Page 31 - Albina_1962_10
P. 31
Acţiunile agresive ale guvernului S. U. A.
împotriva Cubei
întreaga omenire progresista şi iubitoare interne ale Cubei. Guvernul S.UJV., aşa
cum se arată în Declaraţia amintită a gu
de pace a aflat cu legitimă incBgnare de
vernului sovietic, nu are nici un drept de
■oul act agresiv al imperialiştilor nord-
a cere ca statele să le dea socoteala cum
anericani întreprinse împotriva Republicii
îşi organizează apărarea şi să le raporteze
Cuba. E vorba de ordinul dat recent de că
ce transporta cu nav.ele lor în marea des
tre preşedintele S.U.A., Kennedy, forţelor
chisă.
maritime militare ale Statelor Unite, ordin
Acţiunile piratereşti anunţate de pre
care prevede ca aceste forţe sa intercepteze
şedintele S.U.A. au stîrait o vie nemulţumire
toate vasele ce se îndreaptă spre Cuba, să
în rîndurile poporului cuban, ale popoare
le supună unui control, să interzică trecerea
lor din America Latina şi ale tuturor po
navelor cu armament şi să supravegheze
poarelor iubitoare de pace. Fără a se lăsa
în permanenţa şi cu atenţie Cuba. In telul
intimidat, eroicul popor cuban îşi strânge
acesta — aşa cum se arată în Declaraţia
rîndurile în jurul guvernului sau revoluţio
guvernului sovietic cu privire la acţiunile
nar.
agresive ale guvernului S.U.A. împotriva
O puternică mişcare de solidaritate cu
Cubei — guvernai Statelor Unite a instituit
cauza Cubei libere creşte In rîndurile po — Ati fost rănit în Vietnamul de sud ?
de fapt o blocadă maritimă împotriva Repu
poarelor din America Latina, io Argentina, „Consilierul" : — Da de unde : în... braţ şi în picioare !...
blicii Cuba. O data cu aceste măsuri, la <Desen de V. TIMOC)
reprezentanţi a numeroase organizaţii po
baza militară americană de la Guantanajno,
litice, sindicale şi obşteşti au adresat un
situată pe teritoriul Cubei, a început de
mesaj Organizaţiei Naţiunilor Unite in care Blocul agresiv S.E.A.T O.
barcarea de noi trupe americane, iar forţele cheamă acest important for internaţional să
armate ale S.U.A. slnt puse în stare de
ia măsuri pentru preintîmpinarea unei a-
lupta. Săptămîna trecută a avut loc la BanghoJc, capitala Tailan-
gresiuni împotriva Cubei. dei, o conferinţă secretă a consilierilor militari ai blocului agre
Aceasta manifestare de forţă a Statelor siv S.E.A.T.O.
Alături de cauza dreaptă a poporului cu
Unite Împotriva Cubei, manifestare care Anunţînd aceasta, agenţiile de presă arată că în comunica
ban se află popoarele tuturor ţărilor so tul final dat publicităţii, participanţii la acea conferinţă şi-au
încalcă In mod grosolan normele de drept
cialiste. Uniunea Sovietică a cerut convo reafirmat hotărîrea de a intensifica pregătirile în vederea
internaţional şi prevederile Cartei O.N.U, luării unor măsuri mai active şi totodată că el scoate in evidenţă
carea Consiliului de Securitate pentru a dis
este justificată de către guvernaţii de la necesitatea creşterii numărului manevrelor militare.
cuta acţiunile guvernului S.U.A. care a in Prin urmare irtembrii blocului agresiv SJS.A.T.O. nu se
Washington prin ameninţarea pe care ar stituit blocada împotriva Cubei. In acelaşi astâmpără. S.U.A., în special, caută pe toate căile să intensifice
prezenta-o, chipurile. Cuba pentru securita timp, pentru a preîntîmpina orice agresiune, intervenţia lor în ţările Asiei de sud-est. Aceasta se vede clar
tea naţionala a S.U.A. Este insă clar pen guvernul sovietic a dai indicaţii ministru şi din amestecul direct al monopoliştilor nord-americani in tre
tru orice om de buna credinţa că Republica lui apărării al U.R.S.S. ca pînă la dispoziţii burile interne ale Vietnamului de sud şi Tailandei, unde ei stă-
pînesc mai ceva ca la ei acasă. In acelaşi timp, cu ajutorul gu
Cuba, ţară paşnică cu o populaţie ceva mai vernelor docile ale celorlalte ţări din S.E.A.T.O., S.U.A. unel
speciale să amine lăsarea la vatră a milita
mare de f milioane de locuitori, nu poate, tesc intens împotriva neutralităţii -Cambadgiei, ţară vecină cu
rilor din armata sovietică ce au depăşit vîrs- Tailanda şi Vietnamul de sud şi fac tot oe le stă lor în putinţă
sub nici o iormă, sa reprezinte un pericol ta stagiului tn termen din trupele de ra pentru a împiedica unificarea Coreei şi a Vietnamului.
pentru S.U.A. ţara capitalistă cea mai pu
chete cu destinaţie strategică, din trupele Blocul agresiv S.EJt.T.O.
ternica, cu o populaţie de peste ltO de ricane. engleze şi iranceze M
apărării antiaeriene a teritoriului şi din flota sau Pactul Asiei de Sud-Eet regimurilor reac.ionare din
milioane de locuitori. Nu 1 Cuba nu consti de submarine, să întrerupă concediile în a fost încheiat in mod oticial ţările A viei de sud-est par
tuie nici o ameninţare pentru securitatea tregului personal militar şi să ridice capa prin Tratatul de la Manila ticipante la tratat Mai mult
Statelor Unite. Ceea ce îi doare pe mono- citatea de luptă şi vigilenţă în cadrul tutu capitala Filipinelor, la 8 sep dercît cetit, articolul £ al aces
pact
agresiv
tui
tembrie 1954. El cuprinde ur
prevede
poliştii din S.U.A. şi ceea ce nu pot el ror trupelor. De asemenea, Comandamentul mătoarele ţări : S.U.A,, An „dreptul" acestui bloc de «
admite este or îndoirea nouă de stat din suprem al Forţelor armate unite ale Trata glia, Franţa, Australia, Noua extinde intervenţia sa şi asu
Cuba pe care ar vrea să o înlăture şl în Zeelandă, Pakistanul, Fili- pra ţărilor care nu siot mem
tului de la Varşovia a dat indicaţii ofiţerilor pinele şi Tailanda. bre ale sale.
locul ei să restabilească vechile stări de reprezentanţi ai armatelor statelor partici Din însăşi componenţa a- Caracterul agresiv al blo
lucruri de pe vremea dictatorului Batista. pante la Tratatul de la Varşovia cu privire cestui bloc militar agresiv se cului militar B.E.A.T.O. este
soo6 şi mai mult la iveală de
Au apus însă pentru totdeauna vremuri la efectuarea unor măsuri pentru perfecţio poate deduce sj ssapai lui faptul că acest pact al ţâri
principal — subjugarea
de
le cînd monopoUştii americani puteau să-şi narea pregătirii de luptă a trupelor şi flo către S.U.A., Anglia şi Franţa lor „asiatice" denumit „regio
(care nu iac parte din regiu
pună neslingheriţi In practică planurile lor. telor care iac parte din forţele armate unite. nea Asiei de sud-est) a po nal”, mu cuprinde între oei
opt membri ai săi decît 'iei
Marea bîtă pe care au folosit-o ani şl ani Unindu-şi glasul cu cel al tuturor popoa poarelor din această parte a ţări din această regiune —
de-a rîndul nu le mai poate ajuta azi la relor iubitoare de pace, poporul romin turnir. Pakistanul, Filipinele şi Tai
Ca şi hLA.T.O., şi acest tra
nimic. Poporal cuban nu are intenţii a- protestează energic împotriva acţiunilor a- tat prevede intervenţia mili landa, restul ţărilor membre
(S.UA„ Anglia, Franţa, Aus
gresive. El vrea să-şi asigure independenţa gresive ale SALA, îşi manifestă aprobarea tară în cazul în care eete a- tralia şi Moua Zeelandă) fiind
împotriva primejdiei ce vine din partea iaţă de declaraţia guvernului sovietic şi meninţată „independenţa po situate în cu totul alte regiuni
S.U.A., iar guvernul Statelor Unite n-are deplina solidaritate cu eroicul popor cuban, j litică" a uneia dintre ţările ale lumii.
semnatare, adică menţinerea
nici un drept să se amestece In treburile iubitor de pace şi de libertate. ) ou ajutor»! baionetelor ame P. DUM ITRU
Hrana folosită de om se consumă la trită se află ţări ca : Spania, Portuga
două direcţii :
a) pentru generarea şi regenerarea Despre o hartă şi semnifica fia ei lia. Italia, Iugoslavia, Albania, Grecia,
Japonia,
Vietnamul, Siria,
Marocul,
ţesuturilor şi reglarea metabotismelor ; Etiopia, întreaga Americă Latină eu
şi b) pentru lucrul efectuat de organism funcţii variate" şi care mi s-a părut ocazie a fost întocmită şi o „hartă a excepţia Urnguayului, Argentinei,
şi menţinerea căldurii corpului. Pentru nesatisfăcătoare. Nesatisfăcătoare, pen repartizării mondiale a distribuţiei pro Mexicului şi Cubei.
primele procese importanţa cea mai tru necesităţile acestor ins calmări le teinelor".
mare o au proteinele şi diferitele sub gate de o recentă sesiune a organizaţiei Sub 15 grame proteine pe zi pe cap In sfîrşit, grupul ţărilor care dispun
stanţe care se caracterizează prin aceea O.N.U. pentru alimentaţie şi agricultură de locuitor şi aflîndu-se intr-o stare de de peste 30 grame proteine zilnic pe
eă sint conţinute in hrană in cantităţi cunoscută sub denumirea F.A.O. La şe subnutriţie se află ţări c a : Turcia, cap de locuitor. Asemenea ţări sint:
foarte mici („vitamine", „săruri mine dinţa de deschidere a acestei- organi Iranul, Pakistanul, regiunea Orientului CJLS.S., Romînia, Polonia, Cehoslova
rale"). Funcţia de combustibil este zaţii, directorul ei general a făcut UB Mijlociu, Ceylonul, Malaia, Tailanda, cia, Ungaria, Bulgaria, Anglia, Franţa,
exercitată în organism în special de raport asupra situaţiei generale a agri Egiptul, Africa centrală, Angola, Rbo- Belgia, Olanda şi Ţările Scandinave.
grăsimi şi de hidraţii de carbon. La culturii mondiale, în care se spunea desia, Mozambicul, Kenia, Tanganica, Nu există ia această categorie privi
aprecierea valorii alimentare a unui intre altele că : „un miliard de oameni Madagascarul, toate republicile Ameri legiată nici o ţară din Asia şi Africa,
produs oarecare trebuie ţinut seama de sint astăzi victime ale foamei ; dintre ca Centrale în afară de Cuba, Ecuador iar din America doar S.U.A., Canada,
ambii factori menţionaţi mai înainte. aceştia 400 milioane nu au hrană pen şi Haiti. Argentina şi Uruguay.
Grăsimile şi hidraţii de carbon pot fi tru a supravieţui. Restul trăiesc un Cu o cantitate medie de pînă la 30 Aşadar, earaea, peştele, brînaeturile,
înlocuiţi parţial unii cu alţii, fără a număr redus la jumătate de ani, din grame de proteine, adică în situaţia în leguminoasele şi toate celelalte alimente
aduce prejudicii organismului. Protei cauza subnutriţiei cronice. Cu această care o parte a populaţiei este subnu care conţin proteine sint deficitare in
nele nu pot fi însă înlocuite în măsură tr-o serie întreagă de ţări capitaliste,
prea mare cu grăsimi sau cu hidraţi dintre care unele se laudă şi sint lău
dc carbon, deoarece rolul lor funda date pentru politica lor economică
mental este ou totul diferit. Guvernele Turciei, Greciei, Haltei,
Iq timp ce carnea, de exemplu, con Spaniei, Portugaliei. Japoniei şi ale al
ţine aproape 20 la sută proteine, aproa tar multe ţări din primele două grupe
pe 14 la sută grăsimi şi peste 65 la
sută apă ; peştele conţine aproape 18 nu se prea pot lăuda eu politica lor
agrară, iar înfeudarea lor la politica
la sută proteine şi aproape 80 la sulă cercurilor agresive din occident nu
apă ; brînza peste 22 la sntă proteine, aduce nici o îmbunătăţire în alimentaţia
aproape 30 la sută grăsimi, aproape
35 la sută apăleguminoasele 25 la sută populaţiei acestor ţări. Dimpotrivă.
Harta întocmită de F.AO. grăieşte sin
proteine, 28 la sntă hidraţi de carbon şi
13,5 la sută apă, mai puţin de 2 la sută gură. Politica de pace a ţărilor socialis
te este în acelaşi timp legată fie ţe
grăsimi, iăr restul substanţe ncasimila- lurile îmbunătăţirii condiţiilor de
bile ; piinea conţine în general mai pu trşi ale maselor de sute de mi
ţine proteine, doar 5,5 la sută. lioane de oameni. Ţările socialiste re-
Am dat aceste lămuriri pentru că dic
ţionarul academiei noastre în patru vo aolvă cu succes problemele agriculturii
lume la ouvînliil proteină dă doar şi alimentaţiei popoarelor lor. Şi harta
această definiţie : întocmită de F.A.O. n-a putut să as
„Substanţă organică alcătuită din
carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf etc. . . . *■*, > , cundă acest adevăr.
ţi care intră în componenţa protoplas- Fotografia de mai sus înfăţişeaşa condiţiile cte trai tipice pentru milioană C. PRISNEA
«nei celulelor, îndeplinind in organism de muncitori agricoli italieni.
