Page 22 - Albina_1962_10

şesc pe care şi-l dau colectiviştii, astfel oa toţi ţite, a iost cea intitulată „Ce filme trebuie să
să muncească la fel de bine. Şi la sfîrşit : vadă copilul*. Conferenţiarul a explicat pe larg
„Cred că şi voi vă ajutaţi reciproc la învăţă­ de ce nu e bine să meargă copiii la toate fil-
tură"... mele. Un 3pectacol cinematografic nepotrivit,
Pionierii s-au simţit datori sâ se revanşeze oare depăşeşte puterea lot de înţelegere, mai
pentru primirea bună. Au prezentat un mic pro­ mult strică decît foloseşte, deoarece tulbură
gram artistic, pe care, cu o fermecătoare spon­ mintea copilului şi 11 distrage de la datoriile
taneitate, l-au închinat fruntaşilor. Au cîntat lui de elev. „Nu este întimplător faptul — arăta
cînteoe patriotice şi au spus cele mai frumoase conferenţiarul — că acei copii care frecven­
poezii pe care le ştiau. A fost o excursie de tează cu regularitate cinematograful, fiind pre­
neuitat. Pe lingă scopul ei recreativ, a fost zenţi la toate filmele, au rezultate proaste la
atins şi unul educativ. Copiii au primit o lecţie învăţătură şi sint nedisciplinaţi". Spre exempli­
practică de preţuire a muncii. ficare, el a dat şi citeva nume de copii care pol
In aproape toate clasele elevii au scris com­ fi văzuţi la toate filmele, dar care nu au şi note
puneri despre felul în care şi-au petrecut va­ bune in catalog.
canţa. Ca un laitmotiv, în compunerea celor In timp oe majoritatea părinţilor a înţeles
mai mulţi a revenit fraza : „Am fost pe oimp, necesitatea de a nu-şi lăsa copiii decH la spec­
am ajutat părinţii în muncă". Şi nu numai elevii tacolele recomandate de şcoală, ciţiva din cei
mari, ci şi cei mici, au ţinut să se mîndreascâ citaţi nominal s-au supărat ca văcarul pe sat şl
cu... ajutorul pe care l-au dat părinţilor. In prea­ au dat buzna la directorul căminului cultural
labil părinţii fuseseră sfătuiţi să-i pună pe copii să-l tragă la răspundere pentru imaginara
la munci potrivite cu virsta lor. Nu atît pentru ofensă.
folosul material, cît mai cu seamă pentru fo­ Părinţii nemulţumiţi n-au fost lămuriţi aşa cum
loasele morale. trebuie. Ba mai mult, se observă în ultimul timp
tendinţa unor conferenţiari de a ocoli proble­
Cei şapte ani de acasă mele spinoase, de a vorbi la general, „ca să
nu se supere nimeni'. Greşită atitudine, dăună­
Se spune, cu drept temei, că „cei şapte ani toare copiilor, dăunătoare şi pentru prestigiul
de acasă' sînt hotărîtori pentru formarea ca­ căminului cultural.
racterului unui om. Trebuie adăugat însă că Pe fruntaşi fi înconjurăm cu tot respectul
dacă pînă la şapte ani familia şi în special care li se cuvine. Popularizăm metodele lor
mama este principala educatoare a copilului, înaintate, afişăm fotografiile lor la panourile de
răspunderea mamei nu încetează nici atunci onoare. Şi ceea ce apreciem mai cu seamă la
Şcoala din Şercaia, comună din minunatele cînd copilul a păşit pragul şcolii. Dimpotrivă ! ei, este calitatea muncii. A da în product*, r un
părţi ale Făgăraşului, în vecinătatea vestitei Familia este datoare sâ conlucreze cu şcoala rebut este de necoaceput pentru un fruntaş. Cu.
attt mai condamnabil este de a rebuta educaţia
poiene a narciselor, a crescut ca un copac în aşa fel lncît copilul sâ primească o educaţie unui capiL Familii de oameni fruntaşi, ou copil
oe-şi adaugă în fiecare an noi cercuri şi tot sănătoasă, în spiritul moralei socialiste. Şcoala prost crescuţi 1 Nu-i aşa câ pare de necrezut ?
mai adînc îşi înfige rădăcinile în pămînt. Clase şi familia trebuie sâ stea în faţa copilului ca un
noi e-au construit an de an, s-a întemeiat inter­ singur tot, cu un sistem unitar de exigenţe şi La Şercaia există însă un asemenea caz : elevul
Aurel Neamţu, din clasa a Vl-a A. Părinţii lui
natul şi iată că din vechea şi mohorîta şcoală măsuri educative. Nenumărate sînt capilarele sînt colectivişti fruntaşi. Copilul este foarte slab
s-a făcut una de toată frumuseţea, care poartă care leagă şcoala de familie şi care asigură
pe frontispiciu o inscripţie recentă : „Şcoală un circuit pedagogic unic. la învăţătură şi cu purtări urîte. Mai deunăzi,
medie". Intr-un timp, despre elevul Gheorghe Ago3ton, s-a furişat cu alţii de seama lui într-o grădină
acum în clasa a Vl-a A., se spunea că e un vecină, au 3cos morcovi şi au aruncat în trecă­
tori. Cind s-a adus la cunoştinţa mamei acest
Aripi de lumina copil răiu. Se bătea cu toţi oolegii, nu învăţa,
răspundea obiaznic învăţătorilor. Zootehniciana caz, ea a ridicat din umeri spunînd câ nu tre­
Elena Agoston, mama elevului, a fost rugată să buie hrate în seamă zburdălniciile lui copilă­
Dincolo de creşterea pe care o vezi cu ochii» vină la şcoală. Din capul locului ea a declarat reşti.
care se poate exprima în metri pătraţi şi cubi, că e desperată, că nu mai ştie ce sâ facă cu Ar trebui sâ li se spună deschis, iârâ înconjur,
s-a petrecut şi alta, inexprimabilă în Obişnuitele copilul ei, că adeseori l-a bătut, fără nici un acestor părinţi câ nimeni n-o sâ-i felicite, oît
unităţi de măsură. Şcolii i-au crescut aripi rezultat însă. Profesorii au vorbit mamei cu or ii ei de fruntaşi, dacă au greşit In educaţia
parcă. Aripi de lumină ce s-au întins peste înr asprimea pe care o merita. I-au arătat câ copilului lor; că fiecare cetăţean din ţara noas­
treaga comună. Gheorghe şi-a însuşit „calităţile" de bătăuş din tră răspunde în faţa societăţii de copiii pe care
O asemenea aripă de lumină a pătruns şi în familie. Dacă acasă, conflictele lui cu disciplina i-a crescut.
casa colectivistei Maria V. se soldau cu un toc de bătaie, gâ3ea câ e fi­ Şi Emiliei Frincu, pe care toţi o cinstesc ca
La lecţia despre educarea adolescentului în fruntaşă sâ i se apună câ băiatul ei învaţă
familie, Maria V. nu s-a dus. Era pe atunci co­ resc sâ rezolve la fel conflictele lui cu colegii. nemulţumita!. Şi nu numai între patru ochi, ci
Degeaba i se spunea la şcoală câ bătaia este
pleşită de amărăciuni, în faţa unui pas greu. un lucru nepermis, dacă mama lui acasă H şi prin staţia de radioiicare sau la căminul
Pînă la un punct, lecţia a decurs în mod obiş­ umilea, 11 jignea, bâtîndu-1. Dirigintele a reco­ cultural. Sâ înveţe şi alţii din cazul *L Sâ 1 se
nuit. Protesoara, Lucreţia Boeriu, atrăgea aten­ mandat Elenei Agoston, oa primă măsură, să-i sugereze cum să stea de vorbă cu copilul,
ţia a3upra unui factor ioarte important în edu­ întocmească un regim sever de Învăţătură şi cum să-i explice câ situaţia bună a ta , Uiei
caţie : buna înţelegere dintre părinţi. Copiii joacă şi a cărui îndeplinire sâ iie straşnic su­ — care lui i se pare un lucru firesc — se da-
sînt deosebit de sensibili, iar neînţelegerile din­ pravegheată ; să renunţe ou desăvîrşire la pe­ toreşte muncii perseverente a părinţilor, apli­
tre părinţi pot provoca în sufletul încă necopt depsele corporale care nu fac decît să întărite cării de către ei a ştiinţei zootehnice, câ iară
răni uneori ireparabile. „Vă dau un exemplu — copilul, In schimb sâ folosească măsuri de în- cunoştinţe astăzi nu se poate munci bine în
spunea lectora cercului. — O cunoaşteţi po rîurire morală, pedepse care sâ-1 atingă afectiv nici un domeniu.
eleva mea, pe Silvia V., fiica Măriei V. A fost şi moral. Din asemenea conferinţe, combative, unde «A
o elevă bună, silitoare, disciplinată, un copdl
Elena Agoston a plecat foarte tulburată, cu
cu care mă mindream. Acum însă, sînt foarte conştiinţa încărcată. A hotârît sâ se poarte cu iie puse iârâ înconjur spinoasele probleme de
mîhnită din cauza ei. Nu mai învaţă, a devenit fiul ei întocmai cum a fost sfătuită. In vară, educaţi*, oamenii ar avea multe de învăţat,
nervoasă, obraznică chiar. Pină să aflu că pă­ cînd a plecat în excursie, nu l-a luat pe Gheor- scopul lor fiind tomnai acria de a contribui oa
rinţii ei sînt pe cale de a divorţa, mă întrebam ghe, ca pedeapsă pentru isprăvile iui. Acum, fiecare pârint* sâ fie şi un bun pedagog, un
de unde vine această schimbare în râu. Acum cînd au Început cursurile, Gheorghe are un pio-
ştiu. Ca să se-ndiepte copila, trebuie mai iutii gram pe care îl respectă cu stricteţe. Purtarea colaborator de nădejde al şcolii în formarea
să îndreptăm situaţia din familia ei'. trăsăturilor morale frumoase ale copiilor, viitori
lui din acest an e3te mai disciplinată, mai
Femeile prezente la lecţie au discutat aprins. serioasă. cetăţeni cri patriei noastre socialisto.
Nu este un lucru uşor să te amesteci în viaţa Desigur, şcoala este în măsură sâ dea fami­
unei familii. Poate că Maria are dreptate să nu liei un ajutor calificat în educarea copiilor. Nu ELISABETA ABRAHAM
mai vrea să trăiască alături de soţul ei 1 Poate este însă mai puţin adevărat că şi familia
că va respinge intervenţia femeilor 1 Pe de altă poate veni in ajutorul şcolii. In cartierul zis
« T = 1 parte însă, cum poţi să rămîi pasiv oînd e vorba Peste Vale 6înt trei vecine, trei prietene bune.
de a îndrepta un copil pornit pe cale greşită 1 Maria Munteanu, preşedinta comitetului femeilor
N-au putut rămîne pasive. Au rugat-o pe Fe- din comună, Felicia Prună, colectivistă fruntaşă
licia Prună, o colectivistă fruntaşă, mamă a trei şi Elisabeta Munteanu, deputată regională.
copii, 3ă stea de vorbă cu Maria ca de la mamă Toate trei sînt mame, toate trei au copii la
la mamă. şcoală. Toate trei au fost elevele învăţătorului
Felicia nu i-a dat staturi, nu i-a spus : împa- Moise Capătă, secretarul organizaţiei de partid
că-te cu soţul. Pur şi simplu a vorbit despre din şcoală. Intr-o zi, la o şedinţă ou părinţii,
lecţia care s-a ţinut la cămin, despre purtarea învăţătorul, veteran într-ale dăscăliei, le-a
îngrijorătoare a Silviei. chemat de-o parte şi le-a vorbit. „Voi trebui*
Maria a priceput. Datoria de mamă i-a po­ să ajutaţi şcoala mai mult. Comitetul femeilor
runcit să nu destrame căminul copiilor ei. In trebuie să se ocupe mai mult de educarea
ce-o priveşte pe Silvia, profesorii au ajutat-o, mamelor".
cu tact şi înţelegere, să redevină elevă fruntaşă. Nu poţi sâ fii nepăsător cînd fostul tâu învă­
Şi ce poate bucura mai mult inima unei mame ţător îţi vorbeşte astfel. „Nu-i de ajuns că s*
decît cuminţenia şi buna purtare a copiilor ei ? ţin anumite cursuri pentru mame, au vorbit veci­
Bucuria i-a poposit în inimă călătorind pe aripa nele la adunările femeilor. Sînt mame oare au
de lumină a şcolii... nevoie de un ajutor mai concret'.
Vecinele din Peste Vale au fost primele oare
Deprinderea de a munci au început să viziteze familiile colegilor copii­
lor lor. Cu asemenea prilejuri stau de vorbă cu
mamele despre problemele grele ale creşterii
Şcoala a înfipt rădăcini adinei in viaţa de copiilor, le cheamă la şedinţele cu părinţii şi
muncă avîntatâ a satului colectivizat. Desigur, se ocupă de copiii lor chiar supraveghindu-i,
în programele de invăţămînt s-a fixat cum şi ce cind e cazul, cum îşi fac lecţiile, ce citesc, cum
să se predea din obiectul de studiu — agricul­ 3e comportă la joacă.
tura. în afara orelor de clasă însă, copiii, cu
ajutorul organizaţiilor obşteşti şi al familiei, sînt
Ph antrenaţi într-o activitate menită să le dezvolte Se aşteaptâ mai mult din partea
căminului culturali
o atitudine socialistă faţă de muncă.
Intr-o zi de Ia sfîrşitul vacanţei mari, pionie­
rii din Şercaia au pornit în drumeţie. Trecînd Conducerea căminului cultural (director Won-
# printr-un sat vecin, e-au dus la grădina de zar­ nert Diethelm) a făcut mult pentru răspîndirea
zavat, unde colectivistele se găseau tocmai culturii pedagogice. La fel şi staţia de radiafi-
în pauza de prînz. Au fost primiţi cu bucurie. care. La cămin ca şi la staţia de radloflcare se
Brigadierul le-a vorbit despre munca din gră­ ţin regulat conferinţe pe teme educative. O con­
dină, despre fruntaşi, despre ajutorul tovără­ ferinţă reuşită, care a stîrnit comentarii însufle­ Primul cuvin