Page 26 - Albina_1962_10

artiştii profesionişti, cum execută ei Trecînd prin „şcoala artei amatoare" Sînt numai unul din cei aproape o
pe scenă un rol. (expresia am auzit-o la o consfătuire), sută dg: artişti amatori din comună.
Cînd cu cîţiva ani în urmă directorul noi artiştii amatori am învăţat foarte Şi să nu -credeţi că sint ,cej mai bun
căminului mi-a explicat înţelesul cuvîn­ mult. Am învăţat din viaţa eroilor noş­ dintre ei. Sînt mulţi artişti mai talen­
tului de artist amator, mă gindeam că tri dragi pe care i-am interpretat, cum taţi decît mine şi de la care am multe
pentru noi una e munca şi alta e să joci trebuie să trăim viaţa, să ne compor­ de învăţat. De cînd trăim vremurile
în echipă. Dar mi-am dat seama că nu-i noi deschise nouă de partid, ia Lueriu
chiar aşa. Nu poţi să urci treptele sce­ au trecut mulţi oameni prin şcoala ar­
nei. să joci rolul unui om înaintat, să tei amatoare. Oameni azi încărunţiţi
DE R FI răspîndeşti idei frumoase dacă n-ai timpul pe care l-au dăruit activităţii ar­
îşi aduc aminte cu multă plăcere de
pentru acestea o justificare în propria
ta viaţă. Eu cred că oamenii noştri din
Lueriu n-ar asculta un tînăr care joacă tistice. Preşedintele gospodăriei noastre
colective, Ion Moraru.
şi preşedintele
rolu] unui om harnic pe scenă, dacă sfatului popular. IJie Săplăcan, au fost
el însuşi n-ar fi printre primii la mun­
şi ei «ani de-a rîndul membri ai echi­
ARTIST că. Oamenii ar face haz de omul acela de nenumărate diplome primite la con­
pei artistice. La căminul nostru, alături
dacă s-ar urca pe scenă. Artiştii noştri
din Lueriu muncesc bine cu toţii şi cursurile din Bucureşti, Tg. Mureş şi
în gospodărie. Anul trecut eu am făcut de prin alte părţi, sînt expuse într-o
378 zile-muncă iar ceilalţi tineri au ramă mare, aurie, fotografii care înfă­
lucrat la fe] de bine. ţişează momente din activitatea echipe­
De cînd sînt artist amator am urcat lor artistice din 1947 şi pînă acum.
de foarte multe ori pe scenă şi în e- I-a*n văzut într-o duminică, înaintea
chipa de jocuri, în brigadă şi ca inter­ unei audiţii de radio, pe lelea Sofica
pret de teatru. Am jucat de atunci în Cîmpean. Teodora Moldovan şi Iacob
multe piese. In ultima vreme am avut Moraru, stînd minute în şir în faţa a-
'Am 21 de «ni şi sînt colectivist N-am roluri în piesele „Gara mică", „Neamu­ cestor fotografii Celor două femei le
apucat vremurile grele din trecut Um­ rile", „Lădiţa de campanie" şi „Un meci lăcrămau ochii cînd se uitau la pozele
bra trecutului a apărut pentru mine la Chiţoani". Stau şi mă gîndesc de lor care le înfăţişau cu ani în urmă,
numai din povestirile bătrînilor. Nu­ multe ori ce ne-a dat nouă, artiştilor jucînd pe scenă...
mai datorită «cestor povestiri şi doine­ amatori, această activitate. Şi aşa gîn-
lor vechi, pline de jale, ne putem ima­ dindu-mă, îmi dau mai bine seama cile Notă. Am transcris cu fidelitate ce
gina azi, noi, tinerii din Lueriu, cit de satisfacţii mi-a prilejuit această îndelet­ tăm faţă de oameni. Am învăţat să iu­ mi-a povestit tînărul comunist Mihai
grea a fost pe atunci viaţa şi aici la nicire. Mă gîndesc că am contribuit şi bim ce e frumos şi să urîm ce e urît Graur, unul dintre artiştii apreciaţi din
poalele Corhanului şi Clujoeului. eu cu o părticică la schimbarea în bine şi nedemn de oameni. Aici, în echipe­ Lueriu. Consider că nu mai e nevoie
a oamenilor, am avut şi eu partea mea
Ca şi alţi tineri de o seamă cu mine. le artistice, am învăţat să preţuiesc tot să adaug nimic la cele povestite de el
am crescut -o dată cu gospodăria co­ din multe programe frumoase Şi plăcu­ ce e frumos în natură şi în om. Activita­ într-o zi de sfîrşit de septembrie în-
te, aplaudate de oamenii noştri. Pe lin­
lectivă. Aici am cunoscut pentru prima tea artistică mi-a dezvoltat în bună tr-un răgaz de odihnă, la cîmp.
dată frumuseţea muncii şi mulţumirea gă toate acestea. în activitatea artistică măsură dragostea faţă de carte, de film
sufletească pe care i-o dă omului. Spun m-am schimbat şi eu, am crescut mult. şi faţă de artă în general. R. IARAI
acest lucru deoarece aveam numai 10
ani -cind în sat la noi oamenii şi-au
unit pămînturile şi au pornit laolaltă
să-şi făurească fericirea. Duminică sportivă într-un sat din Bărăgan
CM*pă ce am terminat cele şapte da­
te ■primare, ba chiar şi înainte. în
timpul vacanţei de vară, tata mă lua Dacă treci prin părţile da viaţă unui ansamblu de
eu -el deseori la cîmp. Mi-a plăcut mun­ Urzicenilor, străbătînd în­ gimnastică şi, în general,
ca laolaltă, voia bună a oamenilor, fe­ tinderea parcă fără mar­ pentru a atrage cit mai
lul cum se înfiripau întrecerile şi cum gini a Bărăganului, ai să mulţi tineri în practicarea
erau pişcaţi cu vorba eei delăsători. De auzi negreşit de hărnicia exerciţiilor fizice.
ia vîrsta de 16 ani am început să lu­ colectiviştilor din Gîrbovi. După demonstraţia gim-
crez în gospodărie la fel ca orice co­ Cei ce vizitează cele două naştilor stadionul s-a um­
lectivist. râspunzînd eu însumi de mun­ gospodării agricole colecti­ plut de tineri şi tinere care
ca mea. Patru ani am fost şef de ate­ ve „Victoria socialismului" prin întreceri viu disputate
laj, am avut în primire doi cai şi am şi „Drumul păcii", au ce îşi demonstrau buna pre­
lucrat peste tot unde era nevoie. De învăţa din experienţa aces­ gătire, dragostea pentru
la zece ani dansez în echipa de jocuri tor meşteri ai recoltelor. sport. Am fost surprinşi, de
a căminului. Intîi în echipa celor mici, pildă, de mulţimea hand-
căci la noi la Lueriu. pe lingă echipa Noile condiţii de muncă baliştilor. de cunoştinţele
mare a fost întotdeauna şi o echipă de şi de viaţă au făcut ca şi avansate pentru vîrsta lor
copii. De la jucătorii mai vîrstnici am în această parte a marii fragedă. Din rîndul lor se
învăţat figurile din Căluşul şi Bîta, din cîmpii dunărene, sportul să desprind talente ca Maria
Ttmăveanca. şi din alte jocuri, ca a- devină un prieten nedes­ Dinu, Dobriţa Ene, Valeriu
tunci cînd ne-o veni rîndul să intrăm părţit al colectiviştilor. Am Capră şi alţii, pe care mîi-
în echipa celor mai vîrstnici să fim la înţeles aceasta şi mai bine ne, poimîine. îi vom vedea
fel de pricepuţi şi pregătiţi. De atunci, cu prilejul unei duminici poate împrospătînd loturile
de la vîrsta de zece ani. am devenit sportive pe care gospodarii echipelor „mari".
eu artist amator. comunei ca şi oaspeţii nu Probele atletice au atras
o vor uita multă vreme.
Cuvîntul de artist amator l-am auzit la startul lor puzderie de
prima dată la o fază de concurs din concurenţi. Deosebit de
Reghin. L-am întrebat atunci pe di­ Sărbătoare pe stadion spectaculoase au fost mai
rectorul căminului ce înseamnă cuvîn­ ales finalele pe suta de me­
tul amator. Ştiam înţelesul cuvîntului de Au vrut girbovenii să a- tri unde Florea Rădoi, Va-
artist, dar pe cel de amator nu-1 au­ rate ce sînt în stare să facă sile Soare. Elena Neagu sau
zisem pînă atunci. Mi-a răspuns atunci şi în sport. Şi au reuşit din Rodica Dumitru au de­
că amator înseamnă un om căruia îi plin. De dimineaţă şi pînă monstrat reale calităţi de
place ceva tare mult, care îşi pune tot în amurg, stadionul ame­ sprinteri. în acelaşi timp,
sufletul în acel lucru şi se ocupă d° najat recent n-a avut odih­ alţi atleţi şi atlete concu­
el fără ca aceasta să-i fie meseria din nă. Şi-au demonstrat price­ rau la gropile de sărituri
cart' trăieşte. Am înţeles, doar noi toţi perea, forţa şi îndemînarea sau la cercurile de arun­
din echipa din Lueriu eram colectivişti, copii de o şchioapă, fii ai cări.
ne pregăteam şi ne produceam pe sce­ colectiviştilor, fete şi flăcăi întreceri deosebit de di­
nă în timpul nostru liber. Din acest case erau deprinşi cu emo­ namice, pasionante au avut
timp liber am dăruit mult artei noas­ ţiile concursurilor şi chiar loc în cursele cicliste şi la
tre. Cine ar putea calcula oare cîte o parte din cei trecuţi de întâlnirile de trîntă. S-au
zile, săptămîni şi luni am dăruit noi, primă tinereţe. remarcat tractoriştii Radu In probele atletice s-au întrecut sumedenie de concurenţi.
cei din echipa de jocuri, ca să învăţăm Primii au fost gimnaştii. Petre, Ion Dan, colectiviştii Iată un aspect de la săritura in lungime
să executăm la perfecţie „Foarfecă" şi Lor le-a revenit cinstea să Nicolae Raneti. Vasile Pet-
„Berbecul" din Căluşari sau bătăile mă­ deschidă serbarea. Exerci­ cu, Ştefan Neagu şi alţii.
runte din Tîrnăveanca ! Cită muncă şi ţiile bine puse la punct, Cuvinte de laudă merită ţia concurenţilor din cadrul buie să ai forţe suficiente
străduinţă am depus noi. interpreţii de ordinea perfectă, echilibrul şi cei ce s-au întrecut în
teatru, pînă am reuşit să devenim in­ demonstrat în executarea sportul nostru naţional, jocurilor distractive. înce­ şi multă tragere de inimă.
terpreţi mai bunicei, să înţelegem fi­ piramidelor au stîmit ro­ oină. Spectaculoasele me­ putul l-au făcut alergătorii Nici de una, nici de alta
rea personajelor, să le redăm întocmai pote de aplauze. Cei aproa­ ciuri „oficiale" de volei au în saci. Zece copii se stră­ nu duc lipsă girbovenii. A -
pe scenă pe 200 de micuţi gimnaşti fost urmate de încă o întîl- duiau să atingă linia de so­ sociaţia lor sportivă „Trac­
E adevărat că noi amatorii ne în­ şi gimnaste care au alcătuit nire între spectatorii care sire poticnindu-se aproape torul", este puternică, pen­
deletnicim cu arta în timpul liber, dar ansamblul, şcolari sîrguin- au alcătuit pe loc două e-
în privinţa învăţăturii şi desăvîrşirii cioşi. au părăsit stadionul chipe. ia fiecare pas. dar reluînd tru că se bizuie pe un nu­
măiestriei trebuie să muncim continuu, nespus de bucuroşi, mîndri alergarea cu şi mai multă măr mare de membri şi pe
dăruindu-ne cu tot sufletul. Talentul de reuşita lor. Dar poate Jocuri distractive ambiţie. „Tehnica" cea mai un consiliu de conducere
e un lucru foarte de seamă, dar singur că cel mai mulţumit a fost avansată şi „tactica" cea priceput Şi cu dragoste de
hu e destul, ca să devii un artist bun. profesorul de educaţie fizi­ pline de haz
Un artist amator trebuie să înveţe con­ că, Constantin Dinulescu, mai potrivită a avut-o muncă. Frumoasa bază
tinuu nu numai lucruri legate de arta care şi-a văzut încununate Multă veselie s-a iscal Drăgulin Mocanu. A des­ sportivă cuprinzînd teren
sa, ci şi pentru a-şi lărgi orizontul, pen­ eforturile depuse pentru a printre spectatori la apari­ coperit el un secret de a de fotbal, de handbal şi vo­
tru a-şi ridica nivelul de cultură gene­ putut întinde pasul aproa­ lei, pistă de atletism, cu pa­
rală. La noi în Lueriu tinerii care fac
parte din ecl linele artistice citesc mult, pe în voie şi s-a desprins tru culuare, o popicărie
sint printre cei mai activi cititori ai bi­ de adversari văzînd cu o- complexă, mese de tenis, a
bliotecii. în ce mă priveşte pot să spun chii. Hohote de ris au stîr- fost amenajată prin munca
că anul acesta am citit 22 de cărţi. A- nit şi alergarea cu oul în patriotică a localnicilor.
eura citesc „Război şi pace" de Tolstoi lingură, cu paharul cu apă. Ori de cîte ori se simte
şi tare mă incintă cartea. Din primăva­ căţărarea pe stîlpii cu ca­ nevoia, organizaţiile de
ra aceasta ni-am înscris ca cititor şi douri, mîncatul pepenilor partid şi U.T.M., sfatul
la biblioteca raională din Reghin. Fişa şi chiar trasul frînghiei popular, precum şi pre­
mea de acolo poartă numărul 2061 şi care a ambiţionat atît de şedinţii celor două gospo­
data de 8 martie. De atunci am citit mult pe participanţi incit dării colective, Ion Tudor
de la această bibliotecă aproape 10 credeai că au picioarele pi­ şi Marcel Dobra, ca şi
cărţi. De la noi pînă la Reghin sînt ronite în pămînt. directorul S.M.T.-ului. Paul
vreo 15 km. Nu e nici tren, nici cursă Ancu, dau tot sprijinul
de autobuz... Găsesc însă întotdeauna o- Rezultatele muncii sportivilor din comună.
cazia să ajung pînă la centrul de ra­ colective
ion. Am mers la Reghin şi pentru a
vedea spectacole ale teatrului de la In comunei Gîrbovi întîlnirile de trîntă sint mult inelră Ca să realizezi o aseme­ V. GODESCU
■Vluj, ca să-mi dau seama cum joacă gite de tinerii colectivişti nea serbare sportivă tre­ şi N. MARDAN