Page 27 - Albina_1962_10
P. 27
STĂPÎNI PE AGRO TEH N ICĂ
S-a întors Ilie de la şcoală. miţi de ce-a izbutit să facă propria lor muncă.
Ilie Cbircu e un bărbat in plină tinereţe, cu Brigada lui Ilie Chircu a scos o recoltă mult mai
trăsături mari, energice, o figură tăbăcită de mare decit celelalte brigăzi. Peste 3.000 de kilo
soarele şi vîntul dobrogean. E cunoscut. în co grame la hectar. • .
muna „23 August" ca un om hotărît, perseverent. Brigadierul de la întîia a început să fie pri
Plecase, la şcoală, simplu colectivist. Şi se vit cu alţi ochi de către colectivişti. Recolta, al
întorsese dintr-o dată brigadier. La şcoală l-au cărui cuvînt cîntăreşte atît de greu, era de par
trimis pentru că Ilie dovedea un interes deo tea lui. Şi autoritatea lui Ilie a crescut brusc,
sebit faţă de treburile gospodăriei. Tinăr, dor în raport direct cu greutatea sacilor aşezaţi pe
nic de muncă, el se simţea, în hotarele largi ale cîntar.
colectivei — în stare să facă orice. Membrii brigăzii lui Chircu s-au învăţat acum
— Ia uitaţi-vă la el cum se bagă peste tot! să privească tot ce fac din acest punct nou de
— ziceau omenii. — Parcă s-ar fi născut co vedere : al agrotehnicii. Nimeni nu mai pune azi
lectivist I la îndoială necesitatea respectării stricte a in
Ilie nu se născuse colectivist. Adevărul este dicaţiilor agronomului. Ilie aduce cîteodată cărţi
că nici nu pricepea el prea bine tot tumultul şi le dă şefilor de echipă.
acesta de lucruri noi care-i umpluseră viaţa de — Citiţi cu oamenii !
cînd se înscrisese în gospodărie. Intrase pur şi Stă şi el, uneori chiar citeşte el însuşi şi apoi
simplu ca să trăiască mai bine. Credea că asta e discută cu colectiviştii. Oamenii îi pun între
tot. Dar, începînd munca în comun, descoperise bări.
o lume nouă, necunoscută, care-1 atrăgea. Se — Răspunde-ne, brigadiere! Ai fost do.—, la
simţea mai liber şi nu ştia de ce, se simţea mai şcoală 1
puternic şi-l stînjenea vechea lui sfială, care nu Şi Chircu le răspunde. Cînd nu poate, amină
voia încă să-l părăsească. Muncea atunci pe rupte, răspunsul. Ii întreabă pe inginerul agronom, pe
aflînd în noua gospodărie un cîmp uriaş care-î preşedinte, ori caută acasă, prin cărţile din mica
înghiţea energia şi-l mulţumea lui bibliotecă. Dar totdeauna are grijă ca răs
— O să iasă din el un colectivist întreg ! — punsul lui, ca şi tot ce face, să fie corespunzător
spunea despre el Ştefan Truşcă, preşedintele, agrotehnicii.
r— E şi gospodar din fire ! Ar fi bun de brigadier. îmbogăţirea cunoştinţelor agrotehnice a început
Şi l-au trimis Ia şcoală. să fie privită cu şi mai multă seriozitate în gos
— Ce-o să învăţ acolo ? — a întrebat Ilie podăria colectivă „23 August", mai ales după
curios. sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţio
— O să înveţi să cunoşti agrotehnica şi să nale.
gîndeşti ca un colectivist 1 Secretarul organizaţiei de bază, Florea Simion,
— Adică — a zîmbrt uşor Ilie — o să mă a convocat în luna august biroul. Printre alte
întorc altul î probleme s-a dezbătut pe la-rg pregătirea noului
— Altul ?... Aşa, peste noapte ? Nu chiar! O curs agrozootehnic cu durata de trei ani.
să mai înveţi tu multe, mai tirziu, în muncă. Dar Agitatorii au vorbit colectiviştilor despre în
şcoala o să-ţi deschidă capul. semnătatea îmbogăţirii cunoştinţelor agrotehnice.
Intr-adevăr, s-a întors de la şcoală schimbat. Ilie Chircu a discutat mai pe larg cu întreaga Muncitoarea fruntaşă, Steluţa Buturugă, de la G.A.S. Odobeştî,
Vorbea parcă o limbă nouă, discuta îndelung cu sa brigadă. raionul Focşani, culege ultimii ciorchini de struguri din recolta
agronomul, lua metrul şi făcea un pătrat în la Biroul organizaţiei de bază a hotărît să subli acestei toamne.
nul de griu, şi-apoi se apuca să numere firele. nieze în munca politică momentul începerii
— Ce faci acolo, Ilie ? înscrierilor la cursurile de trei ani. Gazeta
— Măsor densitatea ! de stradă a afişat fotografiile a doi dintre primii
Da, se schimbase Ilie. Asemenea schimbări nu cursanţi înscrişi : Nicolae Popescu şi Nicolae Răsfoind două foi volante
se întîmplau pe vremuri în comună. Oamenii Ciobanu. Alături de eie a apărut articolul tova
se năşteau şi mureau fără să se schimbe nimic răşului Ion Grozavu, responsabilul gazetei, închi e Vale» Zeletinului, ca viştii ascultă cu luare aminte.
în sufletul lor. Doar necazurile şi amărăciunea nat cursului de 3 ani. P pe întreg cuprinsul ţă „In fruntea lucrărilor, la Ră
creşteau. Colectiva a schimbat însă lucrurile. Ilie în cîteva zile, din cei 320 de membri ai gos rii, se pregăteşte în a- chitoasa se află brigăzile a
nu-i primul care şi-a uimit cunoscuţii, devenind podăriei s-au înscris la cursul agrozootehnic 120. ceste zile pîiuea anului care 2-a, a 3-a şi a 4-a“. Cinste
pe nesimţite altul. Inginerul Mircea Topîrdea, un tinăr specialist vine. Nicicînd această vale lor ! răspund ascultătorii. Au
Ilie Chircu voia ca toate să se petreacă aşa sosit de curînd în gospodărie, e asaltat cu în îngustă n-a cunoscut o ase torul rubricii popularizează
cum scrie la carte. Agrotehnica i-a intrat în trebări din partea viitorilor săi elevi. Oamenii menea activitate. Numai în apoi exemple de conştiincio
sînge. Unora li se părea că exagerează. Dar lui vor să ştie mai pe larg ce vor învăţa, vor să comunele Bucla şi Răchitoasa, zitate şi citează în mod spe
Ilie nu-i păsa. se pregătească de pe acum ca învăţătura să sute de colectivişti cu zeci cial nnmele colecti vriilor
Abia întors de la şcoală, a şi începui cu „re meargă cit mai bine de atelaje lucrează de zor pe Elena I. Răducanu, Vasile X.
organizările". A ţinut ca îngrăşămintele să fie — O să dăm şi examen, tovarăşe inginer ? o suprafaţă de teren ce se Văraru şi alţii.
încorporate o dată cu arătura adîncă. Asta a — Sigur, la sfîrşitul fiecărui an vom face se- întinde pe circa 2.000 de hec Primul număr al foii volan
cerut, bineînţeles, bătaie de cap, grabă, trudă. minarii recapitulative, iar la încheierea cursului tare. Se eliberează în grabă te din Răchitoasa cuprinde şi
Dar Ilie n-a renunţat la hotărîrea lui şi n-a dat vom da examen. Absolvenţii vor primi şi di terenurile de culturile tîrzii, materiale în care se ia atitu
un pas înapoi. Ingrăşămîntul a fost adus la cimp plome. se culeg viile, se ară şi se în- dine împotriva risipei, delăsă
îndată în urma tractorului. — Ştiinţa o să fie a noastră, a tuturor | — sămînţează. rii etc. Grija faţă de avutul
După semănat au dat cu grapa cu discuri şi comentează Chircu în brigadă. — înainte era Seara, la sediile eelor două obştesc se află în centrul a-
cu tăvălugul. în asta nu-i nimic nou De cînd lu greu să te apropii de ştiinţă. Acum ştiinţa o să gospodării se strîng brigadie tenţiei. „Cu munca în gospo
crează împreună, colectiviştii grăpează şi tăvă- fie la îndemîna oricui. Partidul ne-a creat con rii, şefii de echipă, pentru a dărie nu se omoară. în schimb
lugesc în fiecare toamnă. Dar Ilie a cerut ca diţiile. Trebuie doar să le folosim. înainte.^ de face un scurt bilanţ al muncii, confundă tarlalele de porumb
grapa şi tăvălugul să treacă peste ogor de patru fapt, chiar de-ar fi cunoscut agrotehnica, ţăra aprecieri asupra modului ale gospodăriei cu loturile lor
ori. Una ca asta nu se mai auzise încă în co nul tot nu s-ar fi ales cu nimic. Pe bucăţica lui cum s-a lucrat. în mai puţin personale.-" Cine slnt aceş
mună. De ce de patru ori ? de pămint nu putea face mare lucru. Acuma, de o oră se cunoaşte întreaga tia? Foaia volantă îi numeşte:
-— Ce facem, brigadiere ? Muncim aşa, de agrotehnica are, cum se spune, cîmp la-rg. activitate de peste zi şi se Vasilică Hoholea, Ghcorgfce 1.
geaba ? Viitorii cursanţi se pregătesc acum pentru pri stabilesc sarcini pentrn ziua Ifrim, Lttcreţia G. Purice şi
— Trebuie să sfărîmăm bolovanii, oameni mul din cei trei ani ai viitoarei şcoli. Va fi o care urmează. Anica Huţanu din brigada a
De aici
s-a născut ideea.
bună ţ Şi sămînţa trebuie să fie îngropată adine. şcoală vie, în care acumularea cunoştinţelor se Mai întîi în gospodăria colec 5-a. Colectiviştii le-au spus-o
Dacă dăm cu grapa des şi tâvălugim virtos, stîr- răspicat că fiecare are -dato
pim şi buruienile. Muncim acum mai mult, dar va împleti direct şi strins cu munca lor prac tivă „8 Mai" din Răchitoasa, ria să vegheze la păstrarea şi
apoi la colectiva „23 August"
n-aveţi grijă, n-o să ne pară rău la vară 1 tică. O şcoală care va contribui la belşugul din Buda. Şi într-o zi, în dezvoltarea avutului ohşteso
înainte de însăminţare, Ilie Chircu controlase recoltelor şi care va grăbi totodată transfor răgazul de odihnă, colectiviştii al gospodăriei colective.
în amănunţime tratarea seminţelor. Făcuse probe mările mari care se produc în conştiinţa ţăra *
au avut plăcuta surpriză să
ca să vadă cum ajunge Ia densitatea optimă de nului colectivist. Cum vor arăta peste cîţiva ani afle tot ce se întîmplă în gos Colectiviştii din Bnda au
450-500 de boabe la metrul pătrat. Şi o sume aceşti oameni, care privesc astăzi cu interes fo podărie, în brigăzi şi echipe. rămas în urmă cu lucrările
Foaia volantă, organ al orga agricole de toamnă. 0> ştie con
denie de alte lucruri. Ia care unii priveau neîn tografiile celor ce s-au înscris primii la cursu
nizaţiei de bază P.M.R. şi al siliul de conducere, o ştie şi
crezători. rile agrozootehnice ? Fără îndoială că vor ajunge consiliului de condueere al colectivul foii volante, ffwmrii
— La şcoală îi fi învăţat tu multe ! — ziceau buni cunoscători ai noţiunilor de bază ale agro g.ax şi-a ciştigat de la bun că spre deosebire de cei care
ei. — Dar aici, avem noi timp pentru expe tehnicii. Aceste noţiuni îi vor ajuta să obţină început o binemeritată apre răspund de însămînţări, co
rienţe ? recolte din ce în ce mai bogate. Şi nu pe loturi ciere. lectivul foii volante a acţionat
Să dăm cuvîntul autorilor. cu multă operativitate.
— N-avem timp! — răspundea Ilie cu încă- experimentale, ci pe miile de hectare ale cul Primul este inginerul agro ...„Ce părere aveţi, tovarăşi»
păţinare. — N-avem timp de experienţe, aveţi turilor. Tarlalele vor fi lucrate cu tot mai multă nom Vasile Dumitrache. Arti inginer Florin Mocanii (ingi
colul său se intitulează : nerul agronom al gospodă
dreptate t Trebuie să mergem la sigur. Aici e pricepere. Şi asemenea muncitorului din uzină,
averea colectivei şi n-avem voie să lucrăm bun cunoscător al tehnicii, colectivistul va de „Toată atenţia lucrărilor agri riei) ? — se întreabă autorul
cole de toamnă" şi cuprinde rubricii „Ştiaiţi că-.". Şi mai
prost. veni, în „uzinele" pîinii, un bun cunoscător al o serie de indicaţii preţioase, departe, la această rubrică
Săptămînile treceau, venise primăvara şi griul agrotehnicii. Este un fenomen caracteristic al pro cu exemplificări, privitoare s-a -criticat tergiversarea lu
se arăta a fi intr-adevăr mai frumuşel ca altă cesului de tot mai precisă conturare al noului la însămînţarea griului de crărilor de pregătire a tere
dată. Dar încă nu se putea şti cum o să iasă chip al ţăranului nostru colectivist. toamnă. nului, de procurare a semin
Cine e în frunte ? Între ţei de soi, din pricina delăsă
pînă la urmă. Abia în vară, cînd combinele au barea capătă răspuns la ru- rii inginerului agronom şi a
intrat în lanul de aur, au rămas colectiviştii ui D. MINCULESCU hrica „Ştiaţi că...“. Colecti- consiliului de conducere. E-
fectul criticii s-a văzut chiar
a doua zi, cînd s-a iaseput se
Veşti de Ia corespondenţi • Veşti de Ia corespondenţi mănatul in alte cîteva puncte.
In gospodăria colectivă din
Buda sînt foarte mulţi oameni
Pe ogoarele fără haturi, muncite din O contribuţie de seamă la buna des s-au prezentat şi cîteva broşuri cu harnici care dau dovadă de
campania agricolă de toamnă sînt in făşurare a muncilor agricole de toam conţinut adecvat. multă dragoste de mancă, de
plină desfăşurare. Zilnic sosesc la re nă o aduc şi activiştii culturali. La că Despre activitatea bibliotecii din co hărnicie. Foaia volantă citea
dacţie numeroase scrisori prin care co minul cultural din comuna Valea Lun muna Jariştea, regiunea Galaţi, ne ză numele a 14 fruntaşi in
respondenţii noştri voluntari ne infor gă, regiunea Braşov — ne informează scrie corespondentul Marcu Negreanu. muncă, printre care se numă
mează despre aceste lucrări. Marcel Grigoriu, directorul Casei ra In perioada lucrărilor agricole de ră : Aglaia Pascn, Froza I&ac,
Din scrisoarea corespondentului Con ionale de cultură Mediaş — a avut loc toamnă, la bibliotecă s-au organizat di Constantin Hnideş, Ion Jugă-
stantin Moca nu, aflăm un fapt îmbucu un jurnal vorbit pe tema „lnsămîn- ferite acţiuni care au venit în spriji naru, Vasile Trofin şi alţii.
rător : Gospodăria colectivă „Unirea" ţările de toamnă". Cu această ocazie nul muncii colectiviştilor. In acest scop Cele două foi volante din
din Agigea, regiunea Dobrogea, a ter colectiviştii au luat din nou cunoştinţă s-au făcut prezentări de broşuri agro comunele Buda şi Răchitoasa
minat însăminţările de toamnă. Co despre plantele premergătoare culturii tehnice, s-a organizat un jurnal agri sint la prima lor apariţie.
respondentul arată că acest succes e griului, pregătirea terenului destinat col vorbit, în care s-a dezbătut pro Prin competenţa cn care ridi
urmarea unei munci politice susţinute. însăminţărilor şi despre soiurile de blema executării la timp a lucrărilor că cele mai esenţiale proble
Un merit deosebit revine tractoriştilor grîu de mare productivitate. Expune agricole. La expoziţia permanentă me de producţie şi de orga
de la S.M.T. Valul lui Traian. Ei şi-ou rile, bine documentate, au fost susţi „Cartea — prietena colectiviştilor’ , nizare a muncii în gospodă
organizat în aşa fel munca, incit ma nute de către inginerul agronom al membrii celor trei gospodării agricole rie, ca şi prin atitudinea lor
şinile au dat maximum de randament. gospodăriei colective, Novotny Carol, colective din comună găsesc pe Ungă combativă, ele şi-au ciştigat
Noaptea au lucrat la discuit şi tăvă- profesorul de ştiinţele naturii Octavian de la bun început aprecierea
lugit, iar ziua la semănat. In felul a- Codau şi tehnicianul Alexandru Toma. diferite cărţi cu caracter agricol şi do unanimă.
cesta au reuşit să termine însămînţă- în scopul aprofundării şi însuşirii cit cumente de partid privind sarcinile ac
rile în mai puţin de zece zile, mai temeinice a regulilor agrotehnice, tuale ale lucrătorilor din agricultură. C. MUREŞ,
