Page 28 - Albina_1962_10
P. 28
Bucurii
Ml-ai întins mina de trate
Şl fnmtea mi-am ridicat-o din piept.
Ha mai e>a vis: din neagra noapte
Urcarăm drumul, scurt fi’ drept.
.Cititorule, de vei vizita cîndva Leningradul, a deschis Rusiei poartă largă spre mare. Sînt
Cu soarele, de-atunci Încoace să nu ie aştepţi ca, pătrunzînd spre inima ora aci şi urme ale cruzimii şi mărginirii ţarilor ce
Clâdirâm case albe pentru pace 1 şului, să întîlneşti numai Clădiri înalte, profi- au urmat, de pildă crenelurile şi hrubele fortă-
lindu-şi semeţ siluetele în pîcla argintie a nor reţii Petru şi Pavel, în care au fost aruncaţi odi
Mi-ai Întins mina de irate dului. Căci Leningradul, pe care oamenii so nioară un Radiscev, decembristul Rîleev, marele
Să cresc puteri în liecare carte vietici îl numesc cu mîndrie şi Oraşul celor trei Cernîşevski...
Să urc pe schele cu spinarea dreaptă revoluţii, continuă să păstreze în bună măsură,
Să scormonesc adîncul ce m-aşteaptâ.
ca pe un simbol al măreţiei poporului rus, ca. Bastionul revoluţiei
pe o glorioasă mărturie a trecutului', său revolu
M-ai învăţat să urc în poezie ţionar, vechea sa arhitectonică. Fiecare clădire,
Cuvîntul om. intreaga-i liinţâ vie. Urmînd cursul Nevei cu tramvaiul fluvial,
Sint bucurii ce nu pot ii uitate fiecare monument luat în parte din această fer ajungem la unul dintre cele mai importante edi
mecătoare Veneţie nordică, clădită pe 101 in
Şi port mîndria mîinii sule la confluenţa estuarului Nevei cu Golful ficii ale oraşului. Este vestitul Smolnîi, unul din
Şi-a gestului de frate. tre simbolurile Leningradului revoluţionar, lea
Finic, este o adevărată luorare de artă, rodul gănul insurecţiei din Octombrie. Aci, pe imen
MARIA OCTAVIAN sele culoare, a răsu
nat, în octombrie 1917,
zgomotul bocancilor
ţintuiţi ai soldaţilor şi
matrozilor. Smolnîi în
Sub steagu inte, pension de domni
cetase a fi, ca m,ai îna
şoare : devenise sediul
Comitetului militar re
Aurorii voluţionar care pregă
tea insurecţia. Aici au
fost distribuite armele
aici au fost alcătuite
Prietenie preamăritâ-n cînt — primele detaşamente
Ca tot ce e mai bun şi omenesc ale gărzilor roşii. Şi tot
Eşti chezăşie păcii pe pâmînt la Smolnîi, la 24 oc
Şi oamenii prin tine se-nfrâtesc. tombrie, a sosit Lenin
pentru a conduce revo
Pe tine floare, altele cum nu-s. luţia. O zi mai tîrziu,
Cu mîini curate te sâdirâ-n prag impunătorul palat a ră
Carpaţii şi Uralii, şi te-au pus sunat de uralele repre
Să luminezi în inimă şi-n steag. zentanţilor oamenilor
muncii : al doilea 'un-
Neobosiţi suim spre-aceeaşi zare gres al Sovietelor pro
Scăpărătoare trepte, împreună clama preluarea puterii
Şi te purtăm cu noi, aleasă floare. de către soviete.
♦ Sub steagul Aurorii, spre Comună. Leningrâdenij păs
trează acest bastion al
CONSTANTIN MUNTEANU revoluţiei ca pe un pre
ţios monument istoric.
I Camera în care a lo
cuit şi leiorat Lenin,
simplă şi modestă ca
♦ Triumful lui şi fiinţa lui, a fost trans
formată în muzeu.
Firul Nevei ne mai
♦ poartă şi într-un alt
loc, nu mai puţin ves
Octombrie tit, unde revoluţia a a-
vut de spus un cu,vînt
4 hotărîtor. E piaţa fos
Octombrie-i pretutindeni, pe-orice meridian tului Palat de iarnă al
Şi mină ferm planeta către mileniul trei. ţarului Nikolai, care a-
♦ Cu sorii lui de aur iscînd ca un ocean dâposteşte astăzi o
Belşuguri de metale, de griu şi epopei. Aci la Smolnîi a funcţionat statul major al Marii Revoluţii Socialiste parte a valoroaselor
din Octombrie.
colecţii de artă ale mu
4 Se umple orizontul de schele şi idei tele de marmoră ale
Sub steaua-i purpurie, mai larg din an in an
zeului Ermitaj. Pe trep
Şi către aştri,-n zboruri se-nalţâ prometei, eforturilor a generaţii de talentaţi maeştri şi monumentalelor scări urcă şi coboară zilnic,
ca şi la Smolnîi, mulţime de oameni. Emoţio
♦ Spre alte lumi sâ-i ducă surisul dp titan. arhitecţi ruşi şi străini. Cu edificiile şi monu nate, .privirile se îndreaptă spre uriaşa ai cadă
mentele lui, oraşul ni se înfăţişează însă nu
Slăviţi, poeţi, oştirea acestui viu torent. numai ca o extraordinară operă arhitectonică, a porţii prin care au pătruns trupele revoluţio
4 Adine precum lumina, în inimi revârsînd ci şi ca un valoros martor ce a înfruntat veacu nare. Desigur, de la aceste ferestre, bogat
rile pentru a vorbi pînă în zilele noastre despre
Triumful erei noastre pe-ntinerit Pâmint 1
ornate în stil baroc, a privit ţarul cum, în 1905,
gloria şi vitejia locuitorilor lui. Mărturiile trecu
Slăviţi-i, oameni, steagul ureînd incandescent tului pe care, generos, Leningradul le dezvăluie armata îi îndeplinea porunca, înecînd calda-
rîmul pieţii în sîngele nevinovat al mulţimii care
din imensa turlă aurită a catedralei Isakievski
♦ Pe mîndre astronave, pe tot ce ne clădim. privirilor vrăjite ale turiştilor, sînt nespus de cerea dreptate. Şi tot de la aceste ferestre, în
1917, au deschis cadeţii focul împotriva munci
In cintecu-,,Aurorii" plutind către sublim l
bogate, începînd cu glorioasa epocă a lui torilor şi soldaţilor hotărîţi să-şi cucerească
MIHAIL COSMA Petru I, care a pus piatră de temelie cetăţii şi dreptatea cu arma în mină.
Uşina^piefalurgicâ din Leningrad produce turbine de dimensiuni Uriaş#
