arc ale
m nă minusculă, improvizată. singure, iar feciorii saltă, bat picio
In comuna aceea există acum un rul şi chiuie. Dacă e măiestrie ? Dar flăcăilor, piruetele fetelor. Am ri
& mare cămin cultural, scena este lar trebuie să te răsuceşti şi la stînga dicat pe o treaptă nouă valoarea
gă, iar pentru „în.vîrtite" e loc şi la dreapta, să nu pierzi frîntura estetică a dansului popular. S-a
de-ajuns. de secundă cînd perechile revin... născut dansul cu temă, în care des
In ziua următoare mi-a fost dat N-am încercat niciodată să-mi cifrăm conţinutul vieţii noi a co
să urmăresc, din cap în cap, o horă, explic de ce vraja dansului popular lectivistului. Am şi cules roade bo
în aceeaşi comună,' într-un decor mă cucereşte şi pentru ce anume
primăvăratic, pe o pajişte cu iarbă un spectacol prelungit o după-amia- gate pe acest tărîm. Vorbim deja de
m măruntă.- Am înţeles de ce se im ză întreagă îmi pare scurt şi aş dori o tradiţie a zilelor noastre, căci e
mereu, mereu să îl văd din nou.
13 punea o sală adevărată. O scenă Căci în acea după-amiază am văzut firesc să fie aşa cînd pămîntul îl lu
spaţioasă, cu
decoruri
crăm altfel decît înaintaşii noştri,
potrivite.
m Farmecul portului popular, al bogă cel puţin 15 jocuri şi, în aceeaşi trăim altfel decît părinţii şi bunicii
după-amiază, am înţeles de ce Şaca
ţiei de linii şi culori, frumuseţea ti
noştri. In această viaţă nouă a sa
m nerelor perechi dispăreau în cutiuţa lul de Pădure sau Archindul, sau tului, dansul popular a dobîndit
aceea ce se chema scenă. Evoluţia Logigul au bărbaţi trecuţi de prima strălucirea pe care o merită. I se
m dansului de la voluta largă la re tinereţe în formaţiile lor de dan cuvine.
peziciunea bărbuncului, nu puteau suri. Am privit şi am înţeles că
m fi închise în colivie aşa cum să pentru a ajunge să porţi jocul, fără ŞTEFAN LUCA
