Page 3 - Albina_1962_10
P. 3

Cu  patru  ani  in  urmă,  intr-o  zi  de  toamnă  tîrzie,  un   în  acelaşi  timp  eu   vedeam
               tînăr  subţirel cu un  rucsac în spinare intra  pe poarta  gos­  numaj  viitorul,   perspectiva.
               podăriei  colective  din  Ciba-Nieoleşti.  Venise  pe jos  tocmai   1%  aici  şi  multe  din  neînţele­
               de  la  Tg.  Mureş  şi,  ca  să  scurteze  drumul,  a  luat-o  peste   geri  Cu  actualul  preşedinte,
               deal.  După  vreo  oră  de mers,  ajuns  în  vîrful  dealului,  s-a   cu  Alexa  Mathe,  mergem  pas
               oprit  ca  să  privească  de  vale  satul  şi  ogoarele  pe  care  va   Ia  pas  în  deolină  înţelegere.
               lucra.  Privi  îndelung  peisajul  tomnatic,  zigzagurile  dese   Am  învăţat  şi  eu  să  acord  o
               ale  Mirajului  şi  pe  ambele  maluri  ogoarele  negre  care   mai  mare  atenţie  prezentului,
               adăposteau  sămînţa  recoltei  viitoare.  Deodată  parcă  în­  iar  el  e  foarte mult  preocupat
               treaga  privelişte  s-a  schimbat.  Peste  peisajul  despuiat   şi  de viitorul  gospodăriei
               de  culorile  mi  de  către  toamna  tîrzie,  închipuirea   lui
               transpunea  lanuri  bogate,  aurii,  cirezi  mari  de  vaci  păs-     rin  timp  după  venirea
                                                             fi  P
               cînd  o  iarbă  grasă  şi  pe  coastele  dealurilor  verdele  auriu   mea  în  comună  am  par­
               al  viilor.  Şi  era.  adine  convins  că  toate  acestea  vor   ticipat  la  o  şezătoare  a
               aevea  cînd  oamenii  şi  ogoarele  se  vor  înfrăţi  cu  ştiinţa.  căminului  cultural.  Printre al­
                Cu  câteva  ore  înainte  proaspătul  absolvent  al  Institu­  tele oamenii  ascultau  şi  o  con­
               tului  de  Agronomie  din  Cluj  aştepta  nerăbdător  intr-un   ferinţă  despre  căile de  dezvol­
               birou  al  sfatului  popular  raional.  Stătea  ca  pe  ghimpi  şi   tare  a  gospodăriilor  colective.
               pe  faţa-i  îngustă  se  putea  citi  emoţia  studentului  aflat   Conferenţiarul, care  citea  tex­
               înaintea  examenelor,  fusese  repartizat  la  secţia  agricolă   tul  monoton, n-a  vorbit aproa­
               raională,  primise  şi  locuinţă,  dar  nu  voia  să  rămînă  în   pe  nimic  despre   problemele
               oraş.  Cerea  să  fie  trimis  intr-o  gospodărie  colectivă.  Aş­
               tepta  să  i  se  comunice  în  ce  sat  va  lucra.  Ieşi  cu  ochii   gospodăriei  noastre.  După pro­
               strălucind  din  biroul  vicepreşedintelui.  Deoarece  tren  nu   gram  am  vorbit  despre  acest
               avea  decît  a  doua  zi,  se  hotărî  să  plece  pe  jos.  Se  duse   lucru  cu  directorul  căminului.
               acasă.  îşi  puse  în  rucsac  rufe  şi  cărţi  şi  o  luă  peste  deal   De  atunci  fac  parte  din  colec­
               spre  gospodăria  unde  a  fost  trimis.
                Intr-un  caiet,  un  fel  de  jurnal,  tânărul  inginer,  comu­  tivul  de  conferenţiari  ai  cămi­
               nistul  llieş  Tekse  a  consemnat  în  timpul  liber  cîte  ceva   nului  şi  am  ţinut  multe  con­
               din  întîmplările  şi  faptele  trăite  de  el,  de  atunci,  în  gos­  ferinţe  şi  expuneri  nu  numai
               podărie.  lată  cîteva  din  ele.                 în  comună,  ci  şi  prin   alte
                                                                 sate.  Nu  sînt  un  vorbitor  deo­
               eşi  eram  obosit  după  un   rach,  care  a  dat   producţii
               drum  destul  de   lung   mari  în  raion.  Am  însămînţat   sebit.  dar  fac  cu  drag  această
             D făcut  pe  jos,  am  intrat   cu  acest  soi  29  hectare.   In   muncă.
          Jpc  sediu  visînd  încă  despre   mai  am  avut  un  timp  rece  şi   Prin  conferinţele  ţinute  la
          viitorul  gospodăriei.  Preşedin­  ploios  şi  dăunătorii  au  atacat   cămin  pot  lămuri  oamenii  a-
          tele  şi  ceilalţi  colectivişti  pe                   supra  unor  probleme  ştiinţi­
          care  i-am  întîlnit  mi-au  strîns   grîul.  O  boală  numită  înge­
          cu  căldură  mina  şi  mi-au  do­  nuncherea   tulpinelor,   ne-a   fice,  îi  fac  să  înţeleagă  mai
          rit din suflet bun venit în  gos­  decimat  serios  griul.  Am  obţi­  bine  de  ce  este  necesar  să  a-
          podăria  lor.  Discutam  cu  ei  în   nut  o  recoltă  medie  mai  mică   plicăm  metode   înaintate  în
          general  treburi  gospodăreşti,                        muncă,  cuceririle  noi  din  a-
          aşa  cum  se  poate  discuta  la   decît  au  dat  soiurile  locale.
          primul   contact.   Observam   —  Ce  face  ştiinţa,  tovarăşe   gricultură  şi  atîtea  alte   lu­
          Insă  cum  oamenii  din   jurul   inginer ?  —  mă  întrebau   ar   cruri  legate  de   dezvoltarea   Colectiviştii  din  Mirăslău,  raionul  Aiud,  regiunea
          meu  mă  cîntăresc  din   ochi.   tunci  unii  cu  ironie.  gospodăriei  noastre.         Cluj,  au  însămînţat  pînă  acum  peste  40  hectare  orz
          Vedeam  din  privirile  lor  că                                                           de  toamnă.  In  prim  plan :  preşedintele  gospodăriei
          statura  mea  slăbuţă  şi   faţa   Am  stat  pe  îndelete  de  vor­  ama  am  condus  un  cerc   şi  brigadierul  de  cîmp,  controlează  calitatea  lucră­
          încă  copilărească  nu  prea  le   bă  cu  ei.  Le-am  explicat  că   agricol  şi  unul  legumi­      rilor  de  însămînţare.
          inspirau  încredere.  Un  bătrî-   nu  soiul propriu-zis  e de  vină,  I col.  La  început  vorbeam
          nel  cu mustăţi mari,  albe,  care   ci  alte  împrejurări  au  contri­  despre  lucruri  generale.  Oa­
          stătea  puţin  mai  departe  de                        menii  mă  ascultau  şi  tăceau.
          noi,  a  exprimat  clar  presimţi­  buit  la  obţinerea  unei  recolte
          rea  mea :  „Păcat  că-i  aşa  de   slabe-  Le-am  demonstrat  acest   Am  observat  însă  că  atunci
          tinerel  şi  slăbuţ  inginerul  nos­  lucru  şi  în  practică.  cînd  mă  refeream  la  proble­
          tru.  Unde  o  sălăşlui  ştiinţa  în   In  anul  următor,  pe  cîte  un   mele  gospodăriei,  ei   puneau
          el ?“  i-a  şoptit  cu   oarecare   hectar  demonstrativ  am  însă­  întrebări  şi  se  încingeau  dis­
          ironie  vecinului  său.  M-am                          cuţii.  De  atunci  partea   cea
          simţit  cam  prost  de   această   mînţat  grîu  Harrach,  Skoros-
          primă  impresie.  De  un  lucru   pelka,  Bezo6taia  şi  pe  un  hec­  mai  mare  a  lecţiilor  se  refe­
          însă  mi-a  părut  bine.  In  min­  tar  grîu  din  soiul  local  Ştiin­  rea  mai  ales  la   problemele
          tea  acestor  oameni  ştiinţa  se   ţa  şi-a  spus  cuvîntul. Toate a-   din  gospodăria  noastră.  Acest
          asocia  cu  ceva  robust,  viguros                     lucru  a  stîrnit un  interes pen­
          şi  puternic.  Nu-i  nimic,  m-am   ceste  soiuri  au  dat  producţii
          gîndit  atunci.  Voi  creşte   în   mult  mai  mari decît soiul local.  tru  cărţile  de  specialitate.  In­
          ochii  acestor  oameni  dincolo                        tr-o  seară,  după  o  lecţie,  bi­
          de  statura  mea,  in  măsura  în   entru  fiecare  pas   făcut   bliotecara  a  difhzat  cursanţi­
          care  voi  reuşi  să  aplic  cît  mai   înainte  trebuie  să  duci   lor  30  de  broşuri  pe  teme  a-
          bine  ştiinţa  la  condiţiile  de   P o  luptă  grea  cu  înapo­
          aici,  mă  vor  vedea  mai  vigu­  ierea  şi  rutina,  cu  mentalita­  gricole.
          ros  în  măsura  în  care   vor   tea  îngustă,  egoistă  a  unor co­
          creşte  recoltele  şi  belşugul.                         C  u  toate  că  sînt  conferen­
                                                                      ţiar  al  căminului,  că  a-
            A                        lectivişti.  Se  discută  într-o  a-   jut  cîteodată  la  întoc­
              n  primăvara  lui  ’59  am   dunare  generală   dezvoltarea
               însămînţat  porumbul  pe   creşterii  păsărilor.  Se  ridică   mirea  textelor  de  brigadă,  că
               15.  hectare  cu  două  se­  un  colectivist  şi  spune  că  a-   am  participat  şi  în  brigăzile
            i mănători   fabricate  în   ţara                    ştiinţifice  raionale,  trebuie  să
          noastră.  Am  muncit  mult  pînă   cest  sector nu rentează,  n-o  să   dau  dreptate  tovarăşului  Tă-
          am  reuşit  să  reglăm  maşină   aducă  venituri   gospodăriei.   nase  Carol,  secretarul  organi­
          ca  să  aşeze  sămînta  şi  îngră-   „Apoi  tu  de  ce  creşti  păsări
          şăminteie  în  cuib  aşa   cum   pentru  piaţă,  dacă  nu  aduce   zaţiei  de  partid  şi  preşedinte­
          trebuie.  Au  venit  mulţi   co­  nici  un  folos ?“  îl  întrebă  al­  lui  gospodăriei  cînd  spun  că
          lectivişti   pe  cîmp  să   vadă                       aş  putea  da  un  ajutor   mai    Recoltatul  porumbului  la  G.A.S.  „Murfatlar"  din
          cum  lucrează  maşinile.  Oame­  tul.  Pînă  Ia  urmă  iese   la   mare  muncii  cultural-educati-
          nii  priveau  tractoarele  şi  dă­  iveală  că cei  cîtiva  colectivişti                  comuna  Basarabi,  regiunea  Dobrogea,  este  pe  sfîr-
          deau  din  cap.  Unii  ziceau  că-s   care  se  opuseseră   înfiinţării   ve  din  comună,  care  mai  are   şite.  In  fotografie :  muncitoarele  Maria  Colţescu  şi
          grele  şi  vor  apăsa  prea  mult   sectorului de  păsări  se temeau   slăbiciuni  în  ceea  ce  priveşte   Tudoriţa  Mihu.
          pămîntul.  Cu  semănători  trase                       activitatea  permanentă.
          de  cai  e  cu  totul  altceva.  Cî­  că  nu  vor  mai  primi  gozurile
          teva  femei  mai  guralive   au   de  la  batoză  şi  alte  deşeuri  cu   acă  m-ar  întreba  cineva
          spus  cu  voce  tare  ca  să  aud   care  îşi  creşteau  păsările  a-   D  ce  am  realizat  în  aceşti
          bine :  „Ce  a  semănat,  să  pră­  casă. Am simţit o mare  mulţu­  ani  de  cînd  sînt  în  gos­
          şească  inginerul.  Noi  n-o să  ne                    podărie,  i-aş  înşirui  cîteva  ci­
         chinuim  cu  pămîntul  ăsta  în­  mire  ascultînd  felul  în  care   fre  care  arată  ce  am  realizat   Cornel  Adom :  ,.Pentru  o  producţie
          tărit".  N-am  zis  nimic.  La .pri­  majoritatea  zdrobitoare  a  co­                               de  50000000  hl.  lapte"
         ma  praşilă  şi-au  dat  deja   lectiviştilor  în  frunte cu comu­  noi  toti  împreună,  sub  con­
         seama  că-i  mult  mai  uşor  de                        ducerea  organizaţiei  de  partid.
         lucrat   cînd   rîndurile   sînt   niştii  au  combătut  mentalita­  I-aş  arăta  că  în  1957  gospodă­  Lucrarea  prezintă  unele  aspecte  din  bogata  expe­
         exacte  şi  cît  de  neîntemeiată   tea  înapoiată  a  celor  cîţiva   ria  a  avut  doar  78  de  bovine,   rienţă  acumulată  de  unităţile  socialiste  din  agricul­
         era  vorba  cu  pămîntul  apăsat   oameni  care  nu  înţelegeau                               tura  noastră  în  ce  priveşte  munca  intr-un  domeniu
         de  tractor.  Cîrid  i-am  contro­  încă  pe  atunci  în  suficientă   iar  în  1961,  358  de  capete.  Că   important  al  zootehniei :  sporirea  numărului  de  tau­
         lat  în  muncă,  nu  mi-au  zis   măsură  că  de  întărirea  şi  dez­  producţiile  la  principalele  cul­
         nimic.  Mi-am  dat  seama  însă                         turi  au  crescut  în  aceeaşi  pe­   rine  şl  a  producţiei  de  lapte.
         că  munceau  uşor,  erau  mulţu­  voltarea  gospodăriei  depinde   rioadă  în  felul  următor :  grîu   Autorul  acordă  o  mare  atenţie  factorilor  care  in­
         miţi.  Toamna  am  cules  de  pe   traiul  îmbelşugat  al  fiecărui                           fluenţează  sporirea  producţiei  de  lapte,  ca :  preve­
         cele  15  hectare  cite  5.700  kg.   colectivist  La  această  adunare   de  la  o  producţie  medie  de   nirea  sterilităţii  la  vaci,  creşterea  tineretului  taurin,
         ştiuleţi  de  pe  un  hectar,  faţă   generală  s-a  hotărît  înfiin­  1.600  kg  la  hectar,  la   1.900   hrănirea  raţională  a  vacilor  şi  legat  de  aceasta  ori
         de  3.000  kg.  cît  se  realizase,  în                 kg.  la  hectar,  porumb  de  la
         medie,  pe  celelalte   terenuri.   ţarea  şi  dezvoltarea  sectorului   1.700  kg.,  la  2.800  kg.,  iar  sfe­  ganizarea  unei  baze  furajere  corespunzătoare  tn  tot
         Atunci  femeile  mi-au  spus :   de  păsări,  care  de  atunci  ne-a   cla  de  zahăr  de  la  20.000  kg.,   timpul  anului,  prin  asigurarea  nutreţului  însilozat
         „Să  însămînţăm  Ia  anul  tot   adus  în  fiecare  an  venituri                              şi  a  finului  pe  timpul  iernii,  a  păşunilor  şi  nutreţuri­
         terenul  cu  maşinile  de  semă­  însemnate.            la  27.000  kg.  Aş  arăta, de  ase­  lor  verzi  pe  timpul  verii.  De  asemenea,  vorbeşte  şl
         nat  şi  o  să-l  prăşim  noi  cît                      menea,  că  în  1961,  înainte  ca
         mai  bine,  tovarăşe  inginer"-.  u  Eugen   Szentgyorgyi.   gospodăria  noastră  să  se  uni­  de  importanţa  efectuării  masajului,  a  mulgerii  ra­
            s\ n acelaşi an am avut însă  C  vechiul  preşedinte,   am   fice  cu  cele  de  la  Crăciuneşti   ţionale,  precum  şi  despre  asigurarea  unor  adăposturi
            I  şi  un  eşec.  Mi  se  reco­  tăţi.  Nu  pot  să  spun  că  a  fost   şi  Foi,  avea  un  fond  de  bază   corespunzătoare.
                                          întîmpinat  multe  greu­
                                                                                                         Metodele  înaintate  de  creştere  a  vacilor  şi  indi­
                                                                 de  circa  2  milioane  lei...
              mandase  de  la  raion  —
         şi  eu  am  fost  de  acord  —  să   om rău,  dar vedea  numai  pre­                          caţiile  tehnice  date,  fac  ca  broşura  aceasta  să  ffe  de
         încercăm  soiul  de  grîu  Har-  zentul,  ziua  de  azi.  Poate  că   R.  IARAI               mare  folos  celor  care  lucrează  la  fermele  de  vaci.
   1   2   3   4   5   6   7   8