Page 32 - Albina_1962_10

de S. FROLOV.
♦ ♦ ♦ ♦ -
In sat, chiar pe terenul de peste drum de şcoală ♦ ♦ ♦ ♦ U m o r u l
îşi prezentau programul artişti din capitală. ‘ ♦ ♦ ♦ ♦ «
Cu strigături şi snoave, cu fel de fel de glume
c parcă-ţi ghiceau meteahna şi te strigau pe nume. > ♦ ♦ ♦ 4
• ♦ • •
• ♦ ♦ ♦ g
o suna cu măiestrie în gura lor, cuvîntul. - - ♦ ♦ ♦ o Împăraţii, EVGHENI EVTUŞENKQ,
• ♦ ♦ ♦
Te îndemnau la treabă, îţi lăudau avîntul,
de
♦ ♦ ♦ ♦
■ ♦ ♦ ♦ < ]
Dar chiar atunci cînd corul cînta ceva cu haz,
♦
♦
♦
♦
regii,
♦
♦
♦
«
c sări, te miri de unde, cocoşul pe zaplaz. > ♦ ♦ o « peste pămînt mai-marii,
♦
♦
ţarii,
♦
♦
Privi la lumea strînsă, apoi, într-o clipită
♦ ♦ ♦ ♦
rămase cu privirea spre scenă pironită.
parăzile-n frîu le-au ţinut,
a Cînd l-au văzut artiştii, pesemne-n sinea lor, > ♦ ♦ ♦ • 4 umorul —
♦
♦
♦
♦
n-au putut.
♦
♦
♦
au rîs şi ei pe scenă de noul spectator.
♦
•
♦
♦
De-ajuns a fost,
♦
Urmă apoi un cîntec, şi-ndată altul încă
♦ ♦ ♦ ♦
ca-n somptuoasele palate,
♦
♦
>
•
♦
şi se lăsă pe urmă o linişte adîncă.
cuprinse de d lene milenară,
♦
♦
♦
♦
s S-a terminat programul. Artişti, — băieţi şi fete > ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ * ♦ • • Esop cel vagabond să se arate
şi toţi,
ne salutau, iar satul aplauda cu sete.
»
♦
pe lingă el.
Rîzînd, băteau din palme frenetic, pe-ntrecute,
' ♦ ♦ ♦ ♦
bieţi cerşetori să pară.
♦
aplauzele, cred că durară cinci minute.
De pe zaplaz, cocoşul cu creasta-i sîngerie • ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ • Ipocrizia care împrăştia venin,
prin case tîrşîindii-şi
• ♦ ♦ ♦ «
privea-nciudat la satul cuprins de frenezie... ♦ * ♦ ♦ betegile-i picioare,
♦ ♦ ♦ ♦ crunt o izbi
★ ♦ ♦ ♦ ♦ Hogea Nastratin
• • ♦ ♦ ♦
De-atunci, cocoşul nostru cînd cîntă în ogradă ♦ ♦ ♦ ♦ ca la şah,
♦ ♦ ♦ ♦ nimicitoare.
priveşte-n jur, efectul cîntării să şi-l vadă. ♦ ♦ ♦ ♦ XTmoru-atunci
♦ ♦ ♦ ♦
Şi trist că nu-i de nimeni, aplaudat de fel, ♦ ♦ ♦ ♦ cercară să-I cumpere cu bani,
bătind din aripi, singur se-aplaudă pe el ! ♦ ♦ ♦ ♦ zadarnic însă,
A * ♦ ♦ ♦ totul.
♦ ♦ ♦ ♦
In romîneşte de M. DJENTEMIROV ♦ ♦ ♦ ♦ *— Să moară ! — porunciră
♦ ♦ ♦ ♦
♦ ♦ ♦ ♦ cumpliţii lui duşmani,
♦ ♦ ♦ ♦ iar el le arătă, ironic,
• ♦ ♦ ♦
Toast din Abhazia > • ♦ ♦ ♦ Cu el să lupte,
cotul !
• ♦ ♦ ♦
nu a fost uşor.
♦ ♦ ♦ ♦
• ♦ ♦ ♦ ♦ Ca pe-un tîlhar la cazne l-au supus,
• ♦ ♦ ♦ dar nici cu capu-nfipt
de TEMUR TARBA ■ ♦ ♦ ♦ ♦ în suliţele lor,
• ♦ ♦ ♦
Dumneavoastră sînteţi oră­ ceva care să ne meargă la Dar mai previn pe scumpii . ♦ * ♦ ♦ nici chiar atunci nu s-a predat,
• ♦ ♦ ♦
răpus.
şeni — noi, oameni de la ţară. inimă. Aşa e toastul din Ab­ oaspeţi, nimeni nu se poate • ♦ ♦ ♦ ♦ De cum se arătară isteţii măscărici,
Pnvi(i acest corn din mîinile hazia. ridica de la masă fără să bea ♦ ♦ ♦ ♦
mele şi minunaţi-vă El întru­ De pildă, tu ne spui că ai şi cornul de la... botul calului. ♦ ♦ ♦ ♦ din fluierele lor zicînd ca foc,
chipează un obicei de-al nos­ băut destul. Păi, noi am băut Doar sîntem cu toţii călăreţi ■ ♦ ♦ ♦ ♦ el şi dădu de veste :
„Sînt aici !“
♦ • ♦ ♦
tru : cum să bem cu oaspeţii. mai puţin 7 Dar fie, am să vestiţi. Şi apoi noi ne întîl- ■ ♦ ♦ ♦ ♦
Fără oaspeţi — ne vedem de beau eu cornul pină la fund nim în fiecare zi, dar nu bem • ♦ ♦ ♦ şi, caraghios,
s-a prins de grabă-n joc.
muncă. „Steaua asta de aur“ şi-l predau vecinului din în fiecare zi. Priviţi la m îi­ • ♦ ♦ ♦ Cu-o haină pricăjită
am primit-o pentru muncă. dreapta. Trebuie să înţeleg că nile mele : sînt mai obişnuite • ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ * ♦ ♦
Pentru porumb. Dar asta nu vecinul meu suferă de... ri­ să ţină secera, decît cornul. ♦ ♦ ♦ ♦ spăşit, de rahitic,
înseamnă că oaspeţii... ne nichi. Ne-o mărturiseşte chiar Cred că vă este clar, oaspeţi ■ • ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ cu fruntea în pămînt, înfrîntă,
încurcă. Este adevărat că pen­ obrazul lui puţin cam... tran­ scumpi. ♦ ♦ ♦ ♦
tru ospitalitate nu te deco­ dafiriu. Dar şi el ar putea să Beau pentru fericirea aces­ • ♦ ♦ ♦ asemeni unui condamnat politic
♦ ♦ ♦ ♦
rează, însă chiar oaspetele este transmită cornul mai departe, tei case. Cine este împotriva • * ♦ ♦ se îndreptă spre locul de osindă.
Părea că-i mulţumit de-aşa răsplată,
adeseori o decoraţie. Aşa gtn- vecinului său din dreapta. Dar acestui lucru — să nu bea ! ♦ ♦ ♦ ♦
dim noi la ţară, în munţi. şi ăsta se plinge de inimă şi Beau pentru viaţa lungă a » ♦ ♦ ♦ de bucuria de-a pieri oa fumul,
♦
Eu aud vorbindu-se de toa­ deşi plingerea lui e confirma­ tuturor celor de faţă. Dacă ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ cind,
te. Unul spune că are inima tă de înfăţişare, pină la urmă este cineva împotrivă — să ♦ ♦ ♦ ♦ din hăinuţă a ţîşnit deodată,
dilatată, că e bolnav, altul se va primi cornul. Şi poate, nu bea ! • ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ dădu cu tifla — şi pe-aci ţi-e drumul t
plînge de ficat, al treilea — bucurîndu-se undeva în sinea Vă mai previn încă o dată: » • * ♦ Umoru-a fost zvirlit după zăbrele,
de rinichi. Şi de vîrstă se lui. nimeni nu se va ridica de la » ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ dar tot nu reuşiră nici pe dracul,
plîng foarte mulţi. Insă tu, iu­ Repet încă o dată: fiecare masă — înainte de a-şi înde­ ♦ ♦ ♦ ♦ că numai ce s-a opintit în ele :
bite oaspete, ai 49 de ani. Mai bea cît vrea, nu silim pe ni­ plini obligaţiile de oaspeţi. • ♦ ♦ ♦ cu zid cu tot
sînt destui de 50 şt de 55 de meni. Am mai spus-o... Dacă gazdele au obligaţii, de ♦ ♦ ♦ ♦ s-au dus de-a berbeleacul 1
ani. Nu-i puţin — dar n-ai ce-i Acum, am să vă rog să um­ • ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Şi, caraghios,
face — spui dumneata. Eu, ce pleţi cornul pe care... l-am se­ ce n-ar avea şi oaspeţii. E • ♦ ♦ ♦ s-a prins de grabă-n joc.
să mai spun, că am 71 l Ce cat şi să-l daţi vecinului meu clar 7, Doar e vorba de toastul • ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Tuşind.
să-i faci 7 Anii au un obicei din dreapta din Abhazia. i ♦ ♦ ♦ ♦ ca după-o închisoare grea,
foarte prost — cre'si ta nu­ • ♦ ♦ ♦ soldat ’e rînd,
măr, nu se micşorează. • ♦ • • purtînd o veche puşcă,
Dar, nu vă mai plingeţi oas­ ♦ ♦ ♦ • el spre Palatul ţarilor mergea,
peţi de bătrîneţe! Iată, noi ♦ ♦ ♦ ♦ cu puşca,- - -
avem un obicei foarte bun • ♦ • • însă şi cu-o năstruşnică ceastuşcă.
pentru a înlătura orice triste­ ♦ ♦ • • Privirile-ncruntate-mpotriva Iui, orbeşte,
ţe — toastul nostru din Ab­ * ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ îi lasă de asemeni
hazia. Ce tilc are el ? Dacă » ♦ • ♦ oricînd
•nu poţi — nu b ei; dacă eşti » ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ • ♦ nepăsător.
bolnav, spuiie de la început ♦ ♦ • ♦ Şi chiar pe el,
şi îţi facem., rabat. Bem nu­ » ♦ ♦ ♦ umorul se priveşte
♦ ♦ ♦ ♦
mai cu paharul plin. Păi, cum • ♦ ♦ ♦ adesea,
altfel ? Doar e vorba să toas­ ♦ ♦ ♦ ♦ cu umor.
tăm. • ♦ ♦ ♦ Dibaci,
Dar asta ce-i 7 E un corn. » ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ şugubăţ
rAfe o capacitate de un litru. ♦ ♦ ♦ ♦ şi coţcar,
Un litru de... vin uşor. Parfu­ » ♦ ♦ ♦ străbate prin tot
mat. Transparent. Să-l bei cu * • ♦ » ♦ • ♦ » şi prin toate.
plăcere. Fără a fi obligat. ♦ ♦ ♦ ♦ Trăiască umoru-aşadar ! —*
Dacă nu poţi să-l bei — îi ţii » ♦ • ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Bărbat
puţin în mină, dar ne spui » • ♦ • mai curajos,
• ♦ ♦ ♦ nici că se poate!
Prezentarea raportului s> ♦ ♦ ♦
(Desen de S. KUZM IN) » ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ . ♦ In romîneşte de
k i t i ' - o NICULAE STOIAN
BRIGADA Mai aproape de sat...
DE TINERET de RUSLAN KIREEV
Toţi, dumnealor, subit au cugeîaţ
seara,
Că-i timpul „să se-apropie de sat".
V de V. I VA NOV Colhozul i-a primit cu bucurie
E astăzi prima nuntă în brigadă: Şi i-a cazat pe cinste-n ospeţie.
Urări, felicitări şi fiori grămadă... Rar vizitat altfel, aşa onoare
Brigadierul însuşi, o--n serios, rişti au poposit.
E azi din cale-aiarâ de voios. nişte ziariş Era acum, fireşte, de-a mirare.
Filarmonica, e cert,
W*$v?*****B l dă Fila........... ............, Dar dacă stai să-i afli înţelesul,
V’Ş.j'Ăst an întîia oară un concert.
Felicitind acum pe-nsurâ)ei. Vădindu-şj mai cu osebire zelul, E limpede : a început culesul.., ,
In romîneşte de Rosteşte grav, uitindu-se la e l: ®&KŞedinţe ţin comisii de tot felul.
1GOR BLOCK — E-o iniţiativă de valoare ; Pornit c-un scop anume, creator, In romîneşte de
(Din „Krokodil“ţ Şi alţii au s-o pună-n aplicare 1 Ş-a-nfăţişat aici şi-un scriitor. IGOR PLOCK
REDACŢIA : Bucureşti Piaţa „Scînteii",- Tel. 17,60.10 interior 1882. ABONAMENTE: 7,60 lei anual. Abonamentele se fac la oficiile
poştale, prin factorii poştali şi difuzorii yolunfarL .TIPARUL; Combinatul Poligrafic. Casa Scînteii