Page 36 - Albina_1962_10
P. 36
nsoţeam
■ operate
SI TARA N11 I adine j
I
mecat,
a maţi
pcrişul
Pînza albă, i
lillHUSHINO brazi, în josti
amfiteatru, ii
tea pădurii
somnoroase !
pentru prima
de N. ILIENKO
mea oînd făc
turale, înscrii
A ctivitatea revoluţionară a mei sale, Maria Alexaridrovna azi cu pagin
lui Vladimir Ilici Lenin a
Blank.
Mi-amintes
început în urmă cu trei Scrisoarea l-a mişcat adine pe unui om adei
sferturi de veac. Lenin, dar l-a şi îngrijorat: cîle inte de a se
pa de proiect
într-o posomorită zi dc de sate sărace lipite pămînlului nu bit spectatori
cembrie a anului 1887, la Univer erau pe atunci în Rusia ? Era iexei Meresiei
sitatea din Kazan, un tînăr în- oare posibil să li se dea tutu sovietic, des]
veşmîntat cu vestonul reglemen rora cai ? Şi apoi, calul era el grafie... Titb
erau citite c
tar al studenţilor urcă cu paşi de-ajuns de puternic, putea el căci nu muli
sprinteni şi hotărîţi treptele ca lucra orice fel de pămînt ? Pro carte, adică,
tedrei din sala de cursuri, de blema, pe scară naţională, tre Aparatul de
sovietică, ma
unde începu să rostească ceea buia altfel rezolvată, cu hotă- drum ne era
ce, foarte probabil, era întîiul rîre... iar noi eram
discurs din viaţa sa : tînărul pro In zilele noastre, tractoarele ei porniseră
testa cu vehemenţă împotriva lucrează din plin pe ogoarele In satele î
regimului poliţist existent în u- altădată sărace în roade. La betizare. Bar
niversitate. Pentru fapta lui, Kukuşkino, sovhozul întemeiat Intîia oară îr
cărţi. Neştiint
„primejdiosul instigator”, în vîr- aici dispune numai el singur de porţii ce ne ;
stă de numai 17 ani, pe nume 27.000 hectare de pămînturi ara fost izgonită
Vladimir Ulianov, a fost pedep bile, de sute de tractoare, de mentală. A;
omul sovietic
sit cu domiciliu forţat în salul peste 5.900 capete de vile. plin de greul
Kukuşkino, din apropierea ora Satul a devenit de nerecunos porţii începe:
şului Kazan. Era primul exil al cut. Pretutindeni se înalţă case vechiturii, bo
lui Lenin. un prieten a
frumoase, confortabile, înzestra
★ acest drum ş:
te cu electricitate, cu aparate de inepuizabile,
Iarna era aspră, drumurile de radio şi televizoare. Oamenii inimă largă i
nefolosit, condiţiile de viaţă cu trăiesc în belşug, căci salariile Trecuseră i
adevărat spartane în casa de lucrătorilor sovhozului sînt mari. Jiu, intr-un
programul s;
bîme a bunicului lui Ilici, dar In sat se găsesc şi cîteva maga mună. Am ii
tînărul nu ţinea seama de ele. 11 zine, o cantină, creşă, dispensar început filme
citea pe Marx şi Cernîşevski, fă medical. Locuitorii lui plănuiesc
cea plimbări pe skiuri, stătea de acum să construiască un întreg
vorbă cu ţăranii, aştepta să-i ansamblu de clădiri, în care să
sosească scrisori, ziare, reviste. grupeze toate serviciile comu
In casa aceasta, mai poate fi nale.
văzută şi azi, neatinsă, camera In centrul satului Kukuşkino,
în care Lenin a lucrat aproape se înalţă şi clădirea impunătoa
un an. re a şcolii medii. Este şcoala
Nu de mult, s-a stins din via „Maria Alexandrovna Blank”. în
ţă, în vîrstă de o sută de ani, ea învaţă nepoţii şi strănepoţii
ţăranul Jukov care, cu toată Liadovilor, Egorovilor, Şablono-
vîrsta lui înaintată, îşi amintea vilor, Ignatovilor şi ai celor
bine de studentul exilat, cu pă lalţi ţărani care odinioară i-au
rul ce-i împrejmuia capul ca o scris lui Lenin, cerîndu-i spriji
aureolă şi cu fruntea bombată, nul. Potrivit obiceiului, cei mai
de studentul care nu-şi pierdea buni elevi sînt fotografiaţi ală
CONDUCĂTORUL niciodată cumpătul. turi de portretul Măriei Alexan
Şi nu rareori, acestor
drovna.
Au trecut decenii de cind, su
focaţi de mizerie, de greutăţile copii, în faţa cărora se deschide
pe care le năpustise asupra lor
larg viitorul luminos, li se spu
REVOLUŢIEI războiul, ţăranii din Kukuşkino ne : „Voi trebuie să fiţi la fel
i-au adresat lui Lenin, preşe
dintele Sovietului comisarilor de îndrăzneţi, de devotaţi, pre
i de VLADIMIR LUGAVSKOl poporului, următoarele rinduri: cum a fost Lenin”.
„Ne apasă două necazuri ; pc o- Kukuşkino astăzi... Un sat
E-ntruchipat tn nimbul luminos In fruntea regimentelor, printre nenumărate altele, pre
Al torţei ce nlcicînd nu se destramă drapel goarele noastre nu-s cai care
Alt fiu ca el Cuvintele-i de foc să le muncească, iar satul e lip sărate pe întinsul Uniunii Sovie
atit de credincios au fost prezente. tice. Unul dintre miile de fructe
Tu n-ai mai strins la piept Şi cind gemea înaltul orizont sit de şcoală”. II rugau pe Le
Husie-mamâ 1 De schijele ce-nsîngerau pâmlntul. nin să-i ajute să-şi procure cai, pe care le-a rodit Revoluţia 1
Ei este-al generaţiilor cint In fata lui
Şi inimă şl gind ingenunchiam pe front să le îngăduie să-şi denumească In romîneşte de
înaripează Să ne-mplinim in luptă jurâmintul. viitoarea şcoală cu numele ma- AL. BRĂTESCU
In Lenln
dintre nume cel mal slînt Noi am invlns pericolul Imens
Istoria trăieşte 1 Am dat In lături piedicile toate
Şl cutează 1 E-aici esenţa,
al gindirii sens Nu de mult, 17.466 de tineri sovietici au suprafaţa pămînturilor redate anul
El a creat partidul E visul leninist de libertate! D răspuns la întrebările unei anchete organi agriculturii sovietice (prin deştele
deschizind Spre timpul glorios către zenit zate de ziarul „Komsomolskaia Pravda“- renunţarea la cultura cu ierburi), a
Un drum ce şi-a luat din el fiinţa. Din visul Iui E Aproape 20.000 de băieţi şi fete, studenţi 18 milioane hectare. Numai aceas
Ca-ntr-o retortă cresc aripile noastre şi muncitori, ingineri şi tehnicieni, militari, prafaţă întrece de două ori şi jv
leninistul gind El S orăşeni şi colhoznici, au fost chemaţi să-şi suprafaţa arabilă a Italiei şi este eţ
A contopit speranţa şi voinţa. Lenin spună părerea despre generaţia lor, despre întreaga suprafaţă cultivată cu cei’
Onoarea, bărbăţia, sint aici din belşug ne-a dăruit viitorul care îi aşteaptă. Australia I
Ca torţele ştafetelor solare 1 Dimensiunea zborului spre astre 1 T De obicei se crede că cine spune tineret, Sau iată cum arată fapta de er
E in carnetul de partid, nici spune lipsă de maturitate. Dar iată ce a celor care au valorificat păşunile d
Cu sufletul lui simplu, Ca o lumină care-a străbătut scris pe buletinul de anchetă tînărul so zahstan. Aici există acum 165 m
drept Prin ale nopţii zale-ntunecate E vietic Gheorghi Varavva, care a împlinit hectare de păşuni — o suprafaţă
şi mare. In mina generaţiilor nu de mult 24 de ani : „Tînărul de-o ori cit a întregii Franţe. Datorită
— scut E vîrstă cu mine răspunde’ totdeauna primul fapt, oamenii — tineretul în primul :
Pe iile Cuvintele lui Lenin vor străbate. Ia chemările partidului. El a înfruntat au elaborat un plan grandios de sp
frigul stepei, dar nu s-a dat bătut. El a supus
scrisul lui a-ngâlbenit. E stihia fluviului Angara. El a stat şi stă şi unei mari bogăţii a locurilor : oile.
In liniştea din rafturi El astăzi cu fermitate în cele mai grele şi mai nu creşteau în Kazahstan decît 10.
de oi Acum
oilor a aj
numărul
stau volume primăvara bunii a premers N de răspundere avanposturi ale patriei noas aproximativ 30 milioane. Dar lucru:
Cind apele trezite
Dar gîndul leninist tre... Am făcut parte din marele colectiv de se vor opri aici. Pînă în 1965, Kaza
necontenit se dezgheaţâ comsomolişti care au participat la desţele va avea turme de oi totalizînd apre
El
Vesteşte veacul furtunos in lume, 1 nirea întinderilor uriaşe de pămînturi vir milioane capete, iar planul de pers
ca o stea aprinsâ-n Univers
E viu in bronz Poporului ii dă lumină. gine. Acolo, pe aceste pămînturi, pentru prevede creşterea acestui număr *
— in fiece tablou viafâ 1 T prima oară în viaţă, am putut să înţeleg cit 100 de milioane I Munca tinerilor s<
se poate de bine şi să preţuiesc calităţile
Şi este-n oameni — inimă fierbinte i generaţiei mele". care recuperează noi şi noi pămîntu
tru agricultură — îndeosebi în re
Trăieşte viu in sulletul lor nou El e cu noi 0 secetoase — stîrneşte admiraţia t
Ca noi Ia fel de viu Această părere o Împărtăşeşte cea mai
In fapta lor! In apus, unii oameni încă nu pot î
In ginduri 1 Precum va ii in şirul de milenii. R mare parte a tinerilor sovietici, care con ce îi îndeamnă pe aceşti tineri să
In cuvinte 1 Va arde ca drapelul purpuriu sideră că munca lor pe şantierele septena- voiniceşte la trîntă cu natura. Jc
Deasupra lumii unora a rămas mult în urmă. Ei m;
numele lui Lenin 1 1 lului sau pe pămînturile virgine constituie şi astăzi în afirmaţia făcută în 1
In ceasul Încercărilor cea mai de seamă faptă de eroism a ge
cu el, Biroul funciar imperial al Marii Bi
In romîneşte de LUCREŢIA POPESCU neraţiei lor. Proporţiile unor asemenea „Cel mai bun sistem de exploatare
C:nd mulţi intrau din lupte in legende şi ION POTOPIN fapte ne sînt date de următorul exemplu : lului şi baza unei orînduiri sociale t
