Page 29 - Albina_1962_10
P. 29
i numeroasele Încăperi ale palatului,
văzută şi o splendidă sală, lucrată iu
t, unde în zilele revoluţiei a iost aree-
einul provizoriu al lui Kerenski. PAVAZA PĂCII
îuzeu care impresionează de asemenea
deosebit, este cel străjuit de carul blin-
p>e înălţimea căruia, în piaţa Gării Fin-
, Lenin şi-a rostit istorica auvîntare. Pe de colonel TRAlAN U JA
:arului blindat, o mînâ stîngace, neae-
:u condeiul, a însemnat atunci o inscrip- Sînt 18 ani de-atunci! 18 ani de raportului către „Volga" scris din spi
se mai păstrează şi .astăzi : „Duşmanul eind ostaşii sovietici şi romi ni au tal de către locotenentul Alizarenko.
ilui\ alungat noaptea de pe malurile Cri- Un regiment de panduri ce măr
oropierea fortăreţei Petru şi Pavel, ac°l° şului Repede, eliberînd Oradea, în şăluia în coloană a fost surprins de
eva îşi desface un braţ pe care locai- cruntă încleştare cu hoardele hitle- un contraatac al tancurilor fasciste.
:u numit Marea Nevka, fiinţează un ce- riste. Pandurii s-au îngropat numaidccît
uzeu, cu totul original — un muzeu plU- Ne-am bătut pe viaţă şi pe moar în teren. Atacurile hitleriste deve
îcorat în faţa Şcolii navale „Nahimov", te, pentru fiecare palmă de pămînt neau însă tot mai înverşunate. Se
orul .Aurora" stă ca şi atunci, in isto- străbun. Ne-am luptat pînă la baio înregistrară pierderi grele pentru
de 25 octombrie, cu tunurile îndreptate netă, îngenunchind duşmanul, pen regimentul de panduri. Din batalio
latul de iarnă. De la bordul „Aurorei" a tru ca peste grădini şi suflete să nu nul 3 căzură în acea zi nenumăraţi
a întreaga flotă baltică cuvîntul partidu- mai calce cizma hitleristă. De-atunci, ofiţeri, printre care căpitanul Coman
>t de la bordul ei din minuscula cabină în Oradea, ca pe tot cuprinsul ţării, şi locotenentul Avram. Aproape ju
otelegrafie s-a răspîndit, pentru prima peste ruini s-au ridicat clădiri noi, mătate din efectiv era scos din
eter, istoricul „Decret asupra pămîntu- construcţii monumentale. Peste cîm- luptă, situaţia fiind extrem de grea.
asat de conducătorul şi sufletul revolu- piile Crişanei, răscolite atunci de Tancurile duşmane intrară adine în
[dimir Ilici Lenin. obuze, au trecut tractoarele belşu dispozitivul regimentului 2. Apără
gului. torii se clătinau... Atunci, în prima
Cele 900 de zile Numai peste amintiri n-a trecut şi linie apăru comandantul, locotenen
ale Leningradului nu trebuie să treacă nimic. Nu se tul colonel Buzoianu, împreună cu
poate uita ce-a fost! ofiţerul sovietic de legătură, maio
tat va rămîne eroismul legendar al lenin- Am parcă şi acum în faţă harta rul Sciorbîi : „Daţi-ne grenade1
ilor în timpul celor 900 de zile ale ase- operaţiunilor pentru eliberarea Ora Nici un pas înapoi !” au strigat ei
de-a lungul tranşeelor.
ascist, din 1941 şi pînă în 1943. diei. In oraş şi la vest se afla ina
gradului asediat îi lipseau proviziile. 250 micul fascist. Trupele noastre, venite Peste linia frontului se restabili
de pîine pe cap de muncitor, aceasta era dinspre Beiuş, înaintau către Băile ordinea. Cei doi ofiţeri, cu, grenade
în miini şi altele prinse la centură,
lnică. Oraşul era lipsit de apă şi căl- .Victoria. Erau vinătorii de munte
u'rundat în întuneric. Clădirile, distruse, şi voluntarii panduri. Flancul nostru se apropiară de două tancuri fas
puteau oferi adăpost oamenilor. Şi, pe drept era acoperit de armata gene ciste, plasindu-le grenade sub şe
ra, cumplitul ger nordic, moartea care ralului Managarev şi a grupului so nile. Fapta ofiţerilor dădu aripi pan
durilor. Contraatacul porni vijelios.
la fiecare pas, din aer şi de pe pămînt. vietic de cavalerie motorizată. Ploua
;i foametea, nici frigul, nici furibundele mărunt şi des, monoton, enervant. Infanteria inamică adăpostită in
spatele tancurilor o luă la goană. In
i ale duşmanului n-au putut înfrînge Pe drumurile desfundate treceau tu uralele nesfîrşite alor noştri, frontul
i leningrădenilor 1 de sudură, maşini tipografice, perfecţionate ma nuri, maşini cu oameni. Batalionul înainta acum către malurile Crişu-
jlină blocadă, nu departe de linia fron- şini textile, instrumente _ medicale, televizoare. 11 Vînători de munte lupta din greu lui. Deodată însă, prin ceaţa fumi
peste gheaţa lacului Ladoga, locuitorii Presa cu o putere de 12.000 de tone, înaltă cît o la porţile Oradiei. Comandantul pri genă, apăru din flanc un tanc ina
i au amenajat „Drumul vieţii", cale de casă cu patru etaje, dar manevrată numai de mise un ordin telefonic. Se cerea mic. O lovitură de tun, şi cei doi
spre fraş pe care erau aduse arme şi trimiterea urgentă a unui ofiţer la ofiţeri căzură unul lingă altul, a-
i, şi ansportate produsele întreprinderi- un singur om, microbalanţa capabilă să cîntă- „Volga”, căreia trebuia să i se co proape îmbrăţişaţi.
rească „greutăţi" pînă la o milionime de gram,
oraş. Da, produsele întreprinderilor, căci munice date de mare importanţă cu După eliberarea Oradiei, purtaţi
e cumplite zile, fabricile şi uzinele, multe puternicele locomotive diesel de tip Tg-102-002, privire la operaţiunile de a doua zi. pe un tanc sovietic, ei au fost con
ele aflate sub tirul direct al artileriei, nu uriaşele nave petroliere, cargoboturile cu tur La „Volga” n-a plecat numai un duşi cu adîncă durere şi înmormîn-
bine cu gaze, au dus faima muncitorilor Lenin
etat producţia 1 gradului nu numai în întreaga ţară, dar şi peste ofiţer, ci doi : sublocotenentul Vale- taţi in cimitirul eroilor. Astăzi, ală
e 600.000 de victime a făcut războiul la hotare. Şi tot în şantierele Leningradului a riu Cojocaru şi locotenentul sovietic turi de podul de peste Crişul
rad 1 Dar trupele sovietice au spart blo- văzut lumina zilei spărgătorul de gheaţă atomic Ivan Alizarenko. Ofiţerul sovietic Repede, în Oradea, o stradă poartă
şi-au croit drum victorios spre apus. Fiii *Lenin“, care funcţionează cu energie nucleară răzbise la vinători prin încercuire şi numele eroului locotenent colonel
ii erou au şters toate rănile războiului, şi care poate naviga de la un pol la altul fără acum ar fi trebuit să raporteze co Buzoianu Ion. Numele eroului ma
radul îşi trăieşte astăzi deplina strâlu- mandamentului, telefonic, situaţia.
să se aprovizioneze cu combustibil! ior sovietic Sciorbîi poate fi citit pe
Dar oraşul de pe malurile Nevel intîmpină Dar ultima legătură telefonică fu placa albă de marmoră de'pe mo
rionumentele prezentului marea sărbătoare şi cu alte realizări, nu mai sese distrusă la cinci minute după numentul eroilor sovietici din cen
puţin impresionante : la fiecare 15-18 minute un primirea mesajului de către coman trul oraşului.
turi de întregul popor sovietic, leningră- mare apartament este dat în folosinţă, în fie dant, maiorul Cristescu. De aceea, ■Ar
ror sărbători cea de a 45-a aniversare a care lună îşi deschide porţile cel puţin o şcoală pentru mai multă siguranţă, au ple Anii au trecut. La Oradea şi pe
ţiei, al cărei semnal l-a dat gloriosul nouă, peste 100 de întreprinderi folosesc ca cat doi ofiţeri : un sovietic şi un întreg cuprinsul ţării, unde s-au dat
ntîmpinînd măreaţa sărbătoare, urmaşii combustibil gazele naturale, mai economice şi romîn. Pe drum, au fost simţiţi toc lupte, peste ruini şi ogoare sfîrtecate
:are au înfăptuit-o, eroii celor 900 de zile, igienice. Semnele comunismului ce prinde con mai cind depăşiseră liniile inamice. de obuze, se rotesc astăzi macarale,
rdăşoară din plin activitatea în slujba tururi tot mai clare se întrevăd cu prisosinţă şi Locotenentul Alizarenko a fost ră duduie tractoarele, pulsează viaţa
r.cţiei comunismului. în societate, în comportarea oamenilor : la com nit. Sublocotenentul Cojocaru l-a nouă.
1 pe care Leningradul îl joacă în econo- binatul textil „Steaua sovietică" salariile sînt purtat pînă la un sat, lăsîndu-1 în Numai peste amintiri n-a trecut
svietică este deosebit de important. Aci distribuite fără casier, teatrul „Komisarjevski“ grija unui cantonier. „Volga" a pri şi nu trebuie s* treacă nimic !
viaţă moderne şi complicate instalaţii şi ca şi unele cinematografe funcţionează fără mit mesajul din mina sublocotenen 25 octombrie, ziua alungării ulti
, vestite în întreaga lume şi care, luînd controlor, la intrările tot mai multor clădiri tului Cojocaru. A doua zi a fost mului cotropitor hitlerist de pe te
întregii ţări, contribuie la realizarea cu apare inscripţia : .Casă în care se convieţu dezlănţuit atacul general. Vinătorii ritoriul R.P.R., ne evocă viu marea
îs mai devreme a visului de aur al ome- ieşte în chip comunist”, şi în care locatarii se de munte, salvaţi din încercuire, au frăţie de arme romîno-sovietică. La
Jn rol de frunte în această acţiune pa- îngrijesc în chip desăvîrşit de buna gospodă manevrat pe la vest de Oradea, în- 25 octombrie. Ziua Forţelor Armate
i îl jantă brigăzile de muncă comunistă rire a imobilului. torcînd întregul sector hitlerist. In ale R.P.R., cinstim, în fiecare an. şi
treprinderile oraşului. Acestea sînt monumentele pe care astăzi le- oraş, n-au intrat însă nici maiorul amintirea eroilor căzuţi în lupta îm
Leningrad se produc alternatori suprapu- ningrădenii le oferă în dar oraşului lor, aceasta Cristescu, nici sublocotenentul Cojo potriva fascismului. Preluînd glori
şi turbine hidraulice de sute de mii de este gloria prezentului care, adăugîndu-se glo caru. Ei au căzut la porţile Oradiei, oasele tradiţii ale vitejilor de atunci,
ţi destinate noilor hidrocentrale în con- riei trecute, vine să sporească măreţia, faima în fruntea vînătorilor, care au por militarii forţelor noastre armate îşi
e pe marile fluvii ale ţării, cele mai pu- vechiului oraş. Căci, dacă e adevărat că lenin- nit năvalnic mai departe, alături de ridică necontenit nivelul pregătirii
> din lume, instalaţii necesare întreprin- grădenii sînt mîndri de trecutul oraşului lor, oştile sovietice, eliberînd ultima pal de luptă şi politice.
metalurgice din sud, aflate în plină dez- nu-i mai puţin adevărat că sînt la fel de mîndrî mă de pămint romînesc. Astăzi, ca şi atunci pe front, os
î. Oraşul erou produce aproximativ 700 de de prezentul şi de viitorul lui comunist 1 In cimitirul eroilor din Beiuş, cei taşii romîni şi sovietici, laolaltă ca
■uri de maşini, aparate şi mecanisme, în- doi viteji — maiorul Cristescu Nico- militarii forţelor armate ale ţărilor
u maşini-unelte cu program, echipament AL. BRĂTESCU lae şi sublocotenentul Cojocaru Va- lagărului socialist, stau umăr la
leriu, se odihnesc acum alături. Ei umăr. Noi sîntem de neînfrint. pen
au fost aduşi de la porţile Oradiei tru că apărăm pacea. Iar pacea, so
de către prietenii sovietici, în urma cialismul, sînt atotbiruitoare.
Raport către patrie
Te port în gînd întreagă cu munţi şi cu izvoare
Precum trăieşte vara în miezul cald de piine.
Cum boabele de struguri duc ceruri largi de soare.
Şi cum răzbate ploaia în holdele de mîine.
Iţi ştiu de peste vreme trecutele răscoale
Cu Horia şi Tudor, cu nouă sute şapte
'Aud păduri de coase cum coborau la vale
Şi luminau conace cu flăcări mari în noapte.
Văd muncitori în rînduri ureînd brav baricada
în Augustul de aur, să dezrobească ţara,
Şi alungind fascismul au înflorit ieri strada.
Cu steagul libertăţii rodind mai plină vara.
îmi amintesc şi ziua cînd braţe hotărîte
Au spulberat coroana de regi apăsătoare,
Şi în palatul rece cu săli posomorite
Pătrunse prima oară o stemă lucitoare.
Aş vrea un bob din griul ce-n stemă ' luminează,
O cetină din brazii pietrificaţi în zare.
Sau soarelui din stemă i-aş cere doar o rază
Să scrim cu ea hrisovul izbînzii proletare.
Să Scrim ce aspră luptă am înfruntat prin vreme
Pînă s-aprindem astăzi în munţi hidrocentrale,
Să creştem noi oraşe, să eînte mari poeme
Pe harfa nesfîrşită a plaiurilor tale 1
Să scrim despre Partidul ce-i prindem diademă
Din dragostea crescută în inimile noastre,
Şi care încălzeşte o stea săpată-n stemă
De pace veghetoare prin slăvile albastre !
Să scrim despre ostaşii ce îşi păzesc grădina
De roade şi de muguri, cu forţă legendară,
Cînd stau în post de veghe ureînd dîţz cu lumina^
Par Feţi-Frumoşi cu trupul crescut din primăvară !
NICOLAE TĂUTU
(Din volumul „Carnet dc cazarma",
apărut recent în Editura Militară}
