Page 34 - Albina_1962_10

Pentru a cunoaşte preocu­ mele gospodăriilor colective. Profesorul Roland Taborschi mult în practica brigăzilor ca oamenii să ne înţeleagă cît
pările actuale ale unor bri­ Dacă înainte vreme cele mai (responsabilul brigăzii a 11-a) noastre ştiinţifice ca ele să mai bine. Membrii brigăzii
găzi ştiinţifice, felul cum îşi multe întrebări din domeniul Primirea întrebărilor din sosească cu cîteva ore înainte noastre s-au frămîntat mult
desfăşoară munca şi cum se agriculturii erau cele legate vreme are o importanţă de­ în localitatea respectivă. Bri­ pînă au găsit modalitatea de
pregătesc pentru perioada de de agrotehnica diferitelor osebită nu numai pentru pre­ gada foloseşte acest timp pen­ a explica pe înţelesul oame­
iarnă, redacţia revistei noa­ culturi sau combaterea dău­ gătirea răspunsurilor la nive­ tru a sta de vorbă înainte de nilor ce înseamnă imponde­
stre a organizat o discuţie la nătorilor, acum pe lîngă a- lul dorit. Ea e necesară şi întîlnire cu secretarul organi­ rabilitatea. Am făcut pentru
masa rotundă cu membri ai ceste întrebări importante ni pentru alegerea sau confec­ zaţiei de partid, cu preşedintele aceasta şi o mică demonstra­
celor două brigăzi ştiinţifice se pun foarte multe din do­ ţionarea de către brigadă a sfatului popular şi al gospo­ ţie cu un magnet, arătînd
din raionul Sebeş. Cele două meniul economiei agrare : de­ materialelor intuitive, planşe, dăriei colective, cu oamenii practic ce înseamnă forţa de
brigăzi in cadrul cărora acti­ spre rentabilitatea anumitor schiţe şi grafice, pentru pro­ din sat Aceste discuţii îi a- gravitaţie şi de atracţie.
vează un număr de 28 inte­ ramuri de producţie, despre curarea filmelor documen­ Reporterul: Studiind cîteva
lectuali, (profesori, ingineri legătura care există între tare, a aparatelor pentru ex­ jută pe membrii brigăzii în fişe cu întrebări, am văzut că
cunoaşterea satului, a proble­
agronomi, medici veterinari creşterea fondului de bază şi perienţe şi pentru conceperea melor mai însemnate, creează de multe ori brigada primeşte
şi medici umani, jurişti etc.) a valorii zilei de muncă etc. acestor experienţe. O brigadă o legătură mai strînsă a bri­ un număr mare de întrebări:
au o activitate permanentă de Un interes deosebit se mani­ ştiinţifică care se deplasează 20-30, sau chiar 50. E necesară,
mai mulfi ani şi o experienţă festă, de asemenea, pentru fără asemenea materiale, du- găzii cu oamenii din sat. Cred considerăm, o sistematizare a
totuşi că numai atît nu e su­
proprie interesantă. Discuţia cunoaşterea experienţei îna­ ficient pentru cunoaşterea te­ lor. Dumneavoastră cum pro­
purtată s-a referit în primul intate a gospodăriilor frun­ meinică a condiţiilor specifice cedaţi?
rînd la unele probleme de taşe, a căilor pe care ele au ale comunei vizitate. De aceea, Ion Raica: Asta e într-ade-
conţinut, de metodică, de or­ ajuns la dezvoltarea de acum. ■HSCUTli
ganizare şi desfăşurare a in- La ultima deplasare în co­ ne gîndim să trecem la întoc­ văr o problemă dificilă, dacă
ţinem seama că în afară de
tîlnirilor cu oamenii muncii muna Cut, care a avut loc la mirea unor scurte materiale
de la sate. 14 octombrie a.c., colectiviştii documentare (schiţe, agende, întrebările primite în scris,
multe ni se pun chiar la faţa
sau altceva asemănător) care
ne-au întrebat printre altele: ROTUNDĂ să cuprindă date în legătură locului.Din propria experi­
Reporterul : Care sînt proble­ „Cum au obţinut venituri a- enţă am ajuns la concluzia
mele care preocupă in mod tît de mari la hectar legumi­ cu specificul localităţii res­
deosebit brigăzile ştiinţifice cultorii din g.a.c. Sebeş", pă părerea mea nu poate ob­ pective. Astfel, încă înainte că trebuie să analizăm foarte
din raionul dumneavoastră „Cum reuşesc colectiviştii din ţine un succes deplin. îmi de a trece la întocmirea răs­ minuţios toate întrebările şi
la ora actuală? Răhău (sat vecin cu el) să aduc aminte cu cît interes au punsurilor, membrii brigăzii să ne concentrăm mai ales a-
Ion Raica (directorul muzeu­ obţină la îngrăşatul porcilor urmărit oamenii în comuna vor cunoaşte temeinic anu­ supra celor mai importante şi
lui raional, responsabilul bri­ rezultate atît de bune", „Cum Daia experienţa pe o turbină mite aspecte ale problemelor actuale care interesează un
găzii I-a): Membrii brigăzilor ar fi mai bine să se întoc­ în miniatură, pe care tova­ economice. culturale, sani­ număr mare de oameni. A-
cestora le acordăm toată im­
noastre sînt preocupaţi în mească asoiamentul gospodă­ răşul Liciniu Maniu a folosit-o tare, diferite obiceiuri şi portanţa, iar restul întrebă­
tradiţii
primul rînd de principalele riei din Cut, care are 1.200 pentru a da explicaţii la în­ pectivă. din comuna res­ rilor le rezolvăm mai opera­
obiective care stau în faţa ha. teren arabil- 370 ha. fî- trebarea : „Cum dă apa lu­
muncii culturale în general în neţe şi 90 ha. viţă de vie" mină". Profesorul Denghel Gund- tiv. Vaier Oros: In legătură cu
această perioadă şi care sînt întîlnim în ultima vreme Ion Raica: Materialele intui­ hardt: Vreau să ridic o pro­
şi sarcinile muncii desfăşu­ deseori şi întrebări legate de tive sînt necesare pentru blemă importantă şi anume, problemele mai esenţiale le­
gate de munca noastră, vreau
rate de brigada noastră, E dezvoltarea economică a în­ o mai bună înţelegere a accesibilitatea răspunsurilor. să arăt că noi sîntem foarte
vorba de a munci cu cît mai tregului nostru raion. La Că- problemelor care se discută. Pregătirea răspunsurilor cere mult ajutaţi de însuşi audi­
multă eficienţă pentru dez­ pîlna şi în alte locuri brigăzii Nici nu concepem o deplasare un efort nu numai în legă­ toriul nostru. A intrat în obi­
voltarea conştiinţei socialiste i s-a pus întrebarea: „Cum la sate fără să ducem cu noi tură cu conţinutul ştiinţific ceiul brigăzilor ca după fie­
a colectiviştilor, de a contri­ se va dezvolta în viitor din cele mai variate materiale cii şi în privinţa accesibili­ care întîlnire să stăm de
bui la întărirea economico- punct de vedere economic şi intuitiv-didaetice. Am folosit tăţii şi clarităţii. E foarte im­ vorbă cu ascultătorii noştri,
organizatorică a gospodării­ cultural, Valea Sebeşului?" în deplasările noastre nu nu­ portant să avem în vedere să aflăm părerea lor despre
lor colective din raion şi la Renorterul: Cele spuse aici mai materialele şi aparatele totdeauna cui ne adresăm, să felul cum a decurs întîlnirea,
lărgirea orizontului ştiinţific oglindesc interesul crescînd amintite, ci şi' exponate de la avem grijă ca răspunsurile să controlăm în ce măsură
şi cultural al colectiviştilor. al ţăranilor colectivişti pentru muzeul nostru, am confecţi­ noastre să fie cît mai bine
ne-au înţeles. De multe ori
Vreau să arăt că în prezent cele mai actuale şi . variate onat cu propriile noastre înţelese. Azi ştiinţa operează observaţiile lor critice consti­
exigenţele faţă de activitatea probleme ale ştiinţei, şi tot­ mijloace planşe care ilustrau cu noţiuni şi termeni uneori tuie punctul de plecare al
brigăzilor ştiinţifice au cres­ odată şi exigenţa sporită a de pildă dezvoltarea plugului mai greu de înţeles pentru unor dezbateri în cadrul bri­
cut foarte mult. O comparaţie acestora faţă de munca brigă­ în decursul vremurilor. Ţă­ unii oameni de la sate. De găzilor ştiinţifice şi un corec­
cit de sumară a întrebărilor zilor. Ce cerinţe se pun bri­ ranii muncitori ne cer anume aceea.trebuie să ne străduim tiv în deplasările ulterioare.
primite în ultima vreme faţă găzilor în lumina celor de să venim cu cît mai multe să lămurim înţelesul acestor
de cele primite în trecut a- mai sus? Ne referim anume asemenea materiale. noţiuni, să ajutăm prin toate R. IARAI
rată cît de mult s-a lărgit in­ la munca de pregătire a răs­ Ion Todor: Primirea din timp mijloacele de care dispunem
teresul ţăranilor muncitori punsurilor şi la metodica or­ a întrebărilor e importan­
pentru cele mai actuale şi ganizării şi desfăşurării în- tă şi pentru documentarea
variate probleme din diferi­ tîlnirilor. inginerilor agronomi. Pentru
tele domenii ale ştiinţei. în­ Profesorul Oros Vaier: Pre­ inginerii care pleacă cu bri­
trebări ca cele despre cauzele gătirea răspunsurilor e o pro­ gada ştiinţifică de la centrul
fulgerului, tunetului sau tră­ blemă cheie pentru întreaga raionului e foarte important să
snetului şi despre alte feno­ activitate a brigăzii. De ea cunoască din timp condiţiile
mene ale naturii, care pre­ depinde în primul rînd nive­ specifice ale agriculturii din
cumpăneau încă cu cîtăva lul întîlmrii şi eficienţa mun­ localitate, problemele gospodă­
vreme în urmă în lista în­ cii noastre. Cerinţele cres- riei respective. Numai în felul
trebărilor ce ni se adresau, cînde care se pun în faţa acesta vor putea da ei răspun­
sînt azi mai puţine faţă de brigăzilor necesită o docu­ suri precise la problemele ce
acelea care se referă la struc­ mentare serioasă, o pregătire se ridică şi vor fi de un real
tura materiei, la origina vieţii temeinică a răspunsurilor. La ajutor pentru colectiviştii din
şi la ultimele realizări ale noi s-a încetăţenit de multă localitate.
ştiinţei în cucerirea cosmo­ vreme sistemul primirii din Reporterul: Tovarăşul inginer
sului. timp a întrebărilor. Totuşi, Ion Todor a atins problema
Inginerul Ion Todor (de la de multe ori ne dăm seama documentării la faţa locului.
Consiliul agricol raional): că cele cîteva zile pe care le V-am ruga să ne vorbiţi şi
Creşterea conştiinţei colecti­ avem la dispoziţie pentru a despre experienţa pe care
viştilor şi a exigenţei faţă de ne pregăti, nu sînt întotdea­ aţi acumulat-o în această
activitatea brigăzii se reflectă una suficiente pentru o do­ privinţă.
în mod pregnant şi in între­ Traian Bojiţă (secretarul Profesorul Petru Crişouan din brigada ştiinţifică din Haţeg,
bările pe care le pun colec­ cumentare prealabilă seri­ comitetului raional pentru cul­ vorbind la căminul cultural din Rîu de Mori despre originea
tiviştii în legătură cu proble­ oasă. tură şi artă) : A intrat de şi evoluţia omului.
M unca cu ltu rală la sa te în perioada de iarn ă liste". Este indicat ca învăţămintele
care au reieşit din acest an de activi­
tate să fie fructificate pentru intensifi­
carea muncii de răspîndire a cărţii la
sate. Trebuie consolidate rezultatele
(Urmare din pag. 1) colectiviştii întîlniri Interesante, dînd In iama aceasta se încheie cel deal obţinute în acest concurs şi muncit în
răspunsuri instructive şi folositoare la treilea Festival bienal de teatru „I. L.
In viaţa culturală a satelor s-au aşa fel ca în această iarnă şi în viitor
statornicit în ultimii ani şi au cîştigat întrebările lor. Se cer înlăturate tot­ Caragiale". Cele aproape 10.000 echipe să se obţină noi succese în munca cu
odată unele deficienţe care s-au mai
de teatru săteşti care s-au întrecut în
o mare popularitate cîteva forme şi resimţit ici-colo în activitatea brigă­ acest an trebuie mobilizate pe mai de­ cartea la sate. Să capete mai mare
metode de muncă culturală deosebit de zilor ştiinţifice, cum ar fi deplasările parte la o activitate permanentă. răspîndire cartea social-politică, agro­
atrăgătoare şi interesante: serile de tehnică şi ştiinţifică. Să se organizeze
calcul, serile de întrebări şi răspunsuri, nepregătite, răspunsurile generale, ne­ Repertoriul pentru teatrul de ama­ mai multe manifestări de masă cu
serile închinate colectiviştilor fruntaşi legate de aspectele concrete ale satului tori s-a îmbogăţit în ultima vreme cu cartea în sprijinul colectiviştilor. Car­
şi altele.
şi unor brigăzi de producţie etc. Toate unele piese bune, inspirate din viaţa tea să fie prezentă din ce în ce mai
aceste manifestări care se bucură de o Serile de experienţe ştiinţifice, expo­ nouă a satului, de exemplu : „Pădurea mult în casa fiecărui colectivist.
mare popularitate în rîndurile oameni­ ziţiile, documentarele ştiinţifice, lectu­ de sălcii" de Lucia Demetrius, „îndrăz­ O contribuţie de seamă în munca de
lor, pot să fie folosite în sprijinul rile şi consfătuirile cu cititorii asupra neala" de Gh. Vlad, „Asta e nora pe răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice şi
realizării cu succes a planului de pro­ unor cărţi sau broşuri de popularizare care o vreau" de Radu Boureanu şi lărgirea orizontului cultural al oame­
ducţie al gospodăriei. a ştiinţei, aduc o contribuţie însem­ altele. Acestora li se vor mai adăuga nilor muncii de la sate o aduc şi mu­
în perioada lunilor de iarnă e nece­ nată la propaganda ştiinţifică pe care şi altele, prezentate la concursul de zeele. Ele pot organiza la sate în a-
sar să se intensifice şi propaganda o desfăşoară instituţiile culturale să­ piese într-un act, „V. Alecsandri". ceastă perioadă expoziţii din diferite
ştiinţifică la sate, folosindu-se în acest teşti. Comitetele de cultură şi artă, casele domenii ale ştiinţei şi culturii, care
scop toate mijloacele şi formele de ac­ Informarea politică a colectiviştilor regionale ale creaţiei populare şi ca­ stîmesc un interes deosebit în rîndu-
tivitate de care dispun instituţiile cul­ trebuie să capete în lunile de iarnă un sele raionale de cultură au datoria să rile colectiviştilor.
turale. Trebuie acordată în primul caracter şi mai operativ şi permanent. orienteze căminele culturale în aşa fel Nu trebuie uitat că buna desfăşu­
rînd o atenţie deosebită organizării te­ Informările politice curente, lecturile îneît să se asigure o mai mare varie­ rare a activităţii culturale în lunile de
meinice a ciclului de conferinţe ştiin­ din ziare şi reviste la bibliotecă sau tate a repertoriului echipelor de tea­ iarnă depinde în bună măsură şi de
ţifice la căminele culturale. La aceste la locul de muncă, vor fi completate tru de pe raza raionului. Formaţiile asigurarea condiţiilor materiale. Oa­
conferinţe va trebui atras un număr cu forme de activitate cît mai variate, de cîntece şi dansuri, ca şi brigăzile menii vor veni cu drag la manifestă­
cît mai mare de participanţi perma­ iar conferinţele despre situaţia inter­ artistice de agitaţie să pornească încă rile culturale ştiind că vor găsi un
nenţi din rîndurile colectiviştilor. Bri­ naţională însoţite de explicaţii pe din primele luni ale acestei ierni la sediu curat, bine încălzit şi luminat.
găzile ştiinţifice au cîştigat în ultima hartă sau planşe, albume, fotogazete organizarea de cît mai multe specta­
vreme o experienţă bogată. Ele o pot etc. Este bine ca în practica instituţii­ cole de un nivel cît mai ridicat. Să desfăşurăm în această iarnă o ac­
tivitate culturală bogată în conţinut şi
valorifica contribuind în perioada lu­ lor culturale să se introducă folosirea La sfîrşitul acestui an se încheie cea variată, la nivelul cerinţelor pe care
nilor de iarnă la activitatea de răspîn­ cu regularitate a jurnalului vorbit, a
dire la sate a cunoştinţelor politice, călătoriilor pe hartă, ele fiind mult de a doua ediţie a concursului bienal le pune în faţa instituţiilor culturale
ştiinţifice şi agrotehnice, organizînd cu apreciate de oamenii muncii de la sate. „Biblioteca în slujba construcţiei socia­ satul colectivizat.