Page 33 - Albina_1962_10

£ Ce rn

Miercuri
31 octombrie 1962
8 pagini

15 bani
REVISTA 5ÂPTÂMÎNALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE

Prietenia noastră

de VICTOR TULBURE

Ia vălmăşagul unor lupte grele
Ne-am înfrăţit şi inimi şi drapele —
j Şi-i din vechimi şi merge mai departe
' Prietenia noastră fără moarte.

Cum cade ploaia binefăcătoare
Fertilizînd obşteştile ogoare,
Aşa în sufletele noastră-i dată
Prietenia noastră minunată.

Fierbinte e ca soarele de vară
Cînd se-mplineşte spicul de secară
Şi toţi slăvim la masa bucuriei
A libertăţii pîne şi-a frăţiei.

Mai trainicâ-1, prin vreme, ca oţelul
Prietenia noastră, iară ţelul
Acelaşi ni-i sub zodii aurite,
Sub bolţile Comunei fericite/

Dragoste înaripată

Suilă vintu-n flori cărunte,
Gindu-mi pleacă peste munte.
Suilă vîntu-n lanul val,
Gindu-mi pleacă peste deal.
Suflă vîntu-n foi de vie,
Gîndu-ml trece de cimpie
Şl de ape călătoare.
Şi de sate-nfloritoare —
Taman spre Ivit de soare.
In Uralli cei bogaţi
Avem fraţi adevăraţi —
Şi-n Urali şi-n stepe late
Bate inimă de frate;
Cit e Uniunea mare
Toată-i clntec, toată-1 floare
Şl alăturea cu ea
Creşti mat mindră. tara mea 1
Suflă vintul printre creste,
Dragostea mea multă este
Şl se duce-naripată
Peste Uniunea toată.
Fraţilor dragi să le spună
In tot locul vorbă bună
Că de-am ajuns trai bogat.
Mult şi el ne-au ajutat.
...Cintec dulce, clntec drag,
Treci de codrii deşi de fag
Treci de coame şl de cetini
Şi vesteşte la prieteni
Că le urăm sănătate
Şl să izblndească-n toate.

Auzit din comuna Brănişca,
raionul Ilia, regiunea Hune­
Din manifestările culturale. Pictură de GHIAŢA COLIBAŞI doara, de ION SOCOL.

Munca culturală la sate în perioada de iarnă

întotdeauna anotimpul iernii, la sate culturale vor trebui să sprijine reali­ minele culturale vor populariza impor­ conducerea gospodăriilor colective ţi-
a constituit un prilej de a organiza o zarea planurilor de producţie ale gos­ tanţa învăţămîntului agrozootehnic, aju- nîndu-se cont de specificul de produc­
activitate culturală mai bogată decît în podăriei. tînd totodată pe lector cu materiale ţie al gospodăriei respective. Confe­
cursul anului. Cu atît mai mult se In perioada lunilor de iarnă o însem­ didactic-intuitive, cu filme şi diafilme rinţele îşi vor atinge pe deplin scopul
impune necesitatea desfăşurării unei nătate deosebită o are propaganda agro­ agricole. Bibliotecile, la rîndul lor, pot dacă vor fi pregătite temeinic şi îm­
activităţi cultural-educative intense, cu­ zootehnică în rîndurile colectiviştilor. sprijini cursurile agrozootehnice pregă­ bogăţite cu exemple din gospodăria co­
prinzătoare şi variate în lunile care ur­ La sesiunea extraordinară a Marii A- tind din timp împreună cu lectorii, re­ lectivă din localitate şi din experienţa
mează, ţinîndu-se seama de faptul că dunări Naţionale, tovarăşul Gheorghe comandări bibliografice pentru fiecare gospodăriilor fruntaşe din satele înve­
cerinţele culturale ale satului colecti­ Gheorghiu-Dej spunea: „Organizarea lecţie sau punînd la dispoziţia colec­ cinate. Folosind la expunerea acestor
vizat au crescut, şi acest lucru cere o învăţămîntului agrozootehnic pentru tiviştilor cursanţi broşuri şi cărţi agri­ conferinţe materiale didactic-intuitive
îmbunătăţire a conţinutului activităţii, masele largi de ţărani colectivişti este cole legate de tema lecţiilor. Intrucît variate, (planşe, filme documentare a-
a stilului şi a metodelor de muncă una din cele mai importante şi urgente o bună parte a cursurilor agrozootehnice gricole etc.), căminele culturale vor
folosite. sarcini ale momentului de faţă". Aşa vor funcţiona în localurile căminelor reuşi să facă din ciclurile de confe­
Problema centrală a activităţii cul- cum este cunoscut, în această iarnă se culturale, conducerile acestora trebuie rinţe o formă de activitate eficientă
tural-artistice în lunile care urmează o vor organiza atît cursuri agrozooteh­ să se îngrijească din timp de asigu­ pentru îmbogăţirea cunoştinţelor pro­
constituie asigurarea conţinutului ma­ nice cu durată de 3 ani, cît şi cicluri rarea unor condiţii cît mai prielnice fesionale ale colectiviştilor.
nifestărilor culturale, strîns legat de de conferinţe agricole pentru colecti­ (încălzit, iluminat) pentru desfăşurarea Instituţiile culturale de la sate tre­
sarcinile întăririi economice a gospo­ vişti care nu vor fi cuprinşi la cursuri. lor. buie să se preocupe ca în perioada
dăriilor colective. In gospodăriile agri­ De organizarea cursurilor agricole de Concomitent cu învăţămîntul agro­ lunilor de iarnă să asigure activităţii
cole colective se întocmesc în această masă se ocupă consiliile agricole re­ zootehnic de trei ani, se vor organiza cultural-artistice o cît mai mare va­
perioadă planurile de producţie pe gionale şi raionale. Aceasta nu înseam­ la căminele culturale cicluri de con­ rietate şi în acelaşi timp să desfăşoare
anul 1963. Activul cultural de la sate nă însă că instituţiile culturale de la ferinţe agricole pentru ţăranii colecti­ o muncă zilnică, atît la cămin cît şi
va trebui să cunoască temeinic planul sate nu au şi ele sarcini importante în vişti necuprinşi la cursuri. Ciclurile de la bibliotecă.
de producţie al gospodăriilor şi să în­ acest domeniu. Pentru a sprijini buna conferinţe agricole urmează să se des­
tocmească planurile de muncă ale că­ organizare şi desfăşurare a cursurilor făşoare pe baza unui program care cu­ CORNELIA FILIPAŞ
minului cultural şi bibliotecii, pe pe­ agrozootehnice de trei ani, directorul prinde 10—15 conferinţe din cele 30 secretar al Consiliului aşezămintelor
rioada de iarnă, în concordanţă cu sar­ căminului şi bibliotecarul au datoria care se trimit instituţiilor culturale. culturale din Comitetul de Stat
cinile de producţie ale gospodăriei. să cunoasă temeinic organizarea Programul ciclului de conferinţe agri­ pentru Cultură şi Artă
Manifestările culturale prevăzute în cursurilor, planurile de învăţămînt ale cole se întocmeşte de către directorii
planurile de muncă ale instituţiilor acestora, programarea lecţiilor etc. Că­ căminelor culturale de comun acord cu (Continuare în pag. a 2-a)