Page 23 - Albina_1962_10

L u crările O. N. U.

S-au împlinit patru săptă- mare pe oare o acordă Orga­
mîni de cînd la New York se nizaţiei Naţiunilor Unite,
desfăşoară lucrările celei de » Uniunea Sovietică şi celelalte
17-a sesiuni a Adunării Gene­ ţări iubitoare de' pace, care
rale a O.N.U. Aşteptată cu consideră O.N.U. ca un for
mult interes de către popoa­ internaţional menit să asigure
rele lumii iubitoare de pace, securitatea şi pacea tuturor
această sesiune are de rezol­ popoarelor.
vat o serie de probleme deo­ Dacă aceasta este atitudi­
sebit de importante pentru nea Uniunii Sovietice şi a
cauza păcii şi progresului
omenirii. Dacă ar fi să amin­ celorlalte state iubitoare de
poziţia
pace faţă de O.N.U.,
tim chiar numai faptul că ea S.U.A. şi a partenerilor lor
unnează să se ocupe in con­ este cu totul alta. Statele
tinuare de problema dezar­ Unite ale Americii împreună
mării, de încetarea experien­ cu acoliţii lor din blocu­
ţelor cu arma nucleară, de rile agresive N.A.T.O.,
problema colonială şi de aeeea S.E.A.T.O., C.E.N.T.O.. etc. vor
a stabilirii unor relaţii eco­ să transforme Organizaţia
nomice mai echitabile intre Naţiunilor Unite într-un orga­
state şi incă ar fi de ajuns nism pus în slujba politicii
pentru a ne da seama de Miting de solidaritate cu poporul cuban la Bogota, capitala Columbiei
importanţa mare pe care • lor diametral opuse ţelurilor
tran­
înscrise în Caxtă, să
are actuala sesiune. sforme O.N.U. într-un for Prin ţările lumii
Şi de data aceasta, ca şi in
anii trecuţi, Uniunea Sovie­ in care să se rostească fraze
goale, iar hotărîrile luate
tică şi celelalte ţări socialiste nu aibă nici o valabilitate.
au venit la O.N.U. cu noi
propuneri constructive menite Dar în duda încercărilor pămîn epalului
să ducă la destinderea încor­ desperate ale monopoliştilor
dării internaţionale, la stabi­ nord-americani de a folos)
lirea unui climat de convieţu­ O.N.U. ca instrument al în­ Popas într>un sat Nepalului din familia Rana rudelor lor ca
ire paşnică între popoare. făptuirii politicii lor urîtă de funcţii înalte în armată sau unor persoana
Pornind de la constatarea că popoarele lumii, in actuala Era toamnă. Ici-colo, prin rîpele adinei din de încredere, pentru merite deosebite faţă
actuala încordare internaţio­ sesiune a Adunării Generale jungla nepaleză se mai vedeau petice de de stat. Proprietarul unui teren „birta", nu­
nală se datoreşte mai multor a O.N.U. s-au făcut auzite iarbă deasă, rămase după ploile bogate din mit birtavale sau birtavar, dispune cum
cauze şi factori legaţi între din nou numeroase glasuri care timpul verii. Elefantul pe care călăream vrea de acest pămînt şi este scutit de plata
ei, Uniunea Sovietică a pre­ au condamnat încercările pu­ înainta agale pe o potecă bătută de fiare. impozitului agricol.
zentat la O.N.U. noi propuneri terilor imperialiste de a ca­ Deodată, pădurea s-a rărit. Ne-am pome­ De obicei, moşierii birtavale arendează
privind dezarmarea şi diferi­ naliza activitatea Organizaţiei nit într-o poiană, însămînţată de la un cap pămînturile lor ţăranilor înstăriţi, care, 1*
tele aspecte ale acestei pro- Naţiunilor Unite în altă direc­ la altul cu orez şi cu muştar. Pe coasta unei rîndul lor, le subarendează la ţăranii săraci
blf-'t, precum şi propuneri ţie decit aceea dorită de po­ coline din apropiere se buluceau căsuţele Pămînturile din zona teraiurilor excepţio­
referitoare la : încetarea ex­ poarele iubitoare de pace. Nu­ unui sătişor. Am intrat în cea dinţii căsuţă. nal de fertile, unde se obţin două şi chiar
ploziilor nucleare, dezvoltarea meroşi delegaţi au condam­ Mi-a ieşit înainte gazda, un ţăran din trei recolte pe an, aparţin în cea mai maia
relaţiilor economice interna­ nat cu vehemenţă încercările casta marwari. Nevastă-sa, împreună cu parte moşierilor, care trăiesc la Katmandu,
ţionale etc. Astfel, Uniunea S.U.A. de a se amesteca in fiică-sa decorticau cu ajutorul unei instalaţii capitala Nepalului, sau în alte oraşe, unda
Sovietică a prezentat spre treburile Cubei. Un mare nu­ primitive orezul, principalul produs alimen­ duc un mod de viaţă parazitar. Pentru pă­
examinare actualei sesiuni a măr de delegaţi s-au pro­ tar al nepalezilor. mîntul arendat ţăranilor ei iau jumătate din
Adunării Generale a O.N.U. nunţat pentru încetarea ime­ Am intrat în vorbă. Curînd, în jurul nos­ recoltă, ba chiar şi mai mult.
un proiect de „Tratat cu pri­ diată a experienţelor nucleare, tru s-au strîns o mulţime de ţărani.
vire la dezarmarea generală pentru încheierea unui acord Satul în care am poposit se numeşte Ciam- Un început de reformă agrară
şi totală sub un riguros con­ cu privire la dezarmarea ge­ papur. El se află aşezat în zona teraiurilor
trol internaţional" care cu­ nerală şi totală. Deosebit de (regiuni mlăştinoase submontane ale terito­ Legea reformei agrare promulgată în anul
prinde modificări mergînd în puternic a răsunat, din nou, riului Nepalului de la graniţa cu India) ră­ 1957 n-a prevăzut o restructurare a proprie­
intimpinarea dezideratelor glasul unor reprezentanţi săritene, departe de marile drumuri şi de tăţii funciare, ea a limitat doar într-o mică
puterilor occidentale; a pro­ al popoarelor afro-asiatice, alte aşezări, de altminteri foarte răzleţite şi măsură drepturile marilor latifundiari.
pus includerea pe ordinea de care in cuvintările lor au ele. Cei mai mulţi dintre ţăranii de aici n-au Totuşi, această lege, prima de acest (el
zi a punctului intitulat „Pro­ condamnat ultimele rămăşiţe pămînt. Ei lucrează pămîntul pe care-1 aren­ din istoria Nepalului, a îmbunătăţit într-o
gramul economic al dezar­ ale putredului sistem colonial. dează de la moşieri. oarecare măsură situaţia din agricultura
mării" ; a prezentat un pro­ Sekn Ture, preşedintele Gui­ ţării. Reforma a aplicat asupra terenurilor
iect de „Declaraţie cu privire neei, a cerut de pildă ©a „birta" un impozit progresiv, în funcţie de
la folosirea in scopuri paşnice Adunarea Generală a Orga­ „Ratian” ţi „birta" venitul anual al moşierilor. Legea reformei
a mijloacelor şi resurselor nizaţiei Naţiunilor Unite să agrare a prevăzut o arendă maximă de 25 la
devenite disponibile în urma adopte o nouă hotărire care Nepalul e o ţară agrară. 94 la sută din sută din recolta obţinută şi a interzis mo­
dezarmării" ; a propus Adună­ să fixeze ziua de 24 oc­ populaţia lui de peste nouă milioane de oa­ şierilor să-l alunge pe ţăran de pe pămînt,
rii Generale să înscrie pe tombrie 1963 (cea de a 18-a meni se ocupă cu agricultura. dacă acesta a lucrat pămîntul mai mult de
ordinea de zi un punct spe­ aniversare a O.N.U.) ca ultim Formal, în Nepal toate pămînturile apar­ doi ani.
cial care să cuprindă convoca­ termen pentru acordarea in­ ţin statului. De fapt însă, aici există două Aplicarea reformei agrare a întîmpinat
rea îr 1963 a unei conferinţe dependenţei tuturor popoare­ moduri de stăpînire a pămîntului: aşa- însă o puternică rezistenţă din partea moşie­
internaţionale pentru proble­ lor ce mai gem sub jugul zisele sisteme „ratian" şi „birta". După sis­ rilor. Legea reformei agrare a fost pusă hn
mele comerţului. In afară de colonialismului. temul „ratian", pămînturile statului sînt aplicare numai în puţine locuri.
aceasta Uniunea Sovietică a Popoarele lumii iubitoare date de cîrmuitorii Nepalului la diferite în felul acesta, în Nepal problema agrarâ
propus ea Adunarea Generală de pace aşteaptă ca Organi­ persoane, cu condiţia ca acestea să plăteas­ continuă să rămînă şi în prezent principala
să discute şi să ia hotărtri zaţia Naţiunilor Unite să facă că statului o rentă fixă anuală. Acest sis­ şi cea mai complexă dintre problemele care
corespunzătoare cu privire la tot ce-i stă in putinţă pentru tem cuprinde 75 la sută din totalul terenu­ privesc dezvoltarea ţării
condamnarea propagandei preîntîmpinarea unui nou rilor arabile.
unui război preventiv.
Toate acestea arată, fără război şl dezvoltarea colabo­ Sistemul „birta" cuprinde, de asemenea, V. TURKIN
putinţă de tăgadă, importanţa rării paşnice intre popore. pămînturile statului, dăruite de cîrmuitorii (Din revista „Asia şi Africa
Pe vremea cînd colonialiştii englezi
stăpîneau încă după bunul lor plac în
ţările Asiei de sud-est, o delegaţie Bir-
mană a solicitat o dată stăpinitorilor
britanici ca aceştia să restituie Birma-
niei vechea ei capitală — Rangoon. Cu M IIM /IH I/I
acest prilej, lordul Dahlauzi, guverna­
torul englez al Indiei, spunea : „Vedeţi
unde răsare soarele ? Ei bine. atîta timp
cit soarele va răsări, deasupra Ran-
goon-ului va flutura steagul 1932, care a zdruncinat puternic stă- robia colonială se poate vedea şi din
englez". pînirea colonialiştilor britanici în Bir­ faptul că la acea dată venitul anual
Faptele au dezminţit însă mania. pe cap de locuitor era în Birmania de
vorbele înfumuratului lord Mişcarea de eliberare naţională a numai 48 de dolari. Acesta era veni­
englez. Deasupra Rangoon-ului luat proporţii şi mai mari după cel tul cel mai scăzut din toate ţările din
nu mai flutură de mai bine de al doilea război mondial, cînd ja­ sud-estul Asiei.
de 14 ani steagul englez, deşi ponezii — care ocupaseră vremelnic O dată cu cîştigarea independenţei,
soarele continuă să răsară tot Birmania — au fost alungaţi, iar en­ poporul birman a păşit cu elan pe
din acea parte a globului. A- glezii au încercat să reînvie vechea lor calea lichidării grelei situaţii moştenite
stăpînire în această parte de lume. Sub de la sistemul colonial, pe calea fău­
cum deasupra Rangoon-ului presiunea mişcării anticolonialiste. An­ ririi unei economii naţionale indepen­
flutură drapelul de stat al Bir-
glia a fost nevoită însă să acorde Bir- dente. Un ajutor preţios
a primit şi
roaniei independente. maniei independenţa la 4 ianuarie 1948. primeşte Birmania de Ia ţările socialis­
Colonialiştii englezi au în­ Birmania, sau cum i se spune în mod te în frunte cu Uniunea Sovietică, cu
cercat încă în prima jumătate oficial Uniunea Birmană, este o ţară care ea a încheiat acorduri comerciale
a secolului trecut să subjuge cu o suprafaţă de aproape 680.000 km. pe bază de egalitate în drepturi şi a-
Birmania. Ei n-au reuşit să-şi pătraţi şi cu o populaţie de aproxima­ vantaj reciproc.
ducă la îndeplinire planul de- tiv 20 milioane de oameni. In subsolul Pe plan extern, Uniunea Birmană se
cît după 60 de ani de lupte tării se găsesc : petrol, argint, cositor, situează în rîndurile statelor care pro­
(1625—1885). Ajunşi stăpîni în cărbune, plumb etc. Cea mai mare movează o politică de pace şi colabo­
Birmania. colonialiştii englezi parte a teritoriului birman (58 la sută) rare internaţională. Ea se pronunţă cu
au început să jefuiască fără este acoperită cu păduri. Doar 12 la fermitate împotriva blocurilor militare
milă bogăţiile acestei ţări, ex- sută din suprafaţa ţării este bună pen­ agresive şi amestecului in treburile in­
’oatînd sălbatic poporul bir- tru agricultură. Pe aceste terenuri se terne ale altor state. Birmania întreţi­
man. Ţara aceasta cu o veche cultură cultivă : trestie de zahăr, ceai, cafea ne relaţii prieteneşti cu toate ţările la­
şi civilizaţie a fost adusă într-o stare şi mai ales orez, care este principalul gărului socialist.
de cruntă mizerie si înapoiere articol de export şi aduce ţării 80 la împreună cu toate celelalte popoare Consiliului do Miniştri al E P S şi to­
sută din valuta necesară. iubitoare de pace, poporul romîn se
Poporul birman nu s-a Împăcat nici Cu toate bogăţiile ei. Birmania este bucură sincer de succesele obţinute de varăşul Corneliu Mănesou, ministrul a-
un moment cu rînduielile sălbatice in­ o tară cu o economie înapoiată. în cei poporul birman în munca sa paşnică f aceri lor externe, va contribui la o şi
staurate în tara sa de colonialiştii bri­ aproape 70 de ani cit au stăpînit aco­ pentru o viaţă mai bună. mai bună cunoaştere reciprocă, la întă­
tanici. E] s-a răsculat în repetate rîn- lo colonialiştii englezi, aceştia n-au fă­ Vizita pe care o va face în această rirea şi consolidarea legăturilor de prie­
dnri împotriva asupritorilor. încercând cut nimic pentru dezvoltarea industriei tară tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- tenie existente între Republica Popu­
să- scuture jugul colonial. Una dintre si_ modernizarea agriculturii birmane. Dej, preşedintele Consiliului de Stat al lară Romînă şi Uniunea Birmană.
marile mişcări ale maselor asuprite a
Cit de înapoiată era starea economică R.P. Romîne împreună cu tovarăşul
fost răscoala ţăranilor din anii 1930— a acestei ţări la data eliberării ei din Ion Gheorghe Maurer, preşedintele S. LAZAR