Page 30 - Albina_1962_10
P. 30
Sărbătoarea
culesului
porumbului
de F. IRRAHFWOVA
(Din experienţa clubului colhoz
nic din comuna Durgheii, raionul
Lemn, R.S.S.A. Daghestan).
Oamenii muncii lucrează cu multă pasiune
pe ogoarele republicii noastre ca să obţină re
zultate cît mai frumoase. Ii însufleţeşte dorinţa
de a da ţării recolte bogate, de a creşte un
şeptel cît mai numeros, de a vinde statului
mai multă carne, mai mult lapte, unt şi alte
diferite produse.
în anii din urmă colhoznicii din Daghestan
Formaţia de dansuri a căminului cultural din TraianU, raionul Turtia Măgurele, au obţinut rezultate deosebit de valoroase în
pe scena festivalului de la Pustnicul4 __ cultivarea porumbului. In toate succesele ok>-
ţinute un merit deosebit revine muncii clubu
lui colhoznic, al cărui director este Aiiev Ubai.
Munca devine tot mai mult un prilej de
bucurie în patria noastră socialistă. De aceea
este foarte explicabil faptul că oamenii muncii
de la sate nutresc dorinţa de a sărbători dife
rite etape ale activităţii lor, de a arăta în for
me noi satisfacţia datoriei îndeplinite, de a
cinsti ca pe eroi ai timpurilor noastre pe cei
ce se disting în munca pe ogoare. în livezi,
în sere, în ferme.
O iniţiativă preţioasă a luat conducerea clu
bului colhoznic din Durgheii : „Sărbătoarea cu
x j j p tv * fu £ tti lesului porumbului". Această nouă manifestare
a fost imediat susţinută şi încurajată de so
vietul sătesc, de conducerea colhozului şi de
organizaţia de partid.
S-a realizat mai întîi pavoazarea interioară
^ n poiana de pe colina ce domină lacul din Pe locurile principale s-au situat la acest con a clubului. Diagramele şi standurile „Daghes-
I pădurea Pustnicul, îretr-un cadru natural de 0 curs, pentru valoarea artistică a portului folosit, for tanul şi septenalul", „Calendarul fruntaşilor”,
I rară frumuseţe, zeci de mii de oameni din maţiunea de dansuri a casei raionale de cultură „Ce a adus porumbul colhozului nostru" re
I oraşul şi regiunea Bucureşti au admirat şi Tarnu Măgurele şi formaţiunile de dansuri ale că flectau momentele cele mai importante din
aplaudat, timp de 14 ore fără Întrerupere, minelor cuttuiale din Traianu, Buzescu, Calomfireşti, viaţa colhozului „Partizanul roşu".
spectacolul artistic de mare amploare, bogat Storobăneasa, Ţigăneşti, Frumoasa, Peretu, Doroban- In întîmpinarea acestui eveniment a apărut
şi variat în continui, la care şi-an adus contribuţia ţu, Vărăşti şi Buriaşi. Aceste formaţiuni s-an dis un număr special al gazetei de perete satirice
în zina de 23 septembrie peste 5 000 de artişti a- tins atît prin deosebita măiestrie artistică a dansu „Krokodil". în caricaturi şi epigrame erau cri
matori din 15 raioane. Acest al treilea Festival al rilor specifice locului, cit şi prin frumuseţea re ticaţi colhoznicii şr mecanizatorii codaşi în
jocului, cintecului şi portului a adus, faţă de cele- marcabilă a portului popular cu aspecte originale cn campania de recoltare a porumbului.
lalte două precedente, o mai mare varietate de ...Cu două ore înainte de începerea serbării,
manifestări artistice inedite. Numeroase formaţiuni totul inedite — mă gîndesc. spre pildă, la marea staţia de radioficare a colhozului a reamintit
corale mai recente, solişti vocaH şi instrumentişti forţă decorativă şi la frumuseţea cu totul originala locuitorilor despre solemnitate şi i-a poftit să
de mare talent, dansatori şi cîntăreţi în formaţiuni şi necunoscută a portului bărbătesc specific din Bu vină la club.
de sute de persoane, î» grupuri mai mici sau indi Sala era împodobită sărbătoreşte. Scena a
viduali, au apărut pentru prima dată în faţa spec riaşi. fost transformată cu ajutorul ştiuleţilor şi
tatorilor. Dar şi formaţiunile cărora Juriul le-a a- Apariţia formaţiunilor amintite a oferit, pe Ungă frunzelor intr-un mie ogor cu porumb.
cerdat premii în anul trecut au reapărut cu mani îneîntătoarea privelişte a acestor spectacole, posi Muzica a început să cînte şi pe scena viu
festări noi şi mai bogate, mai perfecte ca realizări bilitatea cunoaşterii unor modele valoroase, inspi luminată a ieşit prezentatorul programului,
artistice, dovedind un. permanent efort de dezvoltare rate din arta populară regională şi realizate de ate îmbrăcat intr-un costum ce simboliza recolta
anului. Din fundul scenei apare o fată ai cărei
şi de înnoire. lierele I. S. Decorativa şi ale unităţilor cooperatiste, costum simbolizează un ştiulete de porumb —
Ceea ce a constituit fondul genera! artistic deo pentru multe formaţiuni de dansuri şi coruri ale ca „regina ogoarelor". Regina ogoarelor salută pe
sebit de pitoresc şi de original, pentru întreagă a- selor raionale de cultură, ale cluburilor din între cei prezenţi şi apoi în versuri, aminteşte de
prinderi şi ale căminelor culturale. Pot fi citate hi marele folos şi multiplele întrebuinţări ale
ceastă masă de mii de oameni care s-a perindat
această privinţă, ca exemple pozitive, costumele porumbului :
pe scena largă de la Pustnicul, ceea ce a constituit „Sini o plantă mult iubită
executate de L S. Decorativa pentru formaţiunile de
după părerea noastră, descoperirea cea mai de Pretutindeni răspîndită
dansuri ale întreprinderii Ţesătoria-Teleorman şi Sfnt şi crupe, margarină,
preţ a acestor manifestări artistice populare, a fost
clubului Şantierului Naval Olteniţa. Smt făină, gelatină,
portul popular variat şi original, de mare forţă Cauciuc şl aceton,
decorativă, într-o gamă cromatică bogată, în culori Pe de altă parte, se poate spune că nivelul artis Ba chiar şi odicolon..."
tic general al producţiilor unor coruri, formaţiuni
vesele, optimiste, cu armonie dominantă de alb, La laudele pe care „regina ogoarelor" ie
de dansuri şi mai ales orchestre şi fanfare, a apărui
roşu, negru şi auriu, ce au înfrumuseţat chipurile primeşte din partea prezentatorului, aceasta îi
mai scăzut şi din lipsa anei ţinute corespunzătoare răspunde arătînd pe cei prezenţi în sală:
cîntăreţilor şi dansatorilor, tntr-o suită nesfîrşită
a artiştilor amatori. Multe formaţiuni de orchestre „Friveşte-i! Slava muncii lor
de imagini multicolore, majoritatea artiştilor ama A trecut de mult te zbor
şi fanfare nu dispun încă de o îmbrăcăminte a-
tori au adus cu ei un tezaur original şi prea puţin Sînt toţi modeşti, dar smt tezaur
decvată, după cum la unele formaţiuni corale mai Au mîinile de aur..."
cunoscut din creaţia populară a regiunii Bucureşti.
apar aspecte hibride în portul popular, împestriţat Despre proiectele lor de viitor au vorbit col
Portul femeiesc, cu ii şl calrinţe, portul cu „bos-
eu elemente slabe luate după modele muscelene, hoznicele Abidat Bjugulaeva, Şinaz Djabrai-
cele“, cel cu fotă plisată şi cu „peşteman" în faţă, lova, Nnraiat Alhuvatova.
olteneşti etc. Nemulţumitor s-n prezentat în aceas
portul bărbătesc cu pieptare bogat împodobite cu Apoi pe scenă se suie Sakinat Mahomedova,
spirale din „cosoaie" colorată, cel cu „zăbune" şi tă privinţă taraful căminului cultural Boîiutinu, for purtînd o farfurie mare, acoperită cu un şter
maţiunea de dansuri a casei raionale de cultură Titu gar alb ca zăpada : „In cinstea acestei sărbă
ilice ţesute din lină în diferite culori şi acoperite cu şi a căminului cultural din Vînătorii Mari, fanfara tori, eu am copt din noua recoltă — rnuciarr"
arabescuri din găitane colorate, briicle late cu fond — pîine din făină de porumb — spune ea şi
căminului cultural Chirnogf 0 altele. Reiese că tre
roşu şi alesături multicolore şi maramele delicate dă dara! său preşedintelui colhozului.
buie făcute în continuare eforturi susţinute de a Intr-o dare de seamă foarte scurtă, Şihva-
din borangic cu alesături de o rară fineţe asamblate liev, preşedintele artelului „Partizanul roşu", a
într-o policromie — au constituit revelaţia princi scoate Ia lumină formele variate şi originale ale
portului popular regional, te care, pentru femei, un vorbit despre importanţa cultivării şi extinde
pală a acestui festival organizat, la cea de a treia rii porumbului, despre foloasele pe care le
loc important îl ocupă fota pKsată, lungă, cu peşte
ediţie a sa, de către Casa de Creaţie Populară a aduce porumbul furajer, despre măsurile agro
regiunii Bucureşti. man în fată, de o mare eleganţă. Casa Regională a tehnice luate de conducere şi menite să asi
Creaţiei Populare, casele raionale de cultură şi că gure rezultate frumoase, despre colhoznicii
Pe acest fundal armonios, strălucitor şi elegant,
minele culturale din localităţile respective au în care au muncit cu dragoste şi abnegaţie pen
dansurile şi cîntecele au dobîndit înaripare, o spo tru o recoltă cît mai îmbelşugată.
datorirea să facă totul pentru valorificarea deplină
rită putere de a emoţiona Lucrul nu este de mi Pe neaşteptate, din fundul sălii se aude voce»
a frumuseţilor portului popular regional. Desigur, la poştaşului : „Primiţi telegramele !" Apropiim-
rare, deoarece în viaţa poporului aceste arte s-au
întrepătruns într-o unitate indestructibilă, s-au dez Just» îndrumare în acest domeniu, o contribuţie du-se de scenă, poştaşul Ie înmânează preşe
directă trebuie să aducă şi muzeele de specialitate, dintelui, Erau telegrame de salut adresate
voltai în armonie, s-au susţinut nna pe alta. Stihii, fruntaşilor în cultivarea porumbului din par
croiala, coloritul şi compunerea decorului din por Muzeul Satului, Muzeul de Artă Populară al R.P.R., tea comitetului raional de partid, comitetului
precum şi sectorul etnografic al Institutului de Is executiv al sfatului raional, comitetului raio
tul popular au drept corespondente elemente din nal de Comsomoi,
stilul muzicii şi dansului popular local şi regional. torie a Artei al Academiei R.P.R.
în general, Festivalul de la Pustnicul ca acţiune Secretarul organizaţiei de partid din colhoz,
Pentru această adaptare a sortului popular la stihii Kidriev Şugahutdin. a dat citire botărîrij con
dansului şi muzicii, cel mai concludent exemplu, în organizată, stimulează creaţia artistică populară, ducerii colhozului privind* 1 evidenţierea colhoz
tre multe altele, mi se pare portul căluşarilor din constituie un imbold puternic la întrecere, ţine trea nicilor fruntaşi în cultura porumbului, cărora
ză voinţa de a izbuti Ia concursuri. HI constituie le-a înminat diferite daruri.
Frumoasa, raionul Zimnicea. Croiala costumului, cu
o metodă eficace de a scoate la iveală forme ar Echipa artistică a prezentat un program
pantaloni albi strînşi pe picior în ciorapi- negri din
tistice necunoscute, de a dezvolta procesul creaţiei adecvat scopului serbării. S-au recitat poezii,
lînă înflorată, brîul roşu lat ce strînge mijlocul, s-au interpretat mici scenete. S-au cîntat cîn-
inspirat din formele tradiţionale şi din aspectele vie
banderola peste umăr din bete colorate, pintenii teee în limbile rusă, laksă, dargfoină şi kumîsă.
ţii socialiste de astăzi, de a descoperi, stimula şi
metalici sonori la picior etc., constituie elemente Spectacolul s-a încheiat cu vizionarea unui
promova talente din popor, de a cultiva gustul ar film.
structurale şi adaptări pentru executarea nestinghe
tistic ai maselor populare. Iată puternicele argu De mult coborîse noaptea peste Durgheii,
rită a unei extraordinar de variate serii de mişcări
mente pentru generalizarea acestei metode de lu cînd colhoznicii şi invitaţii au terminat petre
ritmice din dansut bărbătesc specific, de mare mă cerea şi au plecat acasă. Toţi erau foarte mul
cru ce poate fi aplicată cn succes şi în celelalte
iestrie. Iată, aşadar, că aceste arte, a portului, cîn- ţumiţi. Petrecuseră ore minunate şi aflaseră
regiuni ale ţării.
tecuiui şi jocului, trebuie dezvoltate în mod core atît de multe lucruri.
lativ, adică în concordanţă şi în armonie una cu GH. FOCŞA In zori, fiecare era pe ogor. ta muncă.
alta.
directorul Muzeului Satului In romîneşte de N. GEiELLS
• 1 i i l ir ’ iiii ll (>!•
