Page 24 - Albina_1962_10
P. 24

S   ă  vedeţi  ce  mi  s-a  întîmplat  mai                              şi-au  construit  case  noi,  dar  căminul
                                                                                                                             —   E  adevărat  că  mulţi  colectivişti
                                                        zilele  trecute.  Treceam
                                                                               prin
                                                        comuna  Cavadineşti.  Şi  numai   LA                               despre  care  e  vorba  l-am  ridicat  toţi
                                                  ce-mi  iese  in  cale  Grigore,  un  vechi                               împreună.
                                                  cunoscut.                                                                  —  Tot  satul ?
                                                    —  Ce   mai  faci,  Grigore ?  îl   în­                                  —   Da,  toţi  am  muncit  ca  să  avem
                                                  treb  eu.                                                                acum  un  cămin  pe  gustul   tuturor :
                                                    —  Iaca  bine,  zice  el.  —  Sint  vesel                              frumos,  luminos,  încăpător.  Să  nu
                                                  pentru  că  am  construit  un  cămin  pe   CAVAD1ŞTI                     stea  lumea  înghesuită  la  spectacole.
                                                  cinste...                                                                  —   Care  spectacole ?
                                                   — .  Bravo,  zic  eu.  —   Şi  e  mare  că­                               !—  De  la  căminul  cultural.
                                                  minul  tău ?                                                               —   A  I  Va  să  zică,  despre  căminul
                                                    —   Mare I  Mai  e  vorbă ?  Deh,  aşa   Merg  eu  ce  mai  merg  prin  Gava-
                                                  cum  se  cuvine  pentru  nişte  colecti­  dineşti  şi  îl  intîlnesc  pe  Mihai,  care   cultural  era  vorba...
                                                  vişti  ca  noi.                      la  fel  ca  ceilalţi,  începe  îndată  să   —  Bineînţeles,  dar tu  ce-ai  crezut?
                                                    II  felicit  şi  plec  mai  departe.  La  o                              Ce  să-i  mai  răspund ?
                                                  cotitură  dau. cu  ochii  de  Pavel,  un   se  laude  că  şi-a  construit  un  cămin,   Puţin mai tîrziu,  cînd m-am întîlniit
                                                  alt  vechi  cunoscut.                că  nu-i  mai  pasă  de  iarnă,  că  totu-i   cu  Petrică,  i-am  luat-o  înainte :
                                                                                       amenajat...
                                                    —   De  unde  vii,  Pavele ?
                                                    —  De!  la  cămin.  L-am   terminat.   —  Bine,  bine  —   zic  eu  —   toţi  vă   :—:  Felicitări,  Petrică.
                                                  Acum  poate  să  plouă,  să  ningă  —  nu   lăudaţi  că  aţi  construit  un  cămin.   !—   Pentru  ce ?
                                                  contează.  Totu-i  gata.  Acoperiş,  sobă,   Dar  ce,  aţi  schimbat  satul  din   te­  1—   Pentru  cămin,  îi  spusei  eu.
                                                  lemne,  ce  mai,  totul.             melii ?  A ţi  demolat  casele  vechi  şi   r—   A i  aflat ?  Da,  mi-am  făcut  o
                                                    M-am  bucurat. Cum să nu te bucuri   aţi  ridicat  altele  noi ?       casă  destul  de  frumoasă...   trei  ca­
                                                  cîrul  un  prieten  şi-a  făcut  un  cămin   Mihai  se  porni  pe  rîs.  Rîsei  şi  eu
                                                  nou  şi  nu  mai  are  nici  o  grijă  că  se   ca  să  nu  se  simtă  omul  stingher.  Şi   mere,  bucătărie...  Hai  la  mine   să
                                                  apropie  iarna.    .............. ,   ,  după  ce  se  linişti,  îmi  explică :  cinstim  casa  nouă  cu  o  ţuică.




                                                                                                    directorul   căminului.   —
                                                                                                    Fac  eu  altele  şi  chiar  mai   VINE IARNA!
                                                                                                    bune.
                                                                                                      Ce  mai  poţi  să  spui  la
                                                                                                    un   asemenea   răspuns ?
                                                                                                    Avea  plan,  dar  nu  era  el
                                                                                                    vinovat  că  încă  nu  s-a  in­  Vine  iarna !  Gospodarii
                                                                                                    ventat  o  maşină   care  să   Sînt  acuma  în  zor  marc:
                                                                                                    citească  gînăurile  şi  să  le   îşi  aşează  gogoşarii
                                                                                                    transcrie  întocmai.          Şi  curechile  cu  moare,
                                                                                                      Elena  Tăcu  nu  mai  aş­
                                                                                                    teptă   sfîrşitul   discuţiei,   Mai  astupă  cîte-o  bortă
                                                                                                    ci  se  îndreptă  spre  casă.   La  un  zid  cam  deranjat,
                                                                                                    Cînd  veni  şi  bărbatul  ei,   Va  să  zică  se  comportă
                                                                                                    se  aşezară  la  masă  în  faţa   Intr-un  mod  de  lăudat.
                                                                                                    farfuriilor  sclipitoare.
                                                                                                      —  Eleno,  nu  aduci  mîn-   In  Fitioneşti  c  însă
                                                                                                    carea ?                       Calm  aproape  absolut
                                                                                                      —  Ştii,  dragă  —  răspun­  Şi-asta  nu  că  n-are  cin’  să
                                                   —  Dacă   am   pian   de   directorului.  Se  uita  ea  la   se  ea  —  avem   un  meniu   Spună  ce  e  de  făcut.
                                                 muncă ?   Sigur   că   am.   Ionică  şi  nu-i  venea  să-şi,   grozav,  cu  feluri  variate,
                                                 Planul  este  necesar,   este   creadă  urechilor,  Il  auzea   gustoase...
                                                 absolut   indispensabil   in   vorbind  cu  atîta  siguranţă   —  Foarte   bine,   atunci
                                                 planificarea  activităţii,  este   despre   planurile  pe  care   hai  să  mîncăm.  începem
                                                 ca  să  zic  aşa,  baza,  teme­  le-a  întocmii, îhcît  era  im­  cu  ciorba,  nu-i  aşa ?
                                                 lia.   fundamentul  pe  care   posibil  să  te  îndoieşti  de   —  Da,  cu  ciorba.   Insă
                                                 se  înalţă  întreaga  viaţă  a   adevărul  spuselor  sale.  Şi   nu  poţi  s-o  mănînci   pen­
                                                 căminului   cultural.  Fără   vorbea  atît  de  frumos  şi   tru  că   deocamdată   am
                                                 plan.  nici  nu  se  poate.  Am   de  competent!  Dar  tova­  gîndit-o,  dar  n-am   pre­
                                                 un  plan  trimestrial,  am  şi   răşii  de  la  regiune,   după   parat-o.
                                                 Un  plan  lunar,  din  care   ce  l-au   ascultat  şi  i-au   Ion  pricepu  unde  baie
                                                 este  extras  cel  săptămînal,   dat  dreptate,   l-au  rugat   Elena  şi  înghiţi  in  sec.
                                                 din  care  este  extras  cel  pe   totuşi  să  treacă   mai  la   —  Ei,   atunci  să  trecem
                                                 zile  şi  cel  pe   ore.   Ştiţi,   concret,  adică  să  le  arate   la   felul   următor.   Ce
                                                 mi-am   făcut  şi  un  plan   şi  planurile  despre   care   ăvem ?
                                                 pentru  perioada_  de  iarnă,   vorbise  atît  de  frumos.  _—  Friptură.  Insă  şi  asta
                                                 da.  da,  pentru   întreaga   —  Să  vi  le  arăt ?  spuse   e  deocamdată   numai  în
                                                 perioadă  cînd  fulgii   albi   directorul.  —  Asta  nu  se   „proiect".  Nu  m-am  grăbit
                                                 de  nea  vor  acoperi  pă-   poate.  Planurile  există,  vă   s-o  pun  la  cuptor.
                                                 mintul.  iar   oamenii   vor   asigur  că  există,  dar  nu   —  Mda.   atunci   dă-mi
                                                 intra  din  gerul   uliţei  în   puteţi  să  le  vedeţi.  desertul.
                                                 căldura  căminului...      —  De  ce ?              —  Desertul  l-ai  şi servit
                                                   Cam  aşa  le  vorbea,  mai   —  Pentru  că...  nu   sînt   —  spuse  Elena  zîmbind.
                                                 zilele   trecute.  Ion   Tăcu,   scrise.   Le  am  doar...  în   —  Cînd ?!  —  se   mir#
                                                 directorul  căminului  cul­  cap                   Ion.
                                                 tural  din  comuna   Clipi-                         —  Adineauri,  la  cămin.
                                                                            —  Cum  aşa ?!  se  mirară
                                                 ceşti,  unor  tovarăşi  veniţi   cei  doi   inspectori.  —  Şi   —  La   cămin ?  Ce  de­  Toată  munca  culturală
                                                 de  la  regiune.  Intîmplător   dacă  le  uiţi ?  sert ?                         Dusă-aşa  mai  cătinel.
                                                 era  de  faţă  şl  Elena,  soţia  ■—  Nu-i  nimic,  îi asigură  —  Gogoşi!       Se  petrece  într-o  sală
                                                                                                                                  Care  clasă  e  de  fel.
                                                                                                                                  Iar  alăturea  căminul
                                                                                                                                  Stă,  aproape  terminat,
                                                                                                                                  Inghiţindu-şi  greu  veninul
                                                                 Maria  Sterpu,  directoarea  căminului  din  Ţibăneşti,  în  loc  să  alcă­  Că  nu  e  utilizat.
                                                              tuiască  un  plan  de  muncă  pe  timpul  iernii,  s-a  mulţumit  să  copieze
                                                              planul  de  anul  trecut,  schimbînd  doar  datele                  I-ar  mai  trebui,  ca  zestre.
                                                                                                                                  Duşumelele  pe  jos
                                                                                                                                  Şi  vreo  citeva  ferestre
                                                                                                                                  Ca  să  fie  de  folos.
                                                                                                                                  (Plus  burlane,  sobe,  lemne
                                                                                                                                  Şi  o  firmă  sus  în  prag
                                                                                                                                  Ca,  la  iarnă,  să  se-ndemne
                                                                                                                                  Oamenii  spre  el  cu  drag!)

                                                                                                                                  Dar,  spre  a  porni  la  treabă.
                                                                                                                                  Pentru  orişicine-i  clar
                     prin  citeva                                                                                                 Că-i  mai  trebuie,  de  grabă,
                                                                                                                                  Şi  un  director  gospodar !
                    comune
                    din                                                                                                            Pagină   redactată
                                                                                                                                   de  A.  CROITORII
                    regiunea  Galaţi                                                                                              şi  STELIAN  FILIP
                                                                                                                                  Desene  de  T.  PALL


                               REDACŢIA
                                          Bucureşti  Piaţa  ..Scînteii*.  Tel.  17.60.10  interior  1882.  ABONAMENTE:  7,60  Iei  anual.  'Abonamentele  se  fac  la  oficiile
                                           poştale,  prin  factorii  poştali  şi  difuzbrii  voluntari.  TIPARUL :  Combinatul  Poligrafic  Casa  Scînteit
   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29