Page 35 - Albina_1962_10
P. 35
,.T-i noile condiţii ale agriculturii socialiste trebuie muncit Printre cei dinţii a fost şl briga
intr-un mod nou, mai productiv, corespunzător cu îndrumările dierul Ion Rotaru.
ştiinţei agricole". — Mare mulţumire avem — spu
nea el — atunci cind în luptă cu
(Dm Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe natura ieşim victorioşi, reuşim s-o
Gheorghiu-Dej la sesiunea extraordinară a învingem, s-o facem să asculte de
Marii Adunări Naţionale consacrată încheierii voinţa noastră. Dar pentru a în
colectivizării agriculturii) vinge, trebuie să cunoşti. Şi cunoş
tinţele nu le poţi căpăta decît stu
T recuseră mai bine de trei săp- care s-au înscris au fost comuniştii. diind continuu, cu trudă şi perseve
şi de renţă. Stăpînind tot mai bine regu
tămîni de la însămînţare dar Exemplul lor
a fost urmat
pe cîmp nu căzuse nici o pică alţi colecUvişti. Aşa s-au deschis lile agrotehnice putem ridica produc
tură de ploaie. Pămîntul formase primele file ale abecedarului recol ţia la hectar.
deasupra o pojghiţă subţire. Tarlaua telor bogate la gospodăria colectivă Ion I. Poiană face anu] acesta pri
de porumb de la brigada I-a i-a pus din Cetate. Era prim 1954. ma dată cunoştinţă cu învăţămîntui
pe ginduri pe colectivişti. Colectiviştii şi-au dat seama că agrozootehnic.
— Dacă n-o să avem ploaie, apoi fără cunoştinţe temeinice nu poţi să — Lucrez de putină vreme în sec
şi recolta o să fie slabă. Ce ne facem ? munceşti bine, să obţii recolte bo torul legumicol. M-ar interesa să cu O dată cu semănatul ultimelor suprafeţe cu
grîu, colectiviştii din Gilău, regiunea Cluj, au
;— l-au întrebat pe brigadier. gate. Tocmai de aceea, în serile nosc cum se organizează o răsad intensificat ritmul executării arăturilor adinei
— Nici pînă acum n-a plouat şi lungi de iarnă, tot mai mulţi, tineri niţă, cura se pregăteşte terenul şi ce de toamnă. In fotografie : tractoristul Vasile
tot am scos-o la capăt — i-a liniş şi bâtrîni, au venit cu regularitate este asolamentul. Velea de la S.M.T. Huedin lucrînd la arat.
tit el. la învăţămîntui agrozootehnic. Emil Trei probleme Ia care începătorul
Au început să se sfătuiască. Aşa Fetea, Nicolae Deliu şi Emil Năvîr- grădinar va căpăta cu siguranţă
obişnuiesc să facă întotdeauna cină lie erau printre cei mai sîrguincioşi. răspuns. Va afla desigur şi alte lu
dau de greutăţi. A venit la faţa lo Nu scăpau nimic din cuvintele lec cruri. Va învăţa noţiuni de care
cului şi preşedintele. Împreună au torului. îşi notau in caiet tot ce gă pînă acum nici n-a auzit. Şi toate
hotărît să dea de urgenţă praşila a seau mai interesant, cereau lămuriri acestea îl vor ajuta să rezolve pro
doua pentru a menţine apa în sol. despre lucrurile pe care nu le mai blemele pe care practica agricolă i
— Răritul — le-a spus apoi briga auziseră pînă atunci. Mereu puteau le va pune de acum înainte.
dierul — o să-l facem ca lucrare fi întîlniţi la cămin sau la bibliotecă,
specială. Cu mare atenţie, pe fiecare interestndu-se şi căutînd să cunoa n timp ce colectiviştii aşteaptă
rînd. Asigurăm astfel şi densitatea şi scă tot mai mult din tainele agro I cu emoţia şi curiozitatea şcola
uniformitatea culturii. tehnicii. rului începător deschiderea cursu
Aşa au şi făcut. N-a picat însă nici La cursurile agrozootehnice se pre rilor. la gospodărie, la căminul cultu
un strop de ploaie. Dar colectiviştii zentau diafilme, se făceau experienţe ral şi la bibliotecă se fac ultimele
nu s-au descurajat. Au prăşit a treia instructive. S-au organizat şi pri pregătiri. Emoţiile, clipele de febrili
oară, apoi a patra, iar pe unele mele Ioturi demonstrative şi apoi tate pe care le trăiesc în aceste zile
parcele chiar şi a cincea oară. Re semincere. In vorbirea oamenilor au activiştii culturali nu se deosebesc cu
zultatul ? Brigada I-a a lui Constan pătruns noţiuni ca : densitate opti nimic de cele ale colectiviştilor.
tin Gogoneaţă a scos o producţie de mă la hectar, lucrări de calitate, să- Pe bibliotecara Ecaterina Du;ă am
aproape 3.400 kg porumb boabe mînţă dublu-hibridă, fertilitate etc. găsit-o înconjurată de vrafurj în
la hectar. Din vorbire ele au trecut în practi tregi de cărţi. Sosiseră noi broşuri
că, pe ogor, materializîndu-se în re editate de Editura Agrosilvică. Cu
colte bogate.
M unca unită în gospodăria colec Practica a pus in faţa brigadie ajutorul lectorilor a selecţionat şi
tivă i-a învăţat pe oameni să
din cele vechi ceea ce era mai bun.
lucreze într-un fel nou, să fo rului Ion Rotaru, situaţii dificile Din spusele ei am aflat că pregă'eşte
losească cu mai multă pricepere cu care trebuiau rezolvate. Nu mai de fondul de cărţi pentru cele 7 biblio
ceririle ştiinţei agricole. parte, în anul trecut, arăturile pen teci volante de la cercurile agrozoo
Unii au pornit-o mai domol. In tru însămînţare mergeau greu din tehnice. Ecaterina Duţă este hotărîtă
primii ani ai învăţămîntului agro cauza terenului tare. Ion Rotaru în să-i sprijine din toate puterile pe co
zootehnic unii încă mai spuneau, de văţase că fără un pat germinativ lectivişti. Şi-a schiţat şi un mic plan
pildă : bun, sămînţa nu se poate dezvolta. din care cităm : organizarea expozi
— Semănăm numai după ce înflo Aşa că a pregătit bine terenul, a sfă- ţiei bilunare : „Vitrina cu noutăţi
reşte salcîmul. Aşa am învăţat şi rîinat bolovanii, a trecut cu discul agricole", consfătuiri cu cititorii, re
aşa facem... Şi de multe ori floarea şi tăvălugul de-a lungul şi de-a la organizarea bibliotecilor volante la La g.a.c. Romîneşti, regiunea Ploieşti, viţeii
de salclm se ivea tirziu, iar sămînţa tul parcelei, pînă ce locul a rămas cercurile de citit. Acţiuni concrete de curînd fătaţi sînt alăptaţi cu biberoniU.
de porumb era băgată în pămîntul în neted ca în palmă. Apoi, în primă pentru sprijinirea învăţămîntului a-
vară, iar a grăpat întreaga supra grozoolehnic vor fi organizate de
tărit, bolovănos şi fără pic de apă... faţă. Urmarea a fost că în vara a- asemenea şi la căminul cultural.
Oamenii erau încă legaţi prin mii
de fire de obiceiuri şi tradiţii. Lu ceasta brigada lui a scos cea mai S-a terminat amenajarea sălilor,
crau pămîntul cu metode vechi, după mare producţie de grîu din gospodă mobilierului şi pregătirea materialu
deprinderi vechi. Gunoiul de grajd îl rie : aproape 1.800 kg. la hectar. lui didactic. Lectorii au întocmit
aruncau la marginea satului sau um olectiviştii care îşi însuşesc grafice şi tablouri comparative pe
arde culturile. Densitatea la porumb C ştiinţa agricolă sint acum tot care le vor prezenta cursanţilor. Şi
cu el. Ziceau că le
pleau gropile
consiliul de conducere
încă ceva :
nu era mai mare niciodată de 10— mai mulţi, iar rezultatele de al gospodăriei a hotărît să le facă In anii de nevoie pe cind eram săraci.
15.000 fire la hectar. Se ţineau cu la an la an mai bune. Hotărîrea par cursanţilor o surpriză : organizarea Nu număra tot satul nici douăzeci de vaci.
tidului şi guvernului privind organi
străşnicie de zicala: „Rarul umple ca zarea învăţămîntului agrozootehnic unei case-laborator. In acest fel, Stătea Joiana tristă sub un crîmpei de şură
rul, desul umple fesul". Iar praşila multe din noţiunile teoretice vor Şi nu puneau copiii un strop de lapte-n gură,
se făcea o singură dată. pe o perioadă de trei ani le deschi putea fi exemplificate aici în mod
de posibilităţi şi mai mari în acea Că junca era stearpă şi o sileam la plug,
Aşa munceau la început colecti stă direcţie. practic. Tîrîş-grăpiş să tragă c-un bou bătrîn în jug.
viştii de la gospodăria colectivă Şcoala recoltelor bogate îi aşteap Dar asta-i o poveste din vremile trecute;
„Drumul lui Lenin" din comuna Ce Colectiviştii au discutat mult des tă pe colectivişti. In curînd, ea îşi Azi colectiva noastră hrăneşte două sute
tate, raionul Calafat. Dar lucrurile pre noua formă de organizare a în va deschide porţile. Cunoştinţele Din soiul bun al celor ce fără-a mai trudi,
s-au schimbat mult de atunci. In spri văţămîntului agrozootehnic. teoretice pe care şi le vor însuşi In trei mulsori, trei vedre de lapte dau pe zi.
jinul colectiviştilor au venit tot mai — In trei ani să tot înveţi agro aici se vor împleti în mod nemij Şi pentru că sînt toate, fireşte, vaci de rasă.
multe materiale de propagandă şi în tehnică — au zis ei. — Iarna, decît locit cu practica agricolă, vor că S-au strîns colectiviştii să le dureze casă.
drumare, la cămin s-au ţinut confe să pierdem vremea, mai bine o folo păta pe ogor verificarea. La această ★
rinţe cu caracter agricol ; în cercurile universitate a ogoarelor, colectiviştii
de citit, broşurile agrozootehnice pre sim urmînd cursurile. vor acumula noi cunoştinţe pentru a In lumea veche, grajdul era un loc murdar.
zentate de activiştii culturali au fost Oamenii erau convinşi de marile — Monşer, zicea cucoana, arăţi ca un grăjdar I
tot mai larg cunoscute şi învăţămin foloase ale învăţăturii, ceea ce a putea lucra pămîntul în mod ştiin Şi-n sat, la coada cozii, purtîndn-şi greu amarul.
tele lor însuşite. reieşit şi din faptul că în numai cî- ţific, după cele mai noi metode a- Cea mai umilă slugă, cine era î Văcarul 1
Codanele chiabure, duminica la joc,
O activitate susţinută a desfăşurat teva zile s-au Înscris la formele de grotehnice, la nivelul cerinţelor puse
organizaţia de partid, care, întocmind de partid în faţa agriculturii noastre Nu se prindeau în horă cu bietul sărăntoc.
Habar n-avea nici una ce doruri neştiute
un plan de măsuri a prevăzut prin învăţămînt agrozootehnic nu mai socialiste.
tre altele, organizarea unui cerc de puţin de 380 de colectivişti. Adică cu Se zbuciumau sub pieptul cămăşii nelăute.
Acum, în încăperea, mai albă ca o floare,
învăţămînt agrozootehnic. Cei dinţii peste 200 mai mulţi ca in anul trecut. I. MIHIŢ
Miroase-a lapte proaspăt şi-a fîn stropit cu soare.
E linişte şi tihnă în largul adăpost.
Sînt toate rînduite cu grijă şi cu rost;
Luceşte pardoseala ca faţa de oglindă
Sub unda de lumină a becului din grindă.
Şi parcă de departe, pe firul altei văi,
Se-aude zvon de clopot şi cîntec de flăcăi.
Se-ntorc de la păşune frumoasele bovine.
Cu pofta-ndestulată şi ugerele pline,
Brigadierul zootehnic
îşi cuibăresc culcuşul în caldul aşternut.
Constantin Apostol de Şi rumegînd sub limbă tainul lor plăcut,
Agale îşi îndreaptă spre fata mulgătoare
la g.a. o. „Dunărea“
Privirile lor bune şi recunoscătoare.
din Jegălia, raionul ★
Feteşti, citeşte unui Tovarăşa Marta le mîngîie pe rînd ;
Pe toate le cunoaşte şi le-a văzut năseînd.
grup de colectivişti Le pune fîn în iesle, vorbeşte blînd cu ele,
din sectorul său des Că le-a purtat în braţe, pe cînd erau viţele.
O ştie pe Sultana cît lapte dă-n şiştar.
pre îngrijirea anima
Şi fiecare-n parte cît trage Ia cîntar,
lelor în perioada de Şi bine-chibzuieşte, cînd le împarte hrana
Atît pentru Bălţata, atît pentru Bălana...
iarnă.
S-a stins acum lumina în paşnicul cămin.
Şi-n drumul ei, ieşindu-i vecinului cu plin.
Ii zice : „In grajdu-ăsta. Ioane,
E-un aer mai curat ca-n vechile saloane P*
TUDOR MĂINESCU! ,
